Articol redactat de Andreea Roșu și verificat de dr. George Dejeu, specialist în chirurgie.
Sumar:
- Semne că bebelușul are o alergie la alimente
- Alergia la lapte/lactate
- Alergia la grâu
- Alergia la ouă
- Alergia la pește, crustacee și fructe de mare
- Alergii la nuci și semințe
- Alte alergii
- Resurse despre „Tipuri de alergii în diversificare”
Laptele matern este singurul aliment care oferă cea mai bună protecție împotriva alergiilor. Din acest motiv, mămicile sunt încurajate să alăpteze bebelușul cât mai mult timp cu putință și să nu introducă alimente solide înainte de vârsta de 4-6 luni. În mod ideal, mămicile ar trebui să alăpteze cel puțin până la vârsta de 6 luni și, treptat, să introducă alimente solide, dar continuând să alăpteze până ce bebelușul va împlini un an. Dacă este cu putință, pot continua să alăpteze și după vârsta de 1 an.
În ceea ce privește alergiile care se pot ivi odată cu diversificarea, nu este necesar să amânați introducerea unor tipuri de alimente dacă există în familie membri care suferă de anumite alergii alimentare. Începând cu vârsta de 6 luni, puteți îmbogăți regimul alimentar al bebelușului cu ouă, arahide și unturi din nuci, migdale sau caju, grâu, lapte de vacă adăugat în preparate, pește, crustacee și susan. Dimpotrivă, întârzierea sau evitarea introducerii acestor alimente poate crește riscul apariției unei alergii, conform medicalnewstoday.com. Totuși, dacă știți că există teren alergic în familie, îi puteți face copilului un set de analize de sânge ce va confirma sau infirma alergia la anumite alimente.
„Se estimează că alergiile alimentare afectează între 4 – 6% dintre copii și 4% dintre adulți, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. Simptomele alergiilor alimentare sunt cele mai frecvente la sugari și copii, dar pot apărea la orice vârstă. Puteți dezvolta chiar și o alergie la alimentele pe care le-ați mâncat de ani de zile fără probleme. Bănuiți că suferiți de o alergie alimentară? Un medic alergolog vă poate evalua simptomele și poate determina sursa și totodată vă va prescrie tratamentul potrivit. Reacția alergică cea mai severă este anafilaxia – o reacție alergică care vă poate pune viața în pericol, care vă poate afecta respirația, poate determina o scădere dramatică a tensiunii arteriale și va afecta ritmul cardiac. Anafilaxia se poate declanșa în câteva minute de expunerea la mâncarea declanșatoare. Aceasta poate fi fatală și trebuie tratată prompt prin administrarea unei injecție de epinefrină (adrenalină).” doctor George Dejeu
Semne că bebelușul are o alergie la alimente
Aproximativ 6 milioane de copii suferă de o alergie alimentară, iar unii dintre ei pot fi alergici la mai multe alimente, nu doar la unul singur. Cazurile de alergie alimentară sunt mai frecvente în cazul băieților decât în cazul fetelor. Arahidele sunt principalul factor declanșator al alergiilor alimentare în rândul copiilor, însă se mai poate vorbi și despre alte alimente, precum lapte de vacă, ouă, pește, nuci, migdale, caju, crustacee (cum ar fi crab, homar, creveți), pește, soia și grâu.
Cele mai frecvente simptome ale unei alergii alimentare pe care le puteți constata imediat în cazul unui bebeluș sau al unui copil de vârstă mică includ durerea de burtă, tusea, diareea, leșin, urticarie sau erupție cutanată, greață sau vărsături, erupție cutanată în jurul gurii, nas înfundat sau care curge încontinuu, umflarea feței, a picioarelor sau a brațelor, durere sau senzația de înțepături în gât, probleme respiratorii, inclusiv respirație șuierătoare, conform webmd.com.
Alimentele alergice pot provoca simptome bruște și grave care pun viața în pericol. De exemplu, unii copii ar putea avea probleme extreme de respirație și o scădere bruscă a tensiunii arteriale care poate provoca șocuri. Cele mai evidente semne de șoc includ piele palidă și amețeli. Acest tip de reacție se numește anafilaxie și necesită asistență medicală imediată. Dacă copilul dumneavoastră a trecut printr-un șoc anafilactic, este posibil ca medicul să vă prescrie o substanță injectabilă numită epinefrină (adrenalină) pe care este bine să o aveți la îndemână în caz de urgență, conform kidshealth.org.
Nu există niciun tratament pentru alergii alimentare. Sunt studii care au constatat că, în cazul arahidelor, s-ar putea preveni dezvoltarea unei alergii severe prin introducerea lor în regimul sugarilor cu risc crescut de alergie încă de la 4 – 6 luni. Alte cercetări au arătat că introducerea mai multor alergeni simultan, cum ar fi nuci, ouă și pește ar putea ajuta sistemul imunitar împotriva dezvoltării alergiilor, însă sunt necesare mai multe studii. În general, se încurajează introducerea alimentelor alergene doar sub supravegherea medicului.
În cazul unei alergii alimentare, organismul reacționează ca și cum acel produs alimentar ar fi dăunător. Prin urmare, sistemul imunitar al organismului – care are rolul de a combate infecții și boli – produce anticorpi pentru a lupta împotriva alergenului alimentar. De fiecare dată când copilul mănâncă sau interacționează în orice fel cu un aliment alergen, corpul eliberează substanțe chimice cum ar fi histamina. Aceasta declanșează simptome alergice care pot afecta sistemul respirator, tractul gastrointestinal, sistemul cardiovascular și pielea, conform healthline.com.
Un alt aspect care trebuie lămurit este diferența dintre alergie alimentară și intoleranță alimentară. Majoritatea persoanelor confundă alergiile alimentare cu intoleranța alimentară, dat fiind că simptomele sunt similare. Printre simptomele intoleranței alimentare se numără indigestia, gazele, scaunele moi, durerile de cap și nervozitatea. Totuși, trebuie să știți că intoleranța alimentară poate apărea deoarece o persoană nu poate digera o anumită substanță, cum ar fi lactoza, dar nu implică sistemul imunitar și foarte rar este periculoasă, conform kidshealth.org.
Alergia la lapte/lactate
Atunci când un copil este alergic la lapte/lactate, înseamnă că sistemul său imunitar, care în mod normal luptă împotriva tuturor infecțiilor și bolilor, reacționează excesiv la proteinele care se găsesc în laptele de vacă și în alte produse lactate. De fiecare dată când copilul consumă lapte sau produse lactate, corpul său crede că proteinele din lapte/lactate sunt invadatori dăunători, așa că sistemul imunitar va începe să acționeze, determinând o reacție alergică în cadrul căreia organismul eliberează substanțe chimice, cum este histamina.
Totuși, laptele de vacă se găsește în majoritatea formulelor de lapte pentru sugari. Cel mai adesea, bebelușii care suferă de alergie la lapte vor prezenta primele simptome la câteva zile până la câteva săptămâni după ce au fost hrăniți prima dată cu formulă pe bază de lapte de vacă. Bebelușii alăptați au un risc mai mic de a avea alergie la lapte de vacă în comparație cu bebelușii hrăniți cu formulă de lapte.
Copiii care au alergie la lapte vor prezenta simptome la scurt timp după ce au fost hrăniți cu lapte, așa că reacția lor alergică poate provoca respirație șuierătoare, alte probleme de respirație, tuse, răgușeală, senzația de înțepături sau arsură în gât, stomac deranjat, vărsături, diaree, ochi umflați, roșii și care curg, urticarie și alte umflături, precum și o scădere a tensiunii arteriale care poate provoca amețeală sau leșin.
Severitatea reacțiilor alergice la lapte poate varia de la copil la copil, ba chiar același copil poate reacționa diferit la fiecare interacțiune cu laptele. Acest lucru înseamnă că, deși prima reacție a fost mai blândă, următoarea reacție ar putea fi mai gravă și chiar poate pune viața în pericol.
Trebuie adusă în discuție și intoleranța la lapte în cadrul căreia simptomele – cum ar fi scaune moi, sânge în scaun, refuzul de a mânca, iritabilitatea – apar la câteva ore sau zile mai târziu. Pe de altă parte, numeroși copii suferă de intoleranță la lactoză, adică organismul lor întâmpină probleme în digerarea laptelui. Dacă nu știți cu siguranță dacă copilul dumneavoastră are alergie la lapte sau intoleranță la lapte/lactoză, cel mai bine este să vă prezentați cu copilul la medic, conform www.kidshealth.org.
Alergia la grâu
Alergia la grâu este mai frecventă la copii decât la adulți și mulți copii par să scape de această alergie în timp. Când un copil care suferă de alergie la grâu mănâncă un produs alimentar pe bază de grâu, organismul său eliberează substanțe chimice care cauzează simptome precum probleme de respirație, respirație șuierătoare, tuse, răgușeală, dureri de gât, dureri abdominale, vărsături, diaree, ochi roșii, urticarie, pete roșii, umflături sau o scădere a tensiunii arteriale care poate determina apariția amețelilor sau pierderea cunoștinței.
Reacțiile alergice la grâu pot fi diferite. Uneori aceeași persoană poate reacționa diferit la momente diferite. Unele reacții pot fi foarte ușoare și pot implica doar o singură parte a corpului, precum urticaria pe piele. Alte reacții pot fi mai severe și pot implica mai mult de o parte a corpului. De asemenea, alergia la grâu poate provoca o reacție alergică severă numită anafilaxie. Anafilaxia ar putea debuta cu unele dintre aceleași simptome, dar se poate agrava rapid. Copilul poate avea probleme cu respirația sau poate leșina. Mai multe părți ale corpului ar putea fi implicate. Dacă nu este tratată, anafilaxia poate pune viața în pericol. În astfel de situații, apelați de urgență numărul 112 sau dacă sunteți în apropierea unui spital, mergeți direct la camera de gardă.
Și în această situație, trebuie diferențiată alergia la grâu de boala Celiac. Pe de o parte, alergia la grâu implică un răspuns alergic la o proteină din grâu, însă glutenul este una dintre proteinele din grâu care determină o reacție alergică. Glutenul este implicat în ceea ce se numește boala celiacă. Este ușor să confundați boala celiacă cu alergia la grâu, dar sunt foarte diferite. Boala celiacă nu produce o reacție alergică. În cazul acestei boli, există un alt tip de răspuns al sistemului imunitar în intestine, cauzând o problemă cu absorbția alimentelor. În timp ce copiii cu alergie la grâu pot mânca de obicei alte cereale, copiii care suferă de boala celiacă nu pot mânca alimente care conțin gluten, iar acesta se găsește în nenumărate alte cereale, cum ar fi orz, secară și, uneori, ovăz, conform kidshealth.org.
Alergia la ouă
Aproximativ 2% dintre copii sunt alergici la ouă, dar cei mai mulți dintre ei voi scăpa de această alergie până la vârsta de 16 ani. Când un copil alergic la ouă consumă ouă sau preparate pe bază de ou, corpul său va elibera substanțe chimice asemeni histaminei și ca rezultat pot apărea simptome precum respirație șuierătoare, probleme de respirație, tuse, răgușeală, dureri de gât, dureri de stomac, greață și vărsături, diaree, ochi roșii, urticarie, pete roșii, alte umflături sau o scădere a tensiunii care duce la amețeli și leșin.
Reacțiile alergice la ou pot varia. Uneori aceeași persoană poate reacționa diferit la momente diferite. Unele reacții la ouă sunt ușoare și implică doar o parte a corpului, precum urticaria pe piele. Dar, chiar dacă copilul a avut o primă reacție ușoară, reacția următoare poate fi severă. De asemenea, alergia la ou poate provoca anafilaxie, conform www.nhs.uk.
Alergia la pește, crustacee și fructe de mare
Alergia la pește diferă de alergia la fructe de mare. Din categoria fructelor de mare fac parte anumite specii de pește, precum tonul și codul, dar și crustaceele, cum ar fi homar sau scoici. Chiar dacă ambele se încadrează în categoria fructelor de mare, peștii și crustaceele sunt biologic diferite. Prin urmare, crustaceele vor provoca o reacție alergică unei persoane cu alergie la pește, doar dacă acea persoană are alergie și la crustacee.
Copiii cu alergie la pește ar putea fi alergici la unele tipuri de pește, dar nu și la alte specii. Deși cele mai multe reacții alergice la pește au loc atunci când copilul mănâncă pește, uneori el poate reacționa și la atingerea peștilor sau respirând vaporii care se produc când se gătește peștele.
Alergia la pește se poate dezvolta la orice vârstă, chiar și persoanele care în trecut au consumat pește fără probleme pot dezvolta o astfel de alergie. Crustaceele se încadrează în două grupuri diferite, și anume creveți, crabi sau homari, iar din a doua grupă fac parte moluștele, cum ar fi scoici, midii, stridii, caracatițe sau calamar. Unii copii cu alergii la crustacee sunt alergici la ambele grupuri, iar unii sunt alergici doar la o grupă, conform nhs.uk.
Alergii la nuci și semințe
Arahidele sunt printre cele mai frecvente alimente care provoacă alergii și, adesea, se găsesc în produse suprinzătoare, cum ar fi sos de roșii, chilli, muștar, semipreparate, dar și în alte produse.
Arahidele nu sunt de fapt o nucă adevărată, ci fac parte din familia leguminoaselor, la fel ca mazărea și lintea. Totuși, arahidele au o structură similară cu cea a nucilor, iar din acest motiv, persoanele alergice la arahide pot fi, de asemenea, alergice la mai multe fructe cu coajă lemnoasă, cum ar fi migdale, nuci braziliene, nuci de Macadamia, nuci Pecan, alune, fistic și caju. Unii oamenii scapă de cele mai multe alergii alimentare de-a lungul timpului, inclusiv alergii la lapte, la ouă, la grâu sau la soia, însă alergiile la arahide, nuci și semințe vor rămâne pe tot parcursul vieții.
Chiar și o cantitate mică de proteină de arahide sau de alte nuci ori semințe poate declanșa o reacție. Când un copil cu alergie la arahide, nuci și semințe consumă astfel de produse sau preparate pe bază de nuci și semințe, corpul său eliberează substanțe chimice care provoacă simptome precum probleme de respirație, respirație șuierătoare, tuse, strănut, răgușeală, dureri de gât, dureri de stomac, vărsături, diaree, ochi roșii, urticarie, umflături, amețeli sau leșin, scăderea tensiunii arteriale, anxietate sau sentimentul că ceva rău se întâmplă, conform nhs.uk.
Alte alergii
Produsele alimentare care conțin aditivi, precum conservați, gelifianți sau coloranți, pot provoca reacții alergice în cazul unor persoane. Toți aditivii alimentari trec prin teste de siguranță stricte înainte de a fi utilizați. Etichetele produselor alimentare trebuie să prezinte în mod clar aditivii pe lista ingredientelor, inclusiv numele lor sau numărul E și funcția acestora, cum ar fi colorant sau conservant. Unii copii pot prezenta reacții adverse la anumiți aditivi alimentari, cum ar fi sulfiții, dar reacțiile alergice la alimentele obișnuite, cum ar fi lapte sau soia, sunt mult mai frecvente.
Mierea conține bacterii care pot produce toxine în intestinul unui copil, ceea ce poate duce la botulism infantil, aceasta fiind o boală foarte severă. Din acest motiv, este strict interzis să îi oferiți copilului miere până nu împlinește vârsta de 1 an.
Soia este o cauză obișnuită a alergiilor alimentare. Soia provine din familia leguminoaselor la fel ca fasolea, lintea, mazărea și arahidele. Unii copii sunt alergici la un singur tip de leguminoase, în timp ce alții sunt alergici la mai multe tipuri, conform healthywa.wa.gov.au.
În general, majoritatea copiilor cu alergii alimentare scapă de ele pe parcursul timpului. Dintre cei care suferă de alergie la lapte de vacă, aproximativ 80% vor scăpa de această alergie. Aproximativ două treimi dintre copiii cu alergie la ouă și aproximativ 80% dintre copiii cu alergie la grâu sau soia vor scăpa de aceste alergii până la vârsta de 5 ani. În schimb, alte alergii alimentare vor însoți copiii pe tot parcursul vieții.
În cazul unei reacții alergice, fiecare secundă contează. Dacă copilul dumneavoastră începe să prezinte simptome alergice foarte grave, este indicat să îi administrați imediat epinefrină, dar în cazul în care nu aveți la îndemână această substanță medicamentoasă, sunați de urgență la 112. De asemenea, administrați cât se poate de rapid epinefrină dacă simptomele implică diferite părți ale corpului, cum ar fi urticarie și vărsături. Sunați apoi la Urgențe, deoarece copilul trebuie să fie pus sub supraveghere medicală. Chiar dacă ce a fost mai rău pare să fi trecut, poate avea loc un al doilea val de simptome grave.
Resurse despre „Tipuri de alergii în diversificare”
Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați pe dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.
Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie
Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294
O recomandă experiența în funcția de Redactor-Șef al revistelor Planul Casei Mele și Casa Mea.
