Articol redactat de Cosmina Florescu şi verificat de doctor Gabriela Albu, medicina de familie, homeopat și specializare în ecografii.
Sumar:
- Alergiile alimentare la bebeluşi şi copii
- Cum se manifestă alergiile alimentare
- În cât timp apare alergia alimentară
- Teste pentru prevenirea alergiilor
- Cât timp durează alergia alimentară
- Prevenirea alergiilor
- Concluzii
- Resurse despre „Cum depistăm alergiile?”
Alergiile alimentare la bebeluşi şi copii
Alergia alimentară reprezintă o reacţie anormală şi disproporţionată a sistemului imunitar al unui organism în faţa unui aliment cu potenţial alergen. Reacţiile alergice au fost semnalate încă din cele mai îndepărtate timpuri, descoperindu-se faptul că anumite alimente erau bune pentru anumite persoane, dar otrăvitoare pentru altele. Termenul medical actual a fost introdus în medicină de către medicul Clemens von Pirquet în anul 1906.
Atunci când organismul intră în contact cu un alergen începe să producă anticorpul specific – IgE. Rolul acestuia este de a ajuta organismul să lupte cu elementul neacceptat. Anticorpii se ataşează mastocitelor, celule din sânge, iar alergenii se ataşează anticorpilor. Astfel, se eliberează în sânge o serie de substanţe dintre care cea mai importantă este histamina. Histamina este răspunzătoare de apariţia simptomelor unei reacţii alergice, anunţând un fond alergic sau sensibilitate mărită în faţa unui alergen.
Alergiile alimentare se pot manifesta încă de la cele mai mici vârste, astfel că există, chiar cu preponderenţă, şi în cazul bebeluşilor şi al copiilor. Alergiile alimentare încep să se manifeste fie pentru că există un fond alergic moştenit genetic, fie că se dobândesc.
Până în prezent nu s-au descoperit cauzele exacte care conduc la instalarea acestui dezechilibru al sistemului imunitar, însă s-a demonstrat că sensibilitatea în acest sens este moştenită. Dacă unul dintre părinţi este alergic, atunci şansele copiilor de a prezenta fond alergic sunt de aproape 30 %, față de doar 5-15% în cazul copilului fără părinți alergici. Dacă ambii părinţi sunt alergici, atunci şansele copiilor cresc până la 70%.
Pentru prima perioadă de viaţă, respectiv primele 6 luni, este recomandată alăptarea, bebeluşul primind astfel cea mai sănătoasă formula de hrană. În afară de faptul că aceasta conține numeroși factori de protecție împotriva bolilor infecțioase, laptele matern ajută la prevenirea reacțiilor alergice la produsele alimentare, oferind un strat de protecție a tractului intestinal. Însă, atât în cazul celor alăptaţi, cât şi în cazul celor hrăniţi cu formule de lapte praf, un fond alergic foarte accentuat, se poate manifesta, încă de la cele mai mici vârste.
Un bebeluş alăptat poate reacţiona la ceea ce a mâncat mama, iar unul hrănit cu lapte praf poate să nu accepte o anumită formulă.
Medicul pediatru va recomanda restricţii în dieta mamei în cazul alăptării şi schimbarea formulei de lapte praf în cazul hranei artificiale.
După vârsta de 6 luni, atunci când cel mic va începe diversificarea alimentară, apare şi riscul intrării în contact cu diverşi alergeni alimentari.
Din cauza sistemului imunitar şi al celui digestiv, încă nematurizate complet, se impun restricţii alimentare în primul an de viaţă, tocmai pentru a nu declanşa reacţii alergice.
Astfel, până la vârsta de 1 an, un bebeluş nu va primi alimente cu potențial alergen mare. Printre acestea se enumeră laptele de vacă, albuşul de ou, mierea, alunele şi nucile, soia, căpşunele, fructele de mare şi peştii răpitori, cerealele care conţin gluten.
Odată începută diversificarea, oricare nou aliment va fi introdus treptat, nu se vor introduce în meniu mai multe elemente noi o dată şi se va sesiza orice tip de reacţie care ar putea semnala o alergie. În cazul unui copil care manifestă un fond alergic, se impun restricţii mai elaborate.
O reacţie alergică impune consult de specialitate, testare şi diagnosticare, astfel încât copilul să poată fi protejat în faţa alergenilor alimentari la care reacţionează., conform nhs.uk.
Cum se manifestă alergiile alimentare
Un fond alergic poate fi sesizat încă de la vârsta de câteva săptămâni. Cel mic poate reacţiona nu doar la alergenii alimentari, ci şi la cei inhalaţi sau care intră în contact cu pielea. Semnalele specifice unei alergii alimentare vor apărea chiar şi pe perioada când bebeluşul este hrănit exclusiv cu lapte, alergenii putând exista în laptele matern sau în formula de lapte praf pe care o consumă. Reacţiile la alergenii din alimentaţie sunt caracterizate prin erupţii cutanate, înroşirea buzelor şi a zonei din jurul guriţei, vărsăturile, dureri accentuate de burtică, balonare excesivă, scaun cu mucozităţi sau constipaţie, iar în cazurile severe chiar umflături la nivelul feţei şi îngreunarea respiraţiei. O alergie severă poate genera un şoc anafilactic, chiar şi în cazul copiilor şi al bebeluşilor.
Chiar dacă printre cei mai frecvenţi alergeni alimentari se enumeră albuşul de ou, laptele de vacă, soia, peştele şi produsele din peşte, nucile, alunele, glutenul, mierea, căpşunele, trebuie ştiut faptul că un copil poate avea reacţie alergică la orice aliment, chiar dacă nu se încadrează în lista alergenilor frecvenţi, mai cu seamă dacă moşteneşte un fond alergic de la unul dintre părinţi sau de la amândoi. Din acest motiv, se va acorda atenţie fiecărei reacţii pe care organismul o poate avea după ingerarea oricărui aliment nou.
Academia Americană de Pediatrie şi majoritatea medicilor pediatri recomandă laptele matern pentru cât mai mult timp, bebeluşii beneficiind astfel de toţi nutrienţii necesari unei creşteri echilibrate şi sănătoase. Alimentaţia unei mame ar trebui să fie completă, cuprinzând legume, fructe, proteine, elemente bogate în calciu. Dacă pe parcursul alăptării apar o serie de semne care demonstrează că micuţul este alergic la un aliment sau un compus din alimentaţia mamei, atunci medicul pediatru va impune o limitare destul de drastică a dietei mamei, încercându-se eliminarea posibilului alergen din laptele matern.
Atunci când cel mic manifestă frecvent balonări, scaune moi sau prea tari, vomă, este posibil să existe un fond alergic. Dacă după ingerarea unui aliment, apar erupţii pe piele, înroşirea în jurul guriţei, dificultăţi în respiraţie, tuse, modificări ale feţei, respectiv umflarea buzelor sau a limbuţei, atunci semnalele că cel mic este alergic sunt foarte clare şi se impune consult urgent de specialitate., conform foodallergy.org.
„Intoleranța alimentară presupune o reacție de respingere a organismului față de anumite alimente pe care nu le poate digera și asimila în mod corespunzător. Este o afecțiune care debutează digestiv, dar cu manifestări la nivelul întregului organism, cutanat, osteo-articular sau muscular. Cele mai frecvente manifestări digestive sunt: dureri de burtică, colici abdominale apărute imediat după masă sau la un interval de timp variabil, disconfort abdominal, balonare, diaree, constipație, inapetență. Deși nu este periculoasă, ar fi bine de evitat acele alimente care provoacă intoleranță.” doctor Gabriela Albu
În cât timp apare alergia alimentară
Alergia alimentară nu ar trebui confundată cu intoleranţa alimentară.
Intoleranţa alimentară provoacă probleme digestive, în timp ce o alergie alimentară severă poate pune viaţa în pericol provocând şoc anafilactic.
Organismul uman poate manifesta alergie la peste 170 de alimente, chiar dacă lista celor mai periculoase cuprinde maxim 10, dintre care laptele de vacă, mierea, nucile, peştele şi fructele de mare, albuşul de ou.
Simptomele alergiei alimentare sunt variate, chiar o singură persoană putând avea manifestări diferite. Primul semnal al alergiei alimentare este iritaţia apărută la nivelul pielii. Cel mai sever este şocul anafilactic, anunţat de greutate în respiraţie şi modificări la nivelul feţei.
Alergia la un aliment se poate manifesta chiar dacă bebeluşul sau copilul intră în contact doar cu o urmă a respectivului aliment, nu neapărat dacă ingerează o cantitate mare. Este vorba despre alergia prin contaminare. Dacă un copil alergic la nuci va mânca un fel de mâncare la care nu reacţionează, dar care i-a fost administrat dintr-un castronel unde înainte a fost pus miez de nucă, va manifesta reacţie alergică. Din acest motiv, se impun reguli foarte stricte de igienă şi vase special folosite doar pentru copil.
O reacţie alergică alimentară poate apărea imediat ce copilul a mâncat alergenul. De asemenea, reacţia poate reapărea şi la o distanţă între una şi patru ore de la prima manifestare. Din motivul riscului manifestării unei reacţii bifazice, medicii recomandă ca după stabilizarea copilului în urma primei reacţii, cel mic să rămână pentru câteva ore sub supraveghere medicală.
Această reacţie imediată prezintă riscul de a pune viaţa în pericol, producând şocul anafilactic.
Există reacţii alergice alimentare care se manifestă la câteva ore de la ingerarea alergenului, denumite reacţii întârziate, prezentând un risc mic de a pune viaţa în pericol., conform foodallergy.org.
„Multe persoane sunt alergice la alimente similare sau înrudite. Acest fenomen se numește reactivitate încrucișată. De exemplu, dacă o persoană este alergică la creveți, ea poate fi alergică și la alte crustacee, cum ar fi crabul sau homarul.” doctor Gabriela Albu
Teste pentru prevenirea alergiilor
Dacă simptomatologia manifestată de bebeluş sau de copil indică un fond alergic, atunci medicul pediatru va recomanda un consult de specialitate.
Medicul alergolog va avea sarcina de a pune diagnosticul corect, depistând alimentele la care cel mic este alergic. Medicul va efectua teste de sânge cât mai complexe, acestea având capacitatea de a semnala toţi alergenii la care sistemul imunitar al copilului reacţionează.
De asemenea, se pot face teste pe piele (teste cutanate prick), însă nu sunt recomandate bebeluşilor, deoarece contactul cu alergenul poate provoca o reacţie alergică severă.
Rolul testelor este de a preveni reacţiile alergice. Dacă mama ştie că cel mic este alergic la ou, atunci va exclude total oul şi produsele cu ou, deci riscul ca cel mic să aibă o reacţie alergică scade semnificativ.
Tot prin efectuarea testelor, medicul va putea interpreta exact intensitatea la care un copil poate reacţiona în faţa unui anumit alergen, dacă va fi o reacţie severă sau moderată.
Medicul va instrui părinţii în legătură cu măsurile de urgenţă care se impun şi va stabili paşii care trebuie urmaţi ulterior. Există situaţii în care medicul împreună cu părinţii decid aplicarea unui tratament de sensibilizare, astfel încât sistemul imunitar al copilului să nu mai reacţioneze exagerat. În organismul copilului, va fi introdus în mod controlat respectivul alergen după o schemă foarte bine stabilită de către medicul alergolog. Cu timpul, există posibilitatea ca cel mic să nu mai manifeste reacţie alergică. Tehnica nu este recomandată în cazul bebeluşilor, existând riscul ca introducerea alergenului să declanşeze subit o reacţie alergică., conform medicalnewstoday.com.
„Alergiile alimentare pot apărea după câteva minute de la ingerarea alimentului, fiind vorba de o reacție alergică de tip imediat, sau pot apărea la mai mult de 6 ore de la ingerarea alimentului. În acest caz, fiind vorba de o reacție alergică de tip tardiv.” doctor Gabriela Albu
Cât timp durează alergia alimentară
Reacţiile alergice sunt de diferite intensităţi, în funcţie de gardul de sensibilitate manifestat de organism în faţa respectivilor alergeni.
O reacţie alergică moderată manifestată prin mâncărimi bucale, erupţii cutanate şi greaţă poate trece relativ uşor, mai cu seamă dacă se intevine cu antihistaminice. Prima reacţie alergică la un aliment poate avea o intensitate moderată, care să treacă de la sine în câteva minute. Însă la un al doilea contact, reacţia poate să nu treacă până nu se intervine cu un antihistaminic sau se injectează cortizon.
Reacţiile severe care produc dificultăţi de respiraţie, puls slab, răguşeală, edem al limbii şi gurii, vărsături şi urticarie, necesită intevenţie rapidă, recomandându-se injectarea adrenalinei.
Bebeluşii şi copiii care manifestă un astfel de episod necesită supraveghere medicală cel puţin patru ore de la depăşirea primului episod.
Astfel, o reacţie alergică diferă de la un copil la altul. Chiar şi un singur copil poate avea manifestări diferite în faţa aceluiaşi alergen.
Deoarece încă nu s-au descoperit tratamente care să vindece alergiile, durata pe care se poate întinde acest dezechilibru ţine de fiecare organism în parte. Aproximativ 70 – 80% dintre copii se vindecă până în jurul vârstei de 6 – 7 ani sau cel mai târziu în preajma pubertății. Alergia la alune, nuci sau arahide, precum și cea la fructele de mare durează toată viața în majoritatea cazurilor. În principiu, în jurul vârstei de 10 – 12 ani, un fond alergic se diminuează. Sunt însă şi copii care vor manifesta reacţii alergice pe toată durata vieţii., conform foodallergy.org.
Prevenirea alergiilor
Cea mai sigură cale de a preveni o reacţie alergică alimentară constă în evitarea totală a ingerării alergenului. Părinţii trebuie să comunice permanent cu medicul alergolog, să meargă periodic cu cel mic la control, să efectueze testele recomandate.
Fiind mici, copiii nu se pot proteja singuri, astfel că mama va avea grijă ca cei din jur să ştie despre alergiile copilului pentru a nu îi administra un posibil alergen.
În cazul celor care merg în colectivitate, cadrele didactice şi medicul creşei sau grădiniţei vor fi informaţi despre situaţia celui mic, aplicându-se măsurile necesare. Eventual, cel mic nu va mânca în cadrul unităţii, ci doar acasă.
Administrarea de antihistaminice reprezintă o cale de a preveni reacţiile alergice. Se pot administra zilnic sau doar la nevoie, în funcție de ce stabilește medicul alergolog.
Părinţii unui copil alergic vor avea la îndemână întotdeauna kitul de intervenţie. Nu se va încerca administrarea alergenului în ideea obişnuirii organismului, acest proces fiind aplicat doar de către medicul alergolog în cadrul unei unităţi medicale specializate., conform foodallergy.org, nhs.uk.
Concluzii
Alergiile alimentare se pot manifesta încă din primele săptămâni de viaţă. Fie că reacţionează la formulele de lapte praf, fie la ceva ce a consumat mama care alăptează, reacţiile pot apărea. Ulterior, odată cu începerea diversificării, apar noi posibili alergeni alimentari. Orice reacţie precum iritaţia pielii, înroşirea sau umflarea guriţei, răguşeala, tusea, voma, dificultatea în respiraţie, indică o reacţie alergică.
Intervenţia trebuie făcută rapid fie cu antihistaminice, fie cu injectarea de cortizon sau adrenalină în cazul șocului anafilaxic. În cazul bebeluşilor şi al copiilor mici, cea mai indicată măsură este apelarea numărului de urgenţă 112.
Medicul alergolog va efectua teste care să depisteze alergenii la care cel mic reacţionează, urmând a stabili măsurile de prevenire şi intervenţie.
Încă nu s-a descoperit un tratament care să vindece alergiile, însă, colaborând permanent cu medicul alergolog, părintele va găsi cele mai bune căi prin care să-şi protejeze copilul în faţa acestor reacţii.
Resurse despre „Cum depistăm alergiile?”
Pentru mai multe detalii despre subiect, vă rugăm să consultaţi medicul dumneavoastră sau să contactaţi pe doctor Gabriela Albu.
Doctor Gabriela Albu
cmiberceni@gmail.com
O recomandă experiența în funcția de Redactor-Șef al revistelor Planul Casei Mele și Casa Mea.
