DIVERSIFICAREA LA BEBELUȘI

Diversificarea la bebeluși cu vârsta cuprinsă între 0 şi 3 luni nu este recomandată!

Diversificarea la 3 luniLaptele matern reprezintă principala sursă de alimentaţie a nou născutului în primele şase luni de viaţă, în contextul în care organismul acestuia nu este dezvoltat pentru a procesa alt tip de aliment.

Pe măsură ce bebeluşul creşte, în special după şase luni, acesta intră într-o altă etapă a vieţii sale, fiind pregătit pentru începerea diversificării.

Importanta laptelui matern în primele luni din viaţa micuţului

Laptele matern îl protejează pe bebeluş împotriva infecţiilor, a alergiilor şi a intolerantelor alimentare, în timp ce, în paralel, favorizează consolidarea legăturii dintre mamă şi copil.

Cu toate acestea, dacă alăptarea la san nu este posibilă, este insuficientă pentru cel mic, sau bebeluşul nu tolerează laptele matern, există posibilitatea optarii pentru lapte formula – există un tip de lapte formula pentru fiecare etapă a creşterii bebeluşului.

Alăptarea bebeluşului este o experienţă unică pentru orice mămică, iar pentru că această experienţă să fie una cât mai frumoasă este indicat să vă consultaţi şi să urmaţi recomandările medicului pediatru, deoarece aşa cum fiecare mamă este unică şi fiecare bebeluş poate avea nevoi diferite.

Scurt ghid al hrănirii bebeluşului cu lapte matern

Este extrem de important să începeţi alăptarea cât mai curând şi să evitaţi să oferiţi bebeluşului suzete, mai ales în primele luni, deoarece acestea îl pot face pe micuţ să nu apuce sfârcul cum trebuie şi implicit să nu se hrănească corespunzător, acest comportament rezultând în sfârcuri crăpate, inflamaţii ale sânilor şi crearea de depozite de lapte.

În ceea ce priveşte programul de alăptare, este indicat să nu vă setaţi un program fix de alăptare ci sa il hrăniţi pe bebeluş atunci când îi este foame. Abia după prima lună îţi poţi crea un program estimativ, constând în hrănirea bebeluşului de cinci-şase ori pe zi, la un interval de trei-patru ore, cu o pauză în timpul nopţii de şase-opt ore.

Nu este indicat să îl treziţi pe micuţ din somn pentru a-l hrăni şi nici să îi amânaţi masa atunci când îi este foame. Trebuie să încercaţi să fiţi cât mai flexibili în stabilirea programului bebeluşului.

Durata unei sesiuni de alăptare diferă de la bebeluş la bebeluş, de la mamă la mama, în funcţie de vârsta mamei şi a bebeluşului şi chiar poate să difere de la o hrănire la alta. În mod ideal o masă trebuie să dureze până în momentul în care bebeluşul da drumul sanului în mod spontan. Unii bebeluşi se hrănesc la o masă dintr-un singur san în timp ce alţii au nevoie să sugă la ambii sâni. Cu toate acestea este indicat să vă goliţi fiecare san în parte, pe rând, pentru a evita acumularea de lapte şi inflamarea sânilor.

Alăptarea nou născuţilor nu necesită suplimentarea hranei acestora cu alte fluide în afară de cele obţinute din laptele matern, motiv pentru care nu este nici necesar nici indicat să îi daţi apă sau suplimente bebeluşului fără a vă consulta cu un pediatru în prealabil.

Sfaturi pentru mămici, în timpul alăptării:

Atunci când vă hrăniţi bebeluşul cu lapte matern este foarte important să vă acordaţi o atenţie sporită. Nu uitaţi că dietă şi condiţia voastră fizică afectează în mare măsură calitate laptelui cu care urmează să vă hrăniţi copilul!

  • Calitatea laptelui matern depinde în mare măsură de dietă pe care o urmezi. De exemplu, conţinutul de vitamine din laptele matern tinde să fluctueze în funcţie de statusul nutriţional al mamei, motiv pentru care este extrem de important să aveţi o dietă echilibrată.
  • Nu uita că starea ta fizică este foarte importantă, de aceea trebuie să te odihneşti pe cât de mult posibil. Este indicat să urmezi programul de somn al bebeluşului şi să vă odihniţi împreună.
  • În timpul alăptării atât tu cât şi bebeluşul tău aveţi nevoie de linişte. Găseşte o poziţie confortabilă atât pentru tine cât şi pentru cel mic în timpul alăptării deoarece vei descoperi că starea ta de spirit afectează în mod direct volumul de lapte eliberat în timpul hrănirii. Dacă eşti nervoasă, alăptarea celui mic se va face cu dificultate deoarece acesta nu va suge din san cantitatea de lapte de care are nevoie pentru a se satura
  • Acorda atenţie suplimentară igienei personale. Înainte de alăptare spală-ţi mâinile cu apă şi săpun şi curăţa zona sfârcului cu apă călduţă pentru a îndepărta orice urmă de cremă sau impuritate.
  • Nu luă niciun medicament fără a te consulta cu medicul pediatru în prealabil. Evită alcoolul, tutunul şi cafeaua.

Scurt ghid al hrănirii bebeluşului cu lapte formulă

Uneori alăptarea bebeluşului nu este posibilă, moment în care se apelează la laptele formula. În plus faţă de faptul că este foarte similar cu laptele matern, laptele formula îl ajută pe bebeluş să îşi ia nutrienţii de care are nevoie la vârsta sa, în cantitatea în care are nevoie, evitând astfel afecţiunile vârstei adulte, cauzate de nutriţia inadecvată din primul an de viaţă.

Sfaturi pentru prepararea biberonului cu lapte formulă:

  • Dacă folosiţi apa minerală, aceasta nu trebuie fiartă. În schimb, apa de la robinet trebuie fiartă timp de un minut şi apoi lăsată să se răcească.
  • Adăugaţi prima dată apa apoi laptele pudră, astfel încât pudră să se dizolve bine. Folosiţi întotdeauna proporţiile de apă şi lapte pudră indicate de pediatru.
  • Folosiţi spatula din recipient pentru a măsura cantitatea de lapte formula şi nivelatorul metalic pentru a nivela cantitatea de pudră din lingura.
  • Închideţi biberonul şi amestecaţi puternic astfel încât să vă asiguraţi că formula s-a dizolvat complet şi nu riscă să blocheze tetina biberonului.
  • Asiguraţi-vă că biberonul nu este fierbinte, aplicând câteva picături pe încheietura mâinii.

Cum ştim dacă bebeluşul a mâncat suficient?

  1. Urmăreşte cât timp doarme bebeluşul între mese. Durata somnului în primele trei luni din viaţa micuţului trebuie să varieze între două şi trei ore.
  2. Verifica de câte ori trebuie să îi schimbi scutecul. De regulă acesta trebuie schimbat de sapte-zece ori pe zi.
  3. Defecaţia trebuie să se producă de două-trei ori pe zi.
  4. Fii atentă la semnele pe care ţi le da bebeluşul. Atunci când un nou născut este flămând acesta scoate sunete asemănătoare celor de atunci când se hrăneşte, de asemenea începe să îşi întindă mânuţele şi picioruşele şi îşi duc pumnul la gură. Dacă în aceste momente bebeluşul nu este hrănit, acesta începe să plângă.

CITEȘTE DESPRE DIVERSIFICAREA LA 3 LUNI

Diversificarea la bebelușii cu vârsta cuprinsă între 4 şi 5 luni

Diversificarea la 6 luni

 

 

 

 

 

Începând cu luna a patra nu putem vorbi încă de perioada în care copilul va trebui să se obișnuiască cu alimentele solide.

În această perioadă mămicile trebuie să înceapă să se concentreze în continuare pe alăptare. Pentru a-l ajuta pe bebeluş să crească puternic şi sănătos, acesta trebuie să aibă o dietă completă şi echilibrată care îi asigură toţi nutrienţii de care micuţul are nevoie.

Cu toate acestea, dacă bebelușul este pregătit, lucru constatat de către medici, se va putea începe diversificarea mai devreme de 6 luni. Recomandările publicate de ESPGHAN (Societatea Europeana de Nutritie si Gastroenterologie Pediatrica) arată că începutul diversificării ar trebui să se facă nu mai devreme de 17 săptămâni, dar nici mai târziu de 26 de săptămâni. Fiecare copil este diferit, are propriile stadii de dezvoltare și tocmai de aceea, medicul va fi cel care va cunoaște cel mai bine când să se înceapă diversificarea.

Când începem diversificarea?

Potrivit specialiştilor, primul aliment diferit de laptele matern sau cel formula poate fi introdus în alimentaţia bebeluşului abia atunci când medicul constată dacă este sau nu pregătit. Diversificare alimentaţiei trebuie să se facă treptat, pentru a-l pregăti încep pe cel mic cu noul tip de dietă, deoarece dacă aceasta nu este realizată corespunzător poate avea repercursiuni asupra dezvoltării bebeluşului – probleme în alimentație, obezitate, hipertensiune sau alergii.

Introducerea cerealelor în alimentaţia bebeluşului

Un aliment ce poate fi introdus în alimentaţia bebeluşului la începutul diversificării sunt cerealele fără gluten – pentru a evita apariţia unor posibile alergii sau intolerante. Cerealele asigură carbohidraţi uşor de asimilat, proteine şi vitamine, completând astfel dieta celui mic.

Cum preparăm cerealele pentru masa bebeluşului:

  1. Într-un bol – poţi începe să înlocuieşti o masă pe bază de lapte matern sau formula cu una pe bază de cereale fără gluten. Nu uita însă că bebeluşul are nevoie de cel puţin două-trei mese pe bază de lapte pe zi, în primul an de viaţă.
  2. Într-un biberon – combinate cu lapte formula sau lapte matern. O schemă simplă de diversificare a alimentaţiei presupune adăugarea unei singure măsuri de cereale în biberonul de dimineaţă, urmând ca progresiv să creşteţi numărul de măsuri de cereale şi numărul de biberoane în care acestea sunt adăugate.

Introducerea fructelor în diversificarea alimentaţiei bebeluşului

Datorită gustului plăcut şi dulce, fructele sunt următoarele pe lista diversificării. Fructele îi asigură bebeluşului o cantitate mare de nutrienţi, în principal vitamine şi minerale, dar sunt şi o sursă bună de antioxidanţi şi fibre, ajutând la menţinerea sănătăţii celui mic.

  • Nu adăugaţi zahăr în piureul de fructe deoarece fructele conţin suficiente zaharuri natural. În plus, obişnuindu-l pe bebeluş cu gustul dulce, nu faceţi decât să îl expuneţi unui risc crescut de obezitate la vârsta adultă.
  • Piureul de fructe poate fi însoţit de cereale pentru a asigura un plus de energie.
  • Aportul de fibre trebuie adaptat vârstei bebeluşului. Îndepărtaţi coaja fructelor atunci când realizaţi piureuri astfel încât micuţul să nu sufere de discomfort intestinal.
  • Începeţi cu fructe bogate în pulpa – mere, pere, banana, deoarece au un gust mai bun şi o textură mai fină şi prezintă un risc scăzut de a provoca alergii.

Introducerea legumelor în diversificarea alimentaţiei bebeluşului

Introducerea de legume în alimentaţia bebeluşului trebuie să înceapă cu cele care au cea mai slabă aroma, precum morcovii, prazul sau dovleceii. Alte legume nu sunt recomandate în această perioadă din cauza disconfortului digestiv pe care îl provoacă.

Nu adăugaţi sare în piureuri! Sarea nu este permisă la această vârstă.

CITEȘTE DESPRE DIVERSIFICAREA LA 4 LUNI

CITEȘTE DESPRE DIVERSIFICAREA LA 5 LUNI

Diversificarea la bebeluși cu vârsta cuprinsă între 6 şi 7 luni

Diversificarea la 8 luniOrganismul bebeluşului ajuns la vârsta de şase luni deja a început să se dezvolte şi să asimileze noi alimente solide pe lângă cereale fără gluten, fructe bogate în pulpa şi legume, asigurându-şi astfel nutrienţii necesarii unei bune dezvoltări.

Aceasta este perioada în care puteţi începe să introduceţi în dieta bebeluşului cereale cu gluten, dar şi un alt aliment extrem de important în dezvoltarea micuţului – carnea.

Introduceţi cereale cu gluten precum grâul, ovăzul şi orzul şi carne de vită, curcan, pui sau miel. La domeniul lactate sunt preferate cele cu un conţinut redus de grăsime.

Nu este indicat în această perioadă a diversificării alimentaţiei bebeluşului să optaţi pentru brânzeturi bogate în grăsimi, varza, sfecla sau asparagus.

Diversificarea alimentaţiei bebeluşului trebuie realizată corespunzător, urmând o anumită ordine indicată de pediatru.

Introducerea cerealelor cu gluten în alimentaţia bebeluşului de 6-7 luni

În momentul în care bebeluşul s-a familiarizat cu piureul de legume, puteţi începe să adăugaţi în el mici cantităţi de cereale cu gluten – grâu, ovăz sau orz. Cerealele asigură o cantitate considerabilă de energie şi proteine bebeluşului. În această etapă bebeluşul mănâncă patru-cinci mese, trei dintre care fiind pe bază de lapte matern sau formula, următoarele două fiind pe bază de piureuri din fructe şi legume.

Cerealele contribuie la schimbarea consistentei fecalelor bebeluşului. Introducerea cerealelor cu gluten la momentul potrivit este extrem de importantă deoarece poate ajuta la prevenirea unor intolerante sau alergii alimentare ulterioare. Însoţiţi aceste cereale cu lapte!

Introducerea cărnii în alimentaţia bebeluşului de 6-7 luni

În jurul acestei vârste, carnea – un aliment bogat în proteine, poate asigura o cantitate mare de aminoacizi esenţiali organismului

În momentul începerii diversificării alimentaţiei bebeluşului prin adăugarea de care în hrana sa zilnică, trebuie să o introduceţi în piureuri de legume, fie mărunţita în bucăţele foarte mici şi uşor de digerat, fie pasata.

Carnea de pui este de regulă prima introdusă în alimentaţia bebeluşului deoarece este mai uşor de păsat şi mărunţit, fiind urmată apoi de carnea de vită, curcan sau miel.

Carnea asigura o cantitate mare de aminoacizi pe care organismul nu îi poate produce singur. Aceasta conţine săruri minerale, în special potasiu, fier, fosfor, sodium şi magneziu, precum şi vitamine din grupa B, asigurând în plus şi substanţe estentiale pentru bună creştere a micuţului, precum carnitina.

Introducerea de lactate în alimentaţia bebeluşului de 6-7 luni

Brânzeturile şi iaurturile cu un conţinut slab de grăsime sunt indicate în această etapă a diversificării alimentaţiei bebeluşului deoarece reprezintă o sursă importantă de calciu şi proteine. Cu toate acestea laptele matern sau formula este încă esenţial în dieta bebeluşului, motiv pentru care două din cele patru mese principale ale bebeluşului trebuie să fie pe bază de lapte – consumul zilnic de lapte nu trebuie să fie mai mic de jumătate de litru.

Optaţi pentru lactatele cu cel mai mic conţinut de grăsime, cele cu consistent cremoasa fiind ideale deoarece pot fi transformate în piureuri. Deoarece sunt produse lactate derivate din lapte acestea au un conţinut mai scăzut de lactoză în comparaţie cu laptele, fiind astfel bine tolerat de bebeluşii care au probleme în digerarea lactozei provenite din lapte.

Lactatele cu conţinut slab de grăsime sunt o sursă primară de calciu, dar şi de fosfor şi de vitamina A, D şi B.

CITEȘTE DESPRE DIVERSIFICAREA LA 6 LUNI

CITEȘTE DESPRE DIVERSIFICAREA LA 7 LUNI

Diversificarea la bebeluși cu vârsta cuprinsă între 8 şi 12 luni

Diversificarea alimentaţiei bebeluşilor presupune introducerea unor alimente extrem de delicate în jurul vârstei de 8-12 luni -> este vorba despre peste, legume şi ouă. Dieta bebeluşului vostru va fi cu mult îmbunătăţită ca urmare a introducerii acestor alimente, însă această etapă a diversificării trebuie realizată cu grijă deoarece alimentele introduse prezintă un risc alergenic crescut.

Ce noi alimente introducem în dieta bebeluşului cu vârsta cuprinsă între 8 şi 12 luni: peste alb, gălbenuşul de ou, urmând că ulterior să folosim întregul ou în alimentative şi legume precum lintea, fasolea albă sau năutul.

Nu este indicat să oferim bebeluşilor crustacee!

În această perioadă dieta bebeluşului este împărţită în patru mese: două pe bază de lapte matern sau formula, a treia masă pe bază de piure de legume amestecate cu lactate, de carne sau de peste şic ea de-a patra masă pe bază de piure de fructe.

Ordinea meselor nu trebuie neapărat să fie aceasta, din contră este recomandat ca ultima masă a zilei să fie pe bază de lapte astfel încât bebeluşul să doarmă liniştit.

Introducerea peştelui în alimentaţia bebeluşilor cu vârsta cuprinsă între 8 şi 12 ani

Peşte este unul dintre cele mai sănătoase şi nutritive alimente, însă este şi alimentul cel mai predispus la provocarea reacţiilor alergice. Din acest motiv peşte este introdus abia acum, treptat, în alimentaţia bebeluşului. Pentru a avea o dietă echilibrată bebeluşul trebuie să primească două-trei mese pe bază de peşte pe săptămână.

Crustaceele trebuie evitate deoarece sunt greu de digerat şi au un ridicat potenţial alergenic.

De ce este important peştele în dieta bebeluşului:

  • Este o sursă bogată de proteine şi minerale, precum iodul sau fosforul
  • Carnea sa este foarte fragedă fiind astfel foarte uşor de digerat
  • Are un conţinut redus de grăsime, iar grăsimea conţinută de peşte este mult mai calitativa în comparaţie cu cea din alte cărnuri. Asigură acizi graşi de tip omega 3, ce ajută la controlul trigliceridelor şi a colesterolului şi previne apariţia afecţiunilor cardiovasculare.

Introducerea legumelor în alimentaţia bebeluşilor de 8-12 luni

Legumele au o valoare nutriţional crescută, ceea ce le transformă în hrana ideală pentru bebeluşi, atât sub formă de piureuri cât şi fierte foarte bine şi transformate în crème. De-a lungul diversificării alimentaţiei gamă de legume disponibile pentru cei mici creşte, în această perioadă intrând în alimentative lintea, năutul şi fasolea.

Bogate în carbohidraţi, legumele sunt o sursă importantă de energie. De asemenea sunt bogate şi în proteine, acestea atingându-şi întregul potenţial nutritive atunci când sunt însoţite de cereale.

De asemenea legumele sunt bogate în fibre şi minerale, în special fier, potasiu, fosfor şi seleniu.

Ouăle în alimentaţia bebeluşilor cu vârsta cuprinsă între 8 şi 12 luni

Dup ace bebeluşul vostru s-a obişnuit cu carnea şi peştele introduse în alimentaţie, în jurul lunii a noua puteţi începe să introduceţi treptat şi gălbenuşul de ou. Din cauza riscului sau alergenic, oul trebuie introdus treptat, în cantităţi mici, în supe sau piureuri. După depăşirea acestui prag puteţi să începeţi să îi oferiţi copilului un ou întreg, format din gălbenuş şi albuş, o dată pe săptămână. Pentru reducerecea riscului de alergii şi pentru ajutarea digestiei, oul trebuie să fie fiert.

Oul şi beneficiile sale în alimentaţia bebeluşilor:

  • Principalul său beneficiu este acela că au un conţinut foarte mare de proteine, ce mult mai uşor asimilat de organism faţă de proteinele din lapte şi carne.
  • Gălbenuşul conţine grăsimi nesaturate, necesare pentru creşterea corectă a copilului, dar şi vitamina A şi B, săruri minerale, în special fier, calciu, fosfor, magneziu şi potasiu.

CITEȘTE DESPRE DIVERSIFICAREA LA 8 LUNI

CITEȘTE DESPRE DIVERSIFICAREA LA 9 LUNI

CITEȘTE DESPRE DIVERSIFICAREA LA 10 LUNI

CITEȘTE DESPRE DIVERSIFICAREA LA 11 LUNI

CITEȘTE DESPRE DIVERSIFICAREA LA 12 LUNI

CITEȘTE DESPRE DIVERSIFICAREA LA UN AN

CITEȘTE DESPRE DIVERSIFICAREA LA DOI ANI

CITEȘTE DESPRE DIVERSIFICAREA LA TREI ANI

Cu un Like vezi tot ce publicăm: