Alergeni și alimente cu potențial alergenic

Comandă Ghidul complet despre Bebeluși

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist.

Articol redactat de Brândușa Dan și verificat de doctor Gabriela Albu, medicina de familie, homeopat și specializare în ecografii.

Sumar:

Ce sunt alergenii
De la ce vârstă pot să apară alergiile
Care sunt fructele cu cel mai mare potențial alergenic pentru bebeluși
Care sunt legumele cu cel mai mare potențial alergenic pentru bebeluși
Care sunt lactatele cu cel mai mare potențial alergenic pentru bebeluși
Alte alimente cu potențial alergenic pentru bebeluși
Concluzii
Resurse despre „Alergeni și alimentele cu potențial alergenic”

Hrănirea corespunzătoare este unul din cei mai importanţi factori care influenţează dezvoltarea bebeluşului. Dacă în primele 6 luni de viaţă sugarul poate fi alimentat doar cu lapte matern, după această vârstă se recomandă diversificarea alimentaţiei şi introducerea treptată a alimentelor noi recomandate vârstei bebeluşului. Ce ne facem, însă, dacă nou – născutul manifestă reacţii alergice la lactatele, legumele sau fructele nou introduse şi cum depistăm care sunt alimentele cu potenţial alergenic pentru el?

Introducerea alimentelor noi se va face treptat, aşteptând patru zile pentru a vedea cum reacţionează bebeluşul la ele. Dacă introducem mai multe alimente deodată, va fi dificil să identificăm alimentul la care acesta este alergic.

Ce sunt alergenii

Prin alergen se defineşte orice substanţă sau antigen care în urma consumului sau a inhalării, nefiind recunoscută de sistemul imunitar, generează o reacţie alergică. Praful, polenul şi părul animalelor sunt deja recunoscute ca fiind alergeni obişnuiţi, dar e posibil să existe multe alte substanţe la care un bebeluş poate fi alergic.

Dacă la majoritatea bebeluşilor anticorpii răspund şi apără organismul doar de infecţiile parazitare, sunt şi cazuri în care anticorpii răspund şi la antigenii din mediul obişnuit. Această predispoziţie ereditară se numeşte atopie şi se manifestă prin faptul că antigenele nonparazitare stimulează producţia inadecvată de anticorpi şi generează hipersensibilitate.

Un antigen nonparazitar care generează o reacţie de hipersensibilitate se numeşte alergen.

Sensibilitatea variază de la caz la caz şi este posibil ca bebeluşul să fie alergic la o gamă foarte largă de substanţe.

Se cunosc peste 170 de alimente care pot declanșa alergii alimentare. Dintre acestea, doar 14 sunt considerate foarte periculoase: cerealele care conțin gluten (grâul, secara, orzul, ovăzul, hibridele), laptele, arahidele, nucile (migdalele, alunele, nucile, caju, nucile pecan, fisticul), dioxidul de sulf și sulfiții, muștarul, țelina, ouăle, semințele de susan, soia , lupinul, crustaceele (crabii, homarii, racii, creveții), peștele, moluștele (midiile, stridiile, calamarii, caracatița).

Forma gravă a unei reacţii alergice – numită anafilaxie – poate ucide în doar câteva minute., conform sciencedaily.com.

„Prin contact repetat cu alergenul, majoritatea organismelor vor învăţa să răspundă şi să lupte împotriva lui, adică bebeluşii se pot obişnui în timp cu substanţele care le provoacă alergii.Reacţia alergică poate fi declanşată de orice formă de contact direct cu alimentul care este cauza, ingerarea lui, inhalarea polenului, inhalarea parfumului etc.Alte cauze frecvente de alergii grave sunt cele provocate de înţepătura de viespi sau albine, penicilină, latex etc.” doctor Gabriela Albu

De la ce vârstă pot să apară alergiile

Deşi nu se cunosc cauzele, alergiile pot apărea încă din primele zile de la naştere, mai ales dacă unul din părinţi are deja această problemă. Dacă părinții sunt alergici, posibilitatea ca și copilul să fie alergic este de 30% dacă un părinte este alergic și 60% dacă ambii părinți sunt alergici. S-a mai observat că bebeluşii care provin din părinți care au aceeași alergie, cum ar fi astmul sau eczemele, riscul ca bebelusul lor să dezvolte aceeași alergie este de 70%. Alergiile alimentare (care pot avea factor declanşator chiar substanţe ingerate prin laptele matern) sunt mult mai frecvente decât alergiile sezoniere (care pot fi datorate factorilor externi cum ar fi polenul).

Alergiile provocate alergenii din aer (polen, epitelii de animale câini, pisici, mucegaiuri, acarieni) pot apărea în primul an de viaţă, iar alergiile sezoniere apar abia în al doilea şi al treilea an de viaţă.

Manifestările reacţiilor alergice variază de la bebeluş la bebeluş şi de la un tip de alergen la altul, toate fiind, însă, acelaşi lucru: un răspuns exagerat la un element străin considerat ostil de către sistemul imunitar şi organismul micuţului. Atunci când corpul copilui este expus la un alergen, acesta produce un anticorp numit IgE care afectează sistemele interne, produce mâncărimi, strănut repetat şi lăcrimare abundentă, putând culmina cu anafilaxie, o reacţie severă care poate duce la stare de şoc şi chiar la deces.

Este posibil ca bebeluşul să nu aibă o reacţie vizibilă la alergen la primul contact cu acesta şi să dezvolte o alergie mai gravă abia la al doilea sau al treilea contact, deoarece multe alergii ale copiilor se dezvoltă în timp.

Alergiile alimentare pot să apară după câteva minute de la ingerarea alimentului, fiind vorba de o reacție alergică de tip imediat mediată prin anticorpi din clasa IgE, considerate cu cel mai mare potențial de severitate până la șocul anafilactic. Pot apărea însă și alergii de tip tardiv, la mai mult de 6 ore de la ingerarea alimentului.

În general, alergiile nu sunt întotdeauna uşor de depistat, fiind variate şi putând duce în eroare. De exemplu, dacă sunt legate de sistemul gastro-intestinal se asociază cu diareea, iar dacă sunt alergii la mediu, afectează sistemul respirator şi se asociază cu dificultăţi în respiraţie.

Totuşi, sunt câteva semne generale ale unei reacţii alergice a unui bebeluş, cum ar fi: erupţiile cutanate, urticarie, mâncărimi ale pielii şi umflături – în cazul alergiilor alimentare; vărsături, greaţă şi diaree – în cazul alergiilor care afectează sistemul gastro-intestinal; năsuc care curge sau înfundat, ochi roşii, strănut, respiraţie şuierătoare – la alergenii din aer: mucegai, polen, epitelii de animale, acarieni, adică în cazul alergiilor care afectează sistemul respirator.

În cazul dificultăţilor mari de respiraţie, se va solicita de urgenţă asistenţă medicală, deoarece poate fi vorba despre cea mai gravă formă de reacţie alergică, şi anume anafilaxie., conform sciencedaily.com.

Care sunt fructele cu cel mai mare potenţial alergenic pentru bebeluşi

Alergia la fructe este destul de rară la bebeluşi, de aceea nu este deloc justificat ca părinţii să tergiverseze introducerea fructelor, pe motiv că ele pot provoca alergii. Copilul are mare nevoie de vitaminele pe care le poate lua din fructele proaspete sau din piureurile de fructe.

Se poate întâmpla ca sugarul să dezvolte mici iritaţii în jurul guriţei de la unele fructe, cum ar fi căpşuni, kiwi, zmeură, portocale, nuci, arahide etc. Nu este un lucru grav şi se poate preveni prin aplicarea unei creme protectoare în jurul guriţei bebeluşului înainte de a-i da să mănânce fructul.

S-a mai constatat că cea mai frecventă alergie apare la fructul de kiwi sau la fructele cu seminţe mici – căpşuni, fructe de padure – zmeură, fragi etc. Dacă bebeluşul dezvoltă o reacţie cutanată, părinţii trebuie să se adreseze medicului pediatru care va propune un test pentru depistarea substanţelor la care bebeluşul este alergic., conform babycentre.co.uk.

Care sunt legumele cu cel mai mare potenţial alergenic pentru bebeluşi

Nou – născuţii pot dezvolta reacţii alergice şi la legume, această patologie fiind o mare provocare pentru alergologi. Pe lista legumelor cu potenţial alergenic mare pentru bebeluşi, se află mazărea, soia, lintea şi arahidele. Aceste alergii pot prezenta o problemă reală din cauza dificultăţii excluderii legumelor din alimentaţia zilnică şi pot fi complicate cu alergiile la polen.

„Alergiile la diferite legume și fructe sunt mai rare și mai puțin serioase decât cele dezvoltate la alimente de origine animală (lactate, pește, ou). Cel mai des, manifestările de alergie la legume sau fructe se manifesta prin inflamație sau mâncărime la nivelul cavității bucale sau manifestări la nivelul pielii ce apar rapid sau după 1 – 2 ore de la ingestia alimentului care duce la alergie. Majoritatea alergiilor sunt cauzate de proteine numite „profiline” care sunt comune în natură (în copaci, ierburi, polen, legume din clasa cucurbitacee (castraveţi, pepeni galbeni, pepeni verzi, dovlecei și fructe – mere, pere, cireşe, piersici, prune). Cam o treime dintre alergiile la polen sunt determinate de profiline, iar persoanele sensibile la polen au mari șanse să dezvolte alergii alimentare.” doctor Gabriela Albu

Care sunt lactatele cu cel mai mare potenţial alergenic pentru bebeluşi

Uneori, bebeluşii au reacţii alergice chiar la laptele matern, acestea fiind asociate cu diaree, scaun cu sânge, vărsături, colici, eczeme etc. E foarte posibil ca ei să reacţioneze doar la anumite proteine pe care mama le-a consumat şi care ajung în laptele mamei după 3 sau 6 ore. Nu se va renunţa la alăptat, ci doar se vor elimina din alimentaţia mamei alimentele respective. După 1 – 2 săptămâni, acele proteinele care provocau alergiile bebeluşului vor dispărea din laptele mamei, iar simptomele se vor ameliora curând.

Pe de altă parte, ar putea fi vorba despre o intoleranţă la lactoză, adică un alt timp de reacţie la lapte. Ea apare atunci când organismul nu poate digera lactoza, o glucidă existentă în lapte. Este cauzată de deficitul enzimei lactaza care descompune lactoza astfel încât să poată fi digerată ușor. Totuşi, intoleranţa la lactoză, deşi are cam aceleaşi simptome ca alergia, nu este o alergie. E bine de ştiut însă că bebeluşul poate avea această intoleranţă.

Intoleranţa la lactoză poate fi temporară – apare la câteva zile sau săptămâni după ce bebeluşul a avut o boală de gastro-intestinală – sau poate fi permanentă. Ea se manifestă prin diaree, vărsături, dureri de burtică, gaze etc, find foarte asemănător cu o alergie. Tratamentul intoleranţei la lactoză depinde de gravitatea afecţiunii. Astfel, există bebeluşi cu intoleranţă la lactoză care pot consuma produse lactate în cantităţi mici fără a avea probleme. Dar pot fi şi cazurile mai complexe, când bebeluşul are o intoleranţă mare la lactoză, iar atunci se va merge la un specialist dietetician pentru sfaturi competente.

Lactoza se mai regăseşte şi în alte produse din lapte, cum ar fi – iaurtul, brânzeturile, caşcavalul, untul etc. Toate aceste alimente se introduc cu moderaţie în alimentaţia bebeluşului şi chiar se pot evita fără probleme până la vârsta de un an. Unii specialişti chiar recomandă să nu se dea bebeluşului produse lactate decât după vârsta de un an, tocmai pentru a evita dezvoltarea unei intoleranţe la lactoză., conform chop.edu, kidshealth.org, nhs.uk.

Alte alimente cu potenţial alergenic pentru bebeluşi

Bebeluşii pot fi alergici şi la alte alimente, părinţii putând să le depisteze fie printr-un test de alergeni, fie urmărind reacţiile copilului după fiecare aliment nou introdus. Vom continua lista alimentelor cu potenţial alergenic pentru bebeluşi: cereale care conțin gluten, ouă, lapte de vacă sau alte lactate (poate debuta cu reacţii la laptele matern sau la formula de lapte) semințele de susan, soia, crustaceele (crabii, homarii, racii, creveții), peștele, moluștele (midiile, stridiile, calamarii, caracatița). Părinţii trebuie să fie atenţi la semnalele alergiilor şi să nu treacă cu vederea niciun simptom. O alergie alimentară poate afecta tractul gastro-intestinal, respirator sau pielea, bebeluşul putând avea unul sau mai multe din simptome la câteva minute până la câteva ore după masă. Astfel, părinţii nu vor ignora congestiile nazale, năsucul care curge abundent, tusea, strănutul repetat, diareea, ameţelile, mâncărimile în jurul guriţei sau a urechilor, greaţa, erupţiile cutanate şi urticaria de pe restul corpului, dureri de burtică, umflarea buzelor, a limbii sau a feţei, respiraţia şuierătoare sau dificultăţi mari de respiraţie, acestea din urmă putând fi o reacţie alergică gravă care poate duce rapid la decesul bebeluşului.

Bebeluşii nu pot explica ceea ce simt (“limba mea e prea mare”, “totul se învârte”, “mă mănâncă pielea”), aşa că părinţii au responsabilitatea de a interpreta orice posibil simptom şi de a lua măsuri pentru a nu se ajunge la agravarea situaţiei.

Atunci când bebeluşul a dezvoltat o reacţie alergică severă numită anafilaxie (de obicei apare ca răspuns la arahide sau crustacee), trebuie intervenit de urgenţă pentru că este în pericol viaţa copilului. Semnele anafilaxiei includ dureri în piept, confuzie, leşin, inconştienţă, dificulăţi mari în respiraţie, umflarea buzelor, a limbii, a gâtului, a feţei, probleme de înghiţire, colorarea pielii în albastru, puls slab etc. În cazul copiilor care dezvoltă simptome grave ale alergiilor alimentare, părinţii ar trebui să aibă mereu la îndemână un auto-injector cu epinefrină (Epipen) şi să înveţe cum să îl folosească în caz de nevoie este nevoie. Câteva secunde pot salva viaţa bebeluşului!, conform thebump.com.

Concluzii

Oricât de delicată şi greu de gestionat ar fi problema alergiilor alimentare, de mediu sau de sezon, părinţii nu trebuie să se descurajeze şi să priveze copilul de legume, fructe sau plimbări prin natură, pe motiv că bebeluşul va avea reacţii neplăcute. Pentru o devoltare optimă, nou – născutul are nevoie de toate elementele nutritive pe care le primeşte din fructe şi legume, de soare şi de aer curat. Mai mult, tocmai pentru că este sensibil la anumiţi factori, este necesar ca nou – născutul să fie expus cât mai des pentru a se putea obişnui cu alergenii şi a ajuta organismul să nu mai dezvolte reacţii exagerate la condiţii normale de viaţă. Doar astfel, el poate deveni un adult echilibrat şi sănătos fără teama de polen sau de proteina din fructe! De asemenea, părinţii nu vor uita că există remedii şi tratamente care pot preveni şi ameliora alergiile bebeluşilor, iar sfatul unui specialist în domeniu şi un test care să evidenţieze alergenii, vor uşura mult situaţia.