Alergiile în diversificare

Articolele au fost realizate de redacția Creative Art Copywriting și verificate de următorii specialiști:

Doctorand în științe farmaceutice

Ioana Dejeu

Medic specialist

dr. Gabriela Albu

Medic specialist

dr. George Dejeu

Comandă Ghidul complet despre diversificare

Articol redactat de Cosmina Florescu şi verificat de farmacist Ioana Dejeu, specialist în cosmetică farmaceutică.

Sumar:

Despre diversificare
Despre alergeni şi alergii alimentare
Semne că bebeluşul este alergic
Fructe şi legume cu potenţial alergen
Alimente, lichide, seminţe cu potenţial alergen
Zece cele mai periculoase alimente cu potenţial alergen pentru bebeluşi
Concluzii
Resurse

Despre diversificare

Pe măsură ce bebeluşul creşte, în jurul vârstei de şase luni, se va începe diversificarea alimentară. Până la această vârstă, micuţului i s-au asigurat toţi nutrienţii necesari fie prin laptele matern, fie prin formulele de lapte praf. Nevoile organismului cresc, astfel că trebuie intervenit cu mâncare solidă, sursa de bază de vitamine şi minerale. Medicii pediatri recomandă ca diversificarea să nu înceapă mai devreme de şase luni, dar nici mai târziu de nouă luni. Acest decalaj se poate impune în cazul copiilor cu anumite probleme de sănătate la indicaţiile şi sub îndrumarea medicului pediatru.

Diversificarea se va începe atunci când micuţul poate sta singur în poziţia şezut şi îşi susţine foarte bine capul, când dă semne că nu se mai satură cu lăptic, atunci când începe să-şi ronţăie pumnişorii şi când va manifesta un interes clar faţă de ce vede într-o farfurie din care mănâncă mama sau un alt membru al familiei. Fiecare mamă va simţi când este momentul ca alimentaţia bebeluşului ei să fie diversificată, iar în colaborare cu medicul pediatru va stabili exact dacă momentul diversificării a sosit.

Diversificarea se va demara când micuţul este perfect sănătos, se va începe cu un singur aliment, urmând a se introduce altul nou după două-trei zile. Administrarea oricărui aliment nou, indiferent din ce grupă alimentară face parte, impune mare atenţie din partea mamei, astfel încât să poată observa imediat orice reacţie a micuţului. Diversificarea înseamnă ingurgitarea a ceva nou, iar posibilitatea apariţiei diverselor reacţii, există. Copilul poate manifesta intoleranţă sau alergie la oricare dintre noile alimente, lucru deloc de neglijat. Orice reacţie din parte micuţului impune un control medical de urgenţă şi, evident, întreruperea administrării ultimului aliment. Medicul pediatru va stabili ce măsuri se impun şi ce investigaţii se pot face.

Diversificarea va începe cu porţii mici de piure din legume sau fructe, aproximativ 2-3 linguriţe la o masă, urmând a creşte cantitatea şi a diversifica meniul în funcţie de fiecare etapă de vârstă. Pentru început, nu este neapărat important ca bebeluşul să mănânce tot, cât este important faptul ca el să se familiarizeze cu acestă nouă formă de hrană. Administrarea mâncăricii se va face cu linguriţa fără a forţa micuţul. Cu răbdare şi încredere, după ce va constata că noile gusturi sunt bune, până şi cel mai mofturos bebeluş va accepta cu uşurinţă orele de masă, pline de piureuri şi supiţe.

Diversificarea se face după anumite reguli. Alimentele alese pentru a fi introduse în meniul unui bebeluş vor fi adaptate fiecărei etape, nu vor fi incluse alimente contraindicate cu un potenţial alergen mare sau greu digerabile, se va stabili un orar de masă care va fi respectat. Diversificarea vizează înlocuire treptată a unei mese de lapte cu mâncarea solidă. Laptele nu va fi exclus din meniul copilului, ci se va ajunge a se administra după cel mult trei mese din cele cinci pe care micuţul le va avea în jurul vârstei de un anişor.

Diversificarea înseamnă igienă, veselă specială pentru copii, ingrediente de calitate, mâncare bine preparată şi depozitată corespunzător, dar înseamnă şi multă atenţie din partea mamei la manifestările celui mic, la înclinaţiile spre anumite gusturi şi la posibilele reacţii. Astfel, se vor găsi ingredientele cele mai potrivite care pot face parte din meniul bebeluşului asigurându-i aportul necesar de nutrienţi pentru o creştere normală fizică şi psihică, transformând orele de masă în momente de plăcere şi răsfăţ culinar., conform babycenter.com.

„De cele mai multe ori, reacțiile alergice nu necesită spitalizare putând fi tratate acasă, dar există și cazuri care necesită consult medical de urgență. Dacă iritația se extinde sau e asociată cu următoarele simptome, ar fi indicat să consultați un specialist: febră, stare letargică, lipsa poftei de mâncare, tuse, plâns excesiv. Bebelușii care dezvoltă reacții alergice ce includ respirație șuierătoare, inflamarea buzelor și a limbii sau dificultăți de respirație, necesită consult medical de urgență deoarece prezintă o reacție anafilactică, ce e severă.” farmacist Ioana Dejeu

Despre alergeni şi alergii alimentare

Cauzele pentru care se instalează această reacţie a sistemului imunitar în faţa alergenilor nu sunt încă descoperite, cum nu există nici tratament care să vindece alergiile. Asupra reacţiilor se intervine cu substanţe anihistaminice, însă odată descoperiţi alergenii la care bebeluşul reacţionează, aceştia vor fi total excluşi din alimentaţie.

Diversificarea înseamnă introducerea elementelor noi în alimentaţia bebeluşului. Acesta poate manifesta sau nu reacţii alergice la unele dintre alimente. Din acest motiv, diversificarea alimentară înseamnă introducerea unui singur aliment nou într-o zi, tocmai pentru a se putea localiza mai uşor cauza unei manifestări alergice. Alergia alimentară nu trebuie confundată cu intoleranţa alimentară. Intoleranţa manifestată în faţa unui aliment înseamnă probleme digestive, balonare, reflux gastroesofagian, dureri de burtică, un tranzit dezechilibrat. Alergia la un aliment reprezintă o reacţie de refuz a organismului în faţa acestuia care se poate manifesta în diverse moduri, având chiar potenţialul de a pune viaţa în pericol. Mai mult de 170 dintre alimente se pot constitui în alergeni alimentari, declanşând reacţii alergice. Cei mai cunoscuţi alergeni alimentari sunt laptele, ouăle, nucile, migdalele, alunele, soia, peştele şi fructele de mare, grâul. Numărul celor care manifestă alergii la aceste alimente este foarte mare, însă un copil cu un fond alergic poate manifesta reacţii la oricare alt aliment sau chiar la un cumul de alimente.

Un copil care reacţionează la un alergen alimentar poate manifesta reacţie imediat ce a înghiţit alimentul respectiv sau chiar la o distanţă de două ore. Unii dintre subiecţi pot manifesta şi o a doua reacţie la aproximativ patru ore de la prima, denumită reacţie bifazică. Din acest motiv, un bebeluş care a manifestat simptomele unei reacţii alergice imediat ce a înghiţit un alergen va fi foarte atent monitorizat timp de şase ore de la momentul primei reacţii, în cele mai multe cazuri, recomandându-se internarea.

Astfel, diversificarea înseamnă o foarte mare atenţie acordată alimentelor cu mare potenţial alergen, şi nu numai, ci tuturor alimentelor noi administrate celui mic. Fiecare nou aliment se va introduce la o distanţă de trei zile faţă de cel anterior, iar într-o zi se va introduce un singur aliment nou, nu mai multe, pentru a putea fi localizat mai uşor alergenul în cazul unei reacţii.

Dacă cel mic moşteneşte un fond genetic predispus alergiilor, adică dacă unul dintre părinţi este alergic, atunci măsurile impuse la începerea diversificării sunt mult mai severe. Fiecare nou aliment se va introduce în cantităţi foarte mici şi se va monitoriza foarte bine bebeluşul pentru a se sesiza orice reacţie. Medicul pediatru va fi informat despre oricare dintre reacţiile apărute, acesta indicând cum trebuie reacţionat. În cazul unei reacţii alergice severe, se va merge de urgenţă la camera de gardă a unui spital sau se va chema serviciul de urgenţe medicale. Dacă nu se intervine rapid, o reacţie alergică severă poate pune viaţa copilului în pericol., conform webmd.com, foodallergy.org.

Semne că bebeluşul este alergic

Primul episod în care bebeluşul manifestă reacţie alergică poate speria un părinte. Există grade diferite de manifestări alergice. Un bebeluş poate manifesta reacţii moderate, iar simptomele înseamnă mâncărimi ale nasului şi buzelor, strănut, roşeaţa moderată a pielii, greaţă sau vomă. Copilul poate deveni iritat, nervos şi neliniştit. În cazul unei reacţii alergice severe, simptomele sunt mult mai dure. Pot apărea dificultăţi de respiraţie, o respiraţie şuierătoare sau tuse, paloarea pielii, răguşeală, dificultăţi la înghiţire, edem al buzelor şi limbii, vomă, diaree, urticarie severă, stări de confuzie, ameţeală, chiar leşin.

Şocul anafilactic se poate instala în cazul unei reacţii severe punând viaţa în pericol dacă nu se intervine de urgenţă. Părintele care constată că micuţul lui manifestă oricare dintre aceste simptome, va apela numărul de urgenţă 112. Oricare prim episod de acest fel, fie că face parte din simptomatologia moderată, fie din cea severă, obligă părintele să meargă cu cel mic la un medic alergolog care va efectua teste speciale cu rolul de a descoperi alergenul la care cel mic reacţionează.

Astfel, se va elimina riscul repetării unui episod similar şi punerea copilului în pericol. Medicul va stabili o schemă de tratament şi de intervenţie, comunicând permanent cu părintele şi familiarizându-l cu tot ceea ce trebuie să ştie despre alergii, alergenii la care reacţionează bebeluşul, cum se evită contactul cu aceştia şi, foarte important, ce trebuie să-şi procure pentru a putea interveni de urgenţă în cazul unei manifestări alergice severe.

Cea mai sigură cale de a nu expune copilul unui episod alergic este de a-l feri de alergenii care ar putea declanşa reacţii. În cazul în care micuţul intră în contact cu alergenii, părintele trebuie să ştie cum să intervină.

În cazul în care bebeluşul este alergic, atunci întreaga familie trebuie să ia anumite măsuri, pentru a nu-l expune riscului de a intra în contact cu alergenii la care reacţionează.

Copilul alergic va avea veselă proprie. Persoana care îi prepară şi administrează mâncare va avea foarte mare grijă ca vasele şi ustensilele folosite să nu intre în contact cu alergenii, ceilalţi membri ai familiei vor evita să mănânce de faţă cu acesta ceea ce micuţul nu are voie. În cazul unei alergii severe, indicat ar fi ca ingredientul respectiv să nu mai fie procurat, cel puţin pentru un timp. Astfel, se elimină riscul ca cel mic să fie expus. Toţi membrii familiei în care există un bebeluş alergic ar trebui să ştie ce trebuie făcut în cazul unei manifestări severe.

Unui bebeluş cu manifestări alergice îi va da să mănânce doar persoana care ştie foarte bine situaţia copilului, în mod normal, mama. Nu i se va permite nimănui prin parc sau prin magazine să-i ofere niciun fel de aliment, deoarece nu se ştie provenienţa şi nici modul de depozitare. Există riscul ca un biscuiţel să fi fost lângă un alergen la care copilul reacţionează., conform allergy.org.au, parents.com.

Fructe şi legume cu potenţial alergen

Alimentele la care un bebeluş poate manifesta reacţii alergice sunt foarte multe. Însă există anumite elemente care prezintă un potenţial alergen mai mare decât al altora. Atunci când este vorba de perioada diversificării, trebuie avut foarte mare grijă cu toate noile alimente, nu doar cu cele cu potenţial alergen.

În cazul fructelor, pe perioada diversificării trebuie acordată o mare atenţie căpşunelor, zmeurei, fructelor de pădure, piersicilor, strugurilor, pepenelui, bananei, în special pentru parte din mijloc cu seminţe, kiwi-ului, ananasului, smochinelor şi, în mod special, fructelor care provin din zone diferite faţă de cea în care s-a născut copilul.

Chiar şi legumele prezintă un mare potenţial alergen. Micuţului i se vor administra cu grijă roşia, dovlecelul, fasolea şi mazărea, soia, năutul, ceapa, usturoiul, ţelina, conopida, varza sau cartoful. Se va administra o cantitate foarte mică pentru a se vedea dacă manifestă reacţii alergice. Există copii cu un fond alergic extrem de puternic, aceştia manifestând reacţii chiar şi la morcovi sau la mere, ingrediente de bază în prima perioadă a diversificării., conform pregnancybirthbaby.org.au.

Alimente, lichide, seminţe cu potenţial alergen

Există o listă amplă a alimentelor care au potenţial alergen. Organismul poate reacţiona la oricare ingredient ingurgitat, atâta timp cât nu îl acceptă. Un bebeluş poate manifesta reacţii alergice la proteina din ou sau din carne, la lapte şi produsele lactate, la soia, la nuci, alune, migdale, la miere, la seminţele de in, floarea-soarelui sau susan şi la uleiurile din acestea, la mac, măsline, grâu şi la alte cereale. Din acest motiv, o parte dintre acestea sunt incluse în lista de diversificare abia după ce micuţul împlineşte un anişor.

Un părinte cu un copil alergic trebuie să ştie că micuţul va manifesta reacţii alergice nu doar la elementul respectiv, ci la orice aliment care are în compoziţie un ingredient la care prezintă alergie. Astfel, un bebeluş alergic la ou va avea reacţie alergică la orice aliment în a cărui preparare s-a folosit ou. Un copil alergic la soia îşi va limita foarta mult paleta alimentară, deoarece soia este folosită în prepararea multor produse alimentare. Din acest motiv, părintele trebuie să fie foarte atent cum alege să-şi protejeze bebeluşul cu fond alergic., conform pregnancybirthbaby.org.au.

Zece cele mai periculoase alimente cu potenţial alergen pentru bebeluşi

Diversificarea alimentară la bebeluşi este un capitol foarte important şi extrem de vast. Celui mic trebuie să i se asigure toţi nutrienţii necesari dezvoltării fizice şi psihice, fapt ce impune o îmbogăţire semnificativă a meniului zilnic. Însă fiecare nou aliment trebuie administrat cu grijă, câte puţin, astfel încât mama să se asigure că organismul celui mic îl acceptă şi nu manifestă vreo reacţie alergică.

Printre cele mai periculoase alimente cu mare potenţial alergen se pot enumera următoarele zece: oul, laptele de vacă, soia, seminţele de susan, carnea de peşte şi fructele de mare, nucile, alunele, mierea şi grâul., conform babycenter.com.

Concluzii

Alergiile alimentare reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme pe care le întâmpină părinţii şi micuţii lor în ultimul timp. Imediat ce părintele a sesizat o reacţie alergică la micuţ, este foarte important să meargă cu cel mic să fie testat de către un medic alergolog pentru a se stabili exact alergenii la care reacţionează. Ulterior, medicul va stabili împreună cu părinţii cum trebuie protejat micuţul în faţa alergenilor, cum se intervine în caz de urgenţă şi ce paşi se impun a fi urmaţi ulterior.

Alergia alimentară poate pune viaţa copilului în pericol, motiv pentru care părintele trebuie să ştie ce măsuri se impun pentru a-şi proteja copilul şi cum intervine pentru a-l ajuta.

Resurse despre „Alergeni”

Pentru mai multe detalii despre subiect, vă rugăm să consultaţi medicul dumneavoastră sau să contactaţi pe farmacist Ioana Dejeu.

Ioana Dejeu

farmacist

doctorand în științe farmaceutice

ioana.dejeu@gmail.com

DrGeoMEDSRL@gmail.com

0745 542867

Alergeni și alimente cu potențial alergenic

Articol redactat de Brândușa Dan și verificat de doctor Gabriela Albu, medicina de familie, homeopat și specializare în ecografii.

Sumar:

Ce sunt alergenii
De la ce vârstă pot să apară alergiile
Care sunt fructele cu cel mai mare potențial alergenic pentru bebeluși
Care sunt legumele cu cel mai mare potențial alergenic pentru bebeluși
Care sunt lactatele cu cel mai mare potențial alergenic pentru bebeluși
Alte alimente cu potențial alergenic pentru bebeluși
Concluzii
Resurse despre „Alergeni și alimentele cu potențial alergenic”

Hrănirea corespunzătoare este unul din cei mai importanţi factori care influenţează dezvoltarea bebeluşului. Dacă în primele 6 luni de viaţă sugarul poate fi alimentat doar cu lapte matern, după această vârstă se recomandă diversificarea alimentaţiei şi introducerea treptată a alimentelor noi recomandate vârstei bebeluşului. Ce ne facem, însă, dacă nou – născutul manifestă reacţii alergice la lactatele, legumele sau fructele nou introduse şi cum depistăm care sunt alimentele cu potenţial alergenic pentru el?

Introducerea alimentelor noi se va face treptat, aşteptând patru zile pentru a vedea cum reacţionează bebeluşul la ele. Dacă introducem mai multe alimente deodată, va fi dificil să identificăm alimentul la care acesta este alergic.

Ce sunt alergenii

Prin alergen se defineşte orice substanţă sau antigen care în urma consumului sau a inhalării, nefiind recunoscută de sistemul imunitar, generează o reacţie alergică. Praful, polenul şi părul animalelor sunt deja recunoscute ca fiind alergeni obişnuiţi, dar e posibil să existe multe alte substanţe la care un bebeluş poate fi alergic.

Dacă la majoritatea bebeluşilor anticorpii răspund şi apără organismul doar de infecţiile parazitare, sunt şi cazuri în care anticorpii răspund şi la antigenii din mediul obişnuit. Această predispoziţie ereditară se numeşte atopie şi se manifestă prin faptul că antigenele nonparazitare stimulează producţia inadecvată de anticorpi şi generează hipersensibilitate.

Un antigen nonparazitar care generează o reacţie de hipersensibilitate se numeşte alergen.

Sensibilitatea variază de la caz la caz şi este posibil ca bebeluşul să fie alergic la o gamă foarte largă de substanţe.

Se cunosc peste 170 de alimente care pot declanșa alergii alimentare. Dintre acestea, doar 14 sunt considerate foarte periculoase: cerealele care conțin gluten (grâul, secara, orzul, ovăzul, hibridele), laptele, arahidele, nucile (migdalele, alunele, nucile, caju, nucile pecan, fisticul), dioxidul de sulf și sulfiții, muștarul, țelina, ouăle, semințele de susan, soia , lupinul, crustaceele (crabii, homarii, racii, creveții), peștele, moluștele (midiile, stridiile, calamarii, caracatița).

Forma gravă a unei reacţii alergice – numită anafilaxie – poate ucide în doar câteva minute., conform sciencedaily.com.

„Prin contact repetat cu alergenul, majoritatea organismelor vor învăţa să răspundă şi să lupte împotriva lui, adică bebeluşii se pot obişnui în timp cu substanţele care le provoacă alergii.
Reacţia alergică poate fi declanşată de orice formă de contact direct cu alimentul care este cauza, ingerarea lui, inhalarea polenului, inhalarea parfumului etc.
Alte cauze frecvente de alergii grave sunt cele provocate de înţepătura de viespi sau albine, penicilină, latex etc.” doctor Gabriela Albu

De la ce vârstă pot să apară alergiile

Deşi nu se cunosc cauzele, alergiile pot apărea încă din primele zile de la naştere, mai ales dacă unul din părinţi are deja această problemă. Dacă părinții sunt alergici, posibilitatea ca și copilul să fie alergic este de 30% dacă un părinte este alergic și 60% dacă ambii părinți sunt alergici. S-a mai observat că bebeluşii care provin din părinți care au aceeași alergie, cum ar fi astmul sau eczemele, riscul ca bebelusul lor să dezvolte aceeași alergie este de 70%. Alergiile alimentare (care pot avea factor declanşator chiar substanţe ingerate prin laptele matern) sunt mult mai frecvente decât alergiile sezoniere (care pot fi datorate factorilor externi cum ar fi polenul).

Alergiile provocate alergenii din aer (polen, epitelii de animale câini, pisici, mucegaiuri, acarieni) pot apărea în primul an de viaţă, iar alergiile sezoniere apar abia în al doilea şi al treilea an de viaţă.

Manifestările reacţiilor alergice variază de la bebeluş la bebeluş şi de la un tip de alergen la altul, toate fiind, însă, acelaşi lucru: un răspuns exagerat la un element străin considerat ostil de către sistemul imunitar şi organismul micuţului. Atunci când corpul copilui este expus la un alergen, acesta produce un anticorp numit IgE care afectează sistemele interne, produce mâncărimi, strănut repetat şi lăcrimare abundentă, putând culmina cu anafilaxie, o reacţie severă care poate duce la stare de şoc şi chiar la deces.

Este posibil ca bebeluşul să nu aibă o reacţie vizibilă la alergen la primul contact cu acesta şi să dezvolte o alergie mai gravă abia la al doilea sau al treilea contact, deoarece multe alergii ale copiilor se dezvoltă în timp.

Alergiile alimentare pot să apară după câteva minute de la ingerarea alimentului, fiind vorba de o reacție alergică de tip imediat mediată prin anticorpi din clasa IgE, considerate cu cel mai mare potențial de severitate până la șocul anafilactic. Pot apărea însă și alergii de tip tardiv, la mai mult de 6 ore de la ingerarea alimentului.

În general, alergiile nu sunt întotdeauna uşor de depistat, fiind variate şi putând duce în eroare. De exemplu, dacă sunt legate de sistemul gastro-intestinal se asociază cu diareea, iar dacă sunt alergii la mediu, afectează sistemul respirator şi se asociază cu dificultăţi în respiraţie.

Totuşi, sunt câteva semne generale ale unei reacţii alergice a unui bebeluş, cum ar fi: erupţiile cutanate, urticarie, mâncărimi ale pielii şi umflături – în cazul alergiilor alimentare; vărsături, greaţă şi diaree – în cazul alergiilor care afectează sistemul gastro-intestinal; năsuc care curge sau înfundat, ochi roşii, strănut, respiraţie şuierătoare – la alergenii din aer: mucegai, polen, epitelii de animale, acarieni, adică în cazul alergiilor care afectează sistemul respirator.

În cazul dificultăţilor mari de respiraţie, se va solicita de urgenţă asistenţă medicală, deoarece poate fi vorba despre cea mai gravă formă de reacţie alergică, şi anume anafilaxie., conform sciencedaily.com.

Care sunt fructele cu cel mai mare potenţial alergenic pentru bebeluşi

Alergia la fructe este destul de rară la bebeluşi, de aceea nu este deloc justificat ca părinţii să tergiverseze introducerea fructelor, pe motiv că ele pot provoca alergii. Copilul are mare nevoie de vitaminele pe care le poate lua din fructele proaspete sau din piureurile de fructe.

Se poate întâmpla ca sugarul să dezvolte mici iritaţii în jurul guriţei de la unele fructe, cum ar fi căpşuni, kiwi, zmeură, portocale, nuci, arahide etc. Nu este un lucru grav şi se poate preveni prin aplicarea unei creme protectoare în jurul guriţei bebeluşului înainte de a-i da să mănânce fructul.

S-a mai constatat că cea mai frecventă alergie apare la fructul de kiwi sau la fructele cu seminţe mici – căpşuni, fructe de padure – zmeură, fragi etc. Dacă bebeluşul dezvoltă o reacţie cutanată, părinţii trebuie să se adreseze medicului pediatru care va propune un test pentru depistarea substanţelor la care bebeluşul este alergic., conform babycentre.co.uk.

Care sunt legumele cu cel mai mare potenţial alergenic pentru bebeluşi

Nou – născuţii pot dezvolta reacţii alergice şi la legume, această patologie fiind o mare provocare pentru alergologi. Pe lista legumelor cu potenţial alergenic mare pentru bebeluşi, se află mazărea, soia, lintea şi arahidele. Aceste alergii pot prezenta o problemă reală din cauza dificultăţii excluderii legumelor din alimentaţia zilnică şi pot fi complicate cu alergiile la polen.

„Alergiile la diferite legume și fructe sunt mai rare și mai puțin serioase decât cele dezvoltate la alimente de origine animală (lactate, pește, ou). Cel mai des, manifestările de alergie la legume sau fructe se manifesta prin inflamație sau mâncărime la nivelul cavității bucale sau manifestări la nivelul pielii ce apar rapid sau după 1 – 2 ore de la ingestia alimentului care duce la alergie.
Majoritatea alergiilor sunt cauzate de proteine numite „profiline” care sunt comune în natură (în copaci, ierburi, polen, legume din clasa cucurbitacee (castraveţi, pepeni galbeni, pepeni verzi, dovlecei și fructe – mere, pere, cireşe, piersici, prune).
Cam o treime dintre alergiile la polen sunt determinate de profiline, iar persoanele sensibile la polen au mari șanse să dezvolte alergii alimentare.” doctor Gabriela Albu

Care sunt lactatele cu cel mai mare potenţial alergenic pentru bebeluşi

Uneori, bebeluşii au reacţii alergice chiar la laptele matern, acestea fiind asociate cu diaree, scaun cu sânge, vărsături, colici, eczeme etc. E foarte posibil ca ei să reacţioneze doar la anumite proteine pe care mama le-a consumat şi care ajung în laptele mamei după 3 sau 6 ore. Nu se va renunţa la alăptat, ci doar se vor elimina din alimentaţia mamei alimentele respective. După 1 – 2 săptămâni, acele proteinele care provocau alergiile bebeluşului vor dispărea din laptele mamei, iar simptomele se vor ameliora curând.

Pe de altă parte, ar putea fi vorba despre o intoleranţă la lactoză, adică un alt timp de reacţie la lapte. Ea apare atunci când organismul nu poate digera lactoza, o glucidă existentă în lapte. Este cauzată de deficitul enzimei lactaza care descompune lactoza astfel încât să poată fi digerată ușor. Totuşi, intoleranţa la lactoză, deşi are cam aceleaşi simptome ca alergia, nu este o alergie. E bine de ştiut însă că bebeluşul poate avea această intoleranţă.

Intoleranţa la lactoză poate fi temporară – apare la câteva zile sau săptămâni după ce bebeluşul a avut o boală de gastro-intestinală – sau poate fi permanentă. Ea se manifestă prin diaree, vărsături, dureri de burtică, gaze etc, find foarte asemănător cu o alergie. Tratamentul intoleranţei la lactoză depinde de gravitatea afecţiunii. Astfel, există bebeluşi cu intoleranţă la lactoză care pot consuma produse lactate în cantităţi mici fără a avea probleme. Dar pot fi şi cazurile mai complexe, când bebeluşul are o intoleranţă mare la lactoză, iar atunci se va merge la un specialist dietetician pentru sfaturi competente.

Lactoza se mai regăseşte şi în alte produse din lapte, cum ar fi – iaurtul, brânzeturile, caşcavalul, untul etc. Toate aceste alimente se introduc cu moderaţie în alimentaţia bebeluşului şi chiar se pot evita fără probleme până la vârsta de un an. Unii specialişti chiar recomandă să nu se dea bebeluşului produse lactate decât după vârsta de un an, tocmai pentru a evita dezvoltarea unei intoleranţe la lactoză., conform chop.edu, kidshealth.org, nhs.uk.

Alte alimente cu potenţial alergenic pentru bebeluşi

Bebeluşii pot fi alergici şi la alte alimente, părinţii putând să le depisteze fie printr-un test de alergeni, fie urmărind reacţiile copilului după fiecare aliment nou introdus. Vom continua lista alimentelor cu potenţial alergenic pentru bebeluşi: cereale care conțin gluten, ouă, lapte de vacă sau alte lactate (poate debuta cu reacţii la laptele matern sau la formula de lapte) semințele de susan, soia, crustaceele (crabii, homarii, racii, creveții), peștele, moluștele (midiile, stridiile, calamarii, caracatița). Părinţii trebuie să fie atenţi la semnalele alergiilor şi să nu treacă cu vederea niciun simptom. O alergie alimentară poate afecta tractul gastro-intestinal, respirator sau pielea, bebeluşul putând avea unul sau mai multe din simptome la câteva minute până la câteva ore după masă. Astfel, părinţii nu vor ignora congestiile nazale, năsucul care curge abundent, tusea, strănutul repetat, diareea, ameţelile, mâncărimile în jurul guriţei sau a urechilor, greaţa, erupţiile cutanate şi urticaria de pe restul corpului, dureri de burtică, umflarea buzelor, a limbii sau a feţei, respiraţia şuierătoare sau dificultăţi mari de respiraţie, acestea din urmă putând fi o reacţie alergică gravă care poate duce rapid la decesul bebeluşului.

Bebeluşii nu pot explica ceea ce simt (“limba mea e prea mare”, “totul se învârte”, “mă mănâncă pielea”), aşa că părinţii au responsabilitatea de a interpreta orice posibil simptom şi de a lua măsuri pentru a nu se ajunge la agravarea situaţiei.

Atunci când bebeluşul a dezvoltat o reacţie alergică severă numită anafilaxie (de obicei apare ca răspuns la arahide sau crustacee), trebuie intervenit de urgenţă pentru că este în pericol viaţa copilului. Semnele anafilaxiei includ dureri în piept, confuzie, leşin, inconştienţă, dificulăţi mari în respiraţie, umflarea buzelor, a limbii, a gâtului, a feţei, probleme de înghiţire, colorarea pielii în albastru, puls slab etc. În cazul copiilor care dezvoltă simptome grave ale alergiilor alimentare, părinţii ar trebui să aibă mereu la îndemână un auto-injector cu epinefrină (Epipen) şi să înveţe cum să îl folosească în caz de nevoie este nevoie. Câteva secunde pot salva viaţa bebeluşului!, conform thebump.com.

Concluzii

Oricât de delicată şi greu de gestionat ar fi problema alergiilor alimentare, de mediu sau de sezon, părinţii nu trebuie să se descurajeze şi să priveze copilul de legume, fructe sau plimbări prin natură, pe motiv că bebeluşul va avea reacţii neplăcute. Pentru o devoltare optimă, nou – născutul are nevoie de toate elementele nutritive pe care le primeşte din fructe şi legume, de soare şi de aer curat. Mai mult, tocmai pentru că este sensibil la anumiţi factori, este necesar ca nou – născutul să fie expus cât mai des pentru a se putea obişnui cu alergenii şi a ajuta organismul să nu mai dezvolte reacţii exagerate la condiţii normale de viaţă. Doar astfel, el poate deveni un adult echilibrat şi sănătos fără teama de polen sau de proteina din fructe! De asemenea, părinţii nu vor uita că există remedii şi tratamente care pot preveni şi ameliora alergiile bebeluşilor, iar sfatul unui specialist în domeniu şi un test care să evidenţieze alergenii, vor uşura mult situaţia.

Resurse despre „Alergeni și alimente cu potențial alergenic”

Pentru mai multe detalii despre subiect, vă rugăm să consultaţi medicul dumneavoastră sau să contactaţi pe doctor Gabriela Albu.

Doctor Gabriela Albu

cmiberceni@gmail.com

Tipuri de alergii în diversificare

Articol redactat de Andreea Roșu și verificat de dr. George Dejeu, specialist în chirurgie.

Sumar:

Semne că bebelușul are o alergie la alimente
Alergia la lapte/lactate
Alergia la grâu
Alergia la ouă
Alergia la pește, crustacee și fructe de mare
Alergii la nuci și semințe
Alte alergii
Resurse despre „Tipuri de alergii în diversificare”

Laptele matern este singurul aliment care oferă cea mai bună protecție împotriva alergiilor. Din acest motiv, mămicile sunt încurajate să alăpteze bebelușul cât mai mult timp cu putință și să nu introducă alimente solide înainte de vârsta de 4-6 luni. În mod ideal, mămicile ar trebui să alăpteze cel puțin până la vârsta de 6 luni și, treptat, să introducă alimente solide, dar continuând să alăpteze până ce bebelușul va împlini un an. Dacă este cu putință, pot continua să alăpteze și după vârsta de 1 an.

În ceea ce privește alergiile care se pot ivi odată cu diversificarea, nu este necesar să amânați introducerea unor tipuri de alimente dacă există în familie membri care suferă de anumite alergii alimentare. Începând cu vârsta de 6 luni, puteți îmbogăți regimul alimentar al bebelușului cu ouă, arahide și unturi din nuci, migdale sau caju, grâu, lapte de vacă adăugat în preparate, pește, crustacee și susan. Dimpotrivă, întârzierea sau evitarea introducerii acestor alimente poate crește riscul apariției unei alergii, conform medicalnewstoday.com. Totuși, dacă știți că există teren alergic în familie, îi puteți face copilului un set de analize de sânge ce va confirma sau infirma alergia la anumite alimente.

„Se estimează că alergiile alimentare afectează între 4 – 6% dintre copii și 4% dintre adulți, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. Simptomele alergiilor alimentare sunt cele mai frecvente la sugari și copii, dar pot apărea la orice vârstă. Puteți dezvolta chiar și o alergie la alimentele pe care le-ați mâncat de ani de zile fără probleme. Bănuiți că suferiți de o alergie alimentară? Un medic alergolog vă poate evalua simptomele și poate determina sursa și totodată vă va prescrie tratamentul potrivit.

Reacția alergică cea mai severă este anafilaxia – o reacție alergică care vă poate pune viața în pericol, care vă poate afecta respirația, poate determina o scădere dramatică a tensiunii arteriale și va afecta ritmul cardiac. Anafilaxia se poate declanșa în câteva minute de expunerea la mâncarea declanșatoare. Aceasta poate fi fatală și trebuie tratată prompt prin administrarea unei injecție de epinefrină (adrenalină).” doctor George Dejeu

Semne că bebelușul are o alergie la alimente

Aproximativ 6 milioane de copii suferă de o alergie alimentară, iar unii dintre ei pot fi alergici la mai multe alimente, nu doar la unul singur. Cazurile de alergie alimentară sunt mai frecvente în cazul băieților decât în cazul fetelor. Arahidele sunt principalul factor declanșator al alergiilor alimentare în rândul copiilor, însă se mai poate vorbi și despre alte alimente, precum lapte de vacă, ouă, pește, nuci, migdale, caju, crustacee (cum ar fi crab, homar, creveți), pește, soia și grâu.

Cele mai frecvente simptome ale unei alergii alimentare pe care le puteți constata imediat în cazul unui bebeluș sau al unui copil de vârstă mică includ durerea de burtă, tusea, diareea, leșin, urticarie sau erupție cutanată, greață sau vărsături, erupție cutanată în jurul gurii, nas înfundat sau care curge încontinuu, umflarea feței, a picioarelor sau a brațelor, durere sau senzația de înțepături în gât, probleme respiratorii, inclusiv respirație șuierătoare, conform webmd.com.

Alimentele alergice pot provoca simptome bruște și grave care pun viața în pericol. De exemplu, unii copii ar putea avea probleme extreme de respirație și o scădere bruscă a tensiunii arteriale care poate provoca șocuri. Cele mai evidente semne de șoc includ piele palidă și amețeli. Acest tip de reacție se numește anafilaxie și necesită asistență medicală imediată. Dacă copilul dumneavoastră a trecut printr-un șoc anafilactic, este posibil ca medicul să vă prescrie o substanță injectabilă numită epinefrină (adrenalină) pe care este bine să o aveți la îndemână în caz de urgență, conform kidshealth.org.

Nu există niciun tratament pentru alergii alimentare. Sunt studii care au constatat că, în cazul arahidelor, s-ar putea preveni dezvoltarea unei alergii severe prin introducerea lor în regimul sugarilor cu risc crescut de alergie încă de la 4 – 6 luni. Alte cercetări au arătat că introducerea mai multor alergeni simultan, cum ar fi nuci, ouă și pește ar putea ajuta sistemul imunitar împotriva dezvoltării alergiilor, însă sunt necesare mai multe studii. În general, se încurajează introducerea alimentelor alergene doar sub supravegherea medicului.

În cazul unei alergii alimentare, organismul reacționează ca și cum acel produs alimentar ar fi dăunător. Prin urmare, sistemul imunitar al organismului – care are rolul de a combate infecții și boli – produce anticorpi pentru a lupta împotriva alergenului alimentar. De fiecare dată când copilul mănâncă sau interacționează în orice fel cu un aliment alergen, corpul eliberează substanțe chimice cum ar fi histamina. Aceasta declanșează simptome alergice care pot afecta sistemul respirator, tractul gastrointestinal, sistemul cardiovascular și pielea, conform healthline.com.

Un alt aspect care trebuie lămurit este diferența dintre alergie alimentară și intoleranță alimentară. Majoritatea persoanelor confundă alergiile alimentare cu intoleranța alimentară, dat fiind că simptomele sunt similare. Printre simptomele intoleranței alimentare se numără indigestia, gazele, scaunele moi, durerile de cap și nervozitatea. Totuși, trebuie să știți că intoleranța alimentară poate apărea deoarece o persoană nu poate digera o anumită substanță, cum ar fi lactoza, dar nu implică sistemul imunitar și foarte rar este periculoasă, conform kidshealth.org.

Alergia la lapte/lactate

Atunci când un copil este alergic la lapte/lactate, înseamnă că sistemul său imunitar, care în mod normal luptă împotriva tuturor infecțiilor și bolilor, reacționează excesiv la proteinele care se găsesc în laptele de vacă și în alte produse lactate. De fiecare dată când copilul consumă lapte sau produse lactate, corpul său crede că proteinele din lapte/lactate sunt invadatori dăunători, așa că sistemul imunitar va începe să acționeze, determinând o reacție alergică în cadrul căreia organismul eliberează substanțe chimice, cum este histamina.

Totuși, laptele de vacă se găsește în majoritatea formulelor de lapte pentru sugari. Cel mai adesea, bebelușii care suferă de alergie la lapte vor prezenta primele simptome la câteva zile până la câteva săptămâni după ce au fost hrăniți prima dată cu formulă pe bază de lapte de vacă. Bebelușii alăptați au un risc mai mic de a avea alergie la lapte de vacă în comparație cu bebelușii hrăniți cu formulă de lapte.

Copiii care au alergie la lapte vor prezenta simptome la scurt timp după ce au fost hrăniți cu lapte, așa că reacția lor alergică poate provoca respirație șuierătoare, alte probleme de respirație, tuse, răgușeală, senzația de înțepături sau arsură în gât, stomac deranjat, vărsături, diaree, ochi umflați, roșii și care curg, urticarie și alte umflături, precum și o scădere a tensiunii arteriale care poate provoca amețeală sau leșin.

Severitatea reacțiilor alergice la lapte poate varia de la copil la copil, ba chiar același copil poate reacționa diferit la fiecare interacțiune cu laptele. Acest lucru înseamnă că, deși prima reacție a fost mai blândă, următoarea reacție ar putea fi mai gravă și chiar poate pune viața în pericol.

Trebuie adusă în discuție și intoleranța la lapte în cadrul căreia simptomele – cum ar fi scaune moi, sânge în scaun, refuzul de a mânca, iritabilitatea – apar la câteva ore sau zile mai târziu. Pe de altă parte, numeroși copii suferă de intoleranță la lactoză, adică organismul lor întâmpină probleme în digerarea laptelui. Dacă nu știți cu siguranță dacă copilul dumneavoastră are alergie la lapte sau intoleranță la lapte/lactoză, cel mai bine este să vă prezentați cu copilul la medic, conform www.kidshealth.org.

Alergia la grâu

Alergia la grâu este mai frecventă la copii decât la adulți și mulți copii par să scape de această alergie în timp. Când un copil care suferă de alergie la grâu mănâncă un produs alimentar pe bază de grâu, organismul său eliberează substanțe chimice care cauzează simptome precum probleme de respirație, respirație șuierătoare, tuse, răgușeală, dureri de gât, dureri abdominale, vărsături, diaree, ochi roșii, urticarie, pete roșii, umflături sau o scădere a tensiunii arteriale care poate determina apariția amețelilor sau pierderea cunoștinței.

Reacțiile alergice la grâu pot fi diferite. Uneori aceeași persoană poate reacționa diferit la momente diferite. Unele reacții pot fi foarte ușoare și pot implica doar o singură parte a corpului, precum urticaria pe piele. Alte reacții pot fi mai severe și pot implica mai mult de o parte a corpului. De asemenea, alergia la grâu poate provoca o reacție alergică severă numită anafilaxie. Anafilaxia ar putea debuta cu unele dintre aceleași simptome, dar se poate agrava rapid. Copilul poate avea probleme cu respirația sau poate leșina. Mai multe părți ale corpului ar putea fi implicate. Dacă nu este tratată, anafilaxia poate pune viața în pericol. În astfel de situații, apelați de urgență numărul 112 sau dacă sunteți în apropierea unui spital, mergeți direct la camera de gardă.

Și în această situație, trebuie diferențiată alergia la grâu de boala Celiac. Pe de o parte, alergia la grâu implică un răspuns alergic la o proteină din grâu, însă glutenul este una dintre proteinele din grâu care determină o reacție alergică. Glutenul este implicat în ceea ce se numește boala celiacă. Este ușor să confundați boala celiacă cu alergia la grâu, dar sunt foarte diferite. Boala celiacă nu produce o reacție alergică. În cazul acestei boli, există un alt tip de răspuns al sistemului imunitar în intestine, cauzând o problemă cu absorbția alimentelor. În timp ce copiii cu alergie la grâu pot mânca de obicei alte cereale, copiii care suferă de boala celiacă nu pot mânca alimente care conțin gluten, iar acesta se găsește în nenumărate alte cereale, cum ar fi orz, secară și, uneori, ovăz, conform kidshealth.org.

Alergia la ouă

Aproximativ 2% dintre copii sunt alergici la ouă, dar cei mai mulți dintre ei voi scăpa de această alergie până la vârsta de 16 ani. Când un copil alergic la ouă consumă ouă sau preparate pe bază de ou, corpul său va elibera substanțe chimice asemeni histaminei și ca rezultat pot apărea simptome precum respirație șuierătoare, probleme de respirație, tuse, răgușeală, dureri de gât, dureri de stomac, greață și vărsături, diaree, ochi roșii, urticarie, pete roșii, alte umflături sau o scădere a tensiunii care duce la amețeli și leșin.

Reacțiile alergice la ou pot varia. Uneori aceeași persoană poate reacționa diferit la momente diferite. Unele reacții la ouă sunt ușoare și implică doar o parte a corpului, precum urticaria pe piele. Dar, chiar dacă copilul a avut o primă reacție ușoară, reacția următoare poate fi severă. De asemenea, alergia la ou poate provoca anafilaxie, conform www.nhs.uk.

Alergia la pește, crustacee și fructe de mare

Alergia la pește diferă de alergia la fructe de mare. Din categoria fructelor de mare fac parte anumite specii de pește, precum tonul și codul, dar și crustaceele, cum ar fi homar sau scoici. Chiar dacă ambele se încadrează în categoria fructelor de mare, peștii și crustaceele sunt biologic diferite. Prin urmare, crustaceele vor provoca o reacție alergică unei persoane cu alergie la pește, doar dacă acea persoană are alergie și la crustacee.

Copiii cu alergie la pește ar putea fi alergici la unele tipuri de pește, dar nu și la alte specii. Deși cele mai multe reacții alergice la pește au loc atunci când copilul mănâncă pește, uneori el poate reacționa și la atingerea peștilor sau respirând vaporii care se produc când se gătește peștele.

Alergia la pește se poate dezvolta la orice vârstă, chiar și persoanele care în trecut au consumat pește fără probleme pot dezvolta o astfel de alergie. Crustaceele se încadrează în două grupuri diferite, și anume creveți, crabi sau homari, iar din a doua grupă fac parte moluștele, cum ar fi scoici, midii, stridii, caracatițe sau calamar. Unii copii cu alergii la crustacee sunt alergici la ambele grupuri, iar unii sunt alergici doar la o grupă, conform nhs.uk.

Alergii la nuci și semințe

Arahidele sunt printre cele mai frecvente alimente care provoacă alergii și, adesea, se găsesc în produse suprinzătoare, cum ar fi sos de roșii, chilli, muștar, semipreparate, dar și în alte produse.

Arahidele nu sunt de fapt o nucă adevărată, ci fac parte din familia leguminoaselor, la fel ca mazărea și lintea. Totuși, arahidele au o structură similară cu cea a nucilor, iar din acest motiv, persoanele alergice la arahide pot fi, de asemenea, alergice la mai multe fructe cu coajă lemnoasă, cum ar fi migdale, nuci braziliene, nuci de Macadamia, nuci Pecan, alune, fistic și caju. Unii oamenii scapă de cele mai multe alergii alimentare de-a lungul timpului, inclusiv alergii la lapte, la ouă, la grâu sau la soia, însă alergiile la arahide, nuci și semințe vor rămâne pe tot parcursul vieții.

Chiar și o cantitate mică de proteină de arahide sau de alte nuci ori semințe poate declanșa o reacție. Când un copil cu alergie la arahide, nuci și semințe consumă astfel de produse sau preparate pe bază de nuci și semințe, corpul său eliberează substanțe chimice care provoacă simptome precum probleme de respirație, respirație șuierătoare, tuse, strănut, răgușeală, dureri de gât, dureri de stomac, vărsături, diaree, ochi roșii, urticarie, umflături, amețeli sau leșin, scăderea tensiunii arteriale, anxietate sau sentimentul că ceva rău se întâmplă, conform nhs.uk.

Alte alergii

Produsele alimentare care conțin aditivi, precum conservați, gelifianți sau coloranți, pot provoca reacții alergice în cazul unor persoane. Toți aditivii alimentari trec prin teste de siguranță stricte înainte de a fi utilizați. Etichetele produselor alimentare trebuie să prezinte în mod clar aditivii pe lista ingredientelor, inclusiv numele lor sau numărul E și funcția acestora, cum ar fi colorant sau conservant. Unii copii pot prezenta reacții adverse la anumiți aditivi alimentari, cum ar fi sulfiții, dar reacțiile alergice la alimentele obișnuite, cum ar fi lapte sau soia, sunt mult mai frecvente.

Mierea conține bacterii care pot produce toxine în intestinul unui copil, ceea ce poate duce la botulism infantil, aceasta fiind o boală foarte severă. Din acest motiv, este strict interzis să îi oferiți copilului miere până nu împlinește vârsta de 1 an.

Soia este o cauză obișnuită a alergiilor alimentare. Soia provine din familia leguminoaselor la fel ca fasolea, lintea, mazărea și arahidele. Unii copii sunt alergici la un singur tip de leguminoase, în timp ce alții sunt alergici la mai multe tipuri, conform healthywa.wa.gov.au.

În general, majoritatea copiilor cu alergii alimentare scapă de ele pe parcursul timpului. Dintre cei care suferă de alergie la lapte de vacă, aproximativ 80% vor scăpa de această alergie. Aproximativ două treimi dintre copiii cu alergie la ouă și aproximativ 80% dintre copiii cu alergie la grâu sau soia vor scăpa de aceste alergii până la vârsta de 5 ani. În schimb, alte alergii alimentare vor însoți copiii pe tot parcursul vieții.

În cazul unei reacții alergice, fiecare secundă contează. Dacă copilul dumneavoastră începe să prezinte simptome alergice foarte grave, este indicat să îi administrați imediat epinefrină, dar în cazul în care nu aveți la îndemână această substanță medicamentoasă, sunați de urgență la 112. De asemenea, administrați cât se poate de rapid epinefrină dacă simptomele implică diferite părți ale corpului, cum ar fi urticarie și vărsături. Sunați apoi la Urgențe, deoarece copilul trebuie să fie pus sub supraveghere medicală. Chiar dacă ce a fost mai rău pare să fi trecut, poate avea loc un al doilea val de simptome grave.

Resurse despre „Tipuri de alergii în diversificare”

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați pe dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Cum depistăm alergiile?

Articol redactat de Cosmina Florescu şi verificat de doctor Gabriela Albu, medicina de familie, homeopat și specializare în ecografii.

Sumar:

Alergiile alimentare la bebeluşi şi copii
Cum se manifestă alergiile alimentare
În cât timp apare alergia alimentară
Teste pentru prevenirea alergiilor
Cât timp durează alergia alimentară
Prevenirea alergiilor
Concluzii
Resurse despre „Cum depistăm alergiile?”

Alergiile alimentare la bebeluşi şi copii

Alergia alimentară reprezintă o reacţie anormală şi disproporţionată a sistemului imunitar al unui organism în faţa unui aliment cu potenţial alergen. Reacţiile alergice au fost semnalate încă din cele mai îndepărtate timpuri, descoperindu-se faptul că anumite alimente erau bune pentru anumite persoane, dar otrăvitoare pentru altele. Termenul medical actual a fost introdus în medicină de către medicul Clemens von Pirquet în anul 1906.

Atunci când organismul intră în contact cu un alergen începe să producă anticorpul specific – IgE. Rolul acestuia este de a ajuta organismul să lupte cu elementul neacceptat. Anticorpii se ataşează mastocitelor, celule din sânge, iar alergenii se ataşează anticorpilor. Astfel, se eliberează în sânge o serie de substanţe dintre care cea mai importantă este histamina. Histamina este răspunzătoare de apariţia simptomelor unei reacţii alergice, anunţând un fond alergic sau sensibilitate mărită în faţa unui alergen.

Alergiile alimentare se pot manifesta încă de la cele mai mici vârste, astfel că există, chiar cu preponderenţă, şi în cazul bebeluşilor şi al copiilor. Alergiile alimentare încep să se manifeste fie pentru că există un fond alergic moştenit genetic, fie că se dobândesc.

Până în prezent nu s-au descoperit cauzele exacte care conduc la instalarea acestui dezechilibru al sistemului imunitar, însă s-a demonstrat că sensibilitatea în acest sens este moştenită. Dacă unul dintre părinţi este alergic, atunci şansele copiilor de a prezenta fond alergic sunt de aproape 30 %, față de doar 5-15% în cazul copilului fără părinți alergici. Dacă ambii părinţi sunt alergici, atunci şansele copiilor cresc până la 70%.

Pentru prima perioadă de viaţă, respectiv primele 6 luni, este recomandată alăptarea, bebeluşul primind astfel cea mai sănătoasă formula de hrană. În afară de faptul că aceasta conține numeroși factori de protecție împotriva bolilor infecțioase, laptele matern ajută la prevenirea reacțiilor alergice la produsele alimentare, oferind un strat de protecție a tractului intestinal. Însă, atât în cazul celor alăptaţi, cât şi în cazul celor hrăniţi cu formule de lapte praf, un fond alergic foarte accentuat, se poate manifesta, încă de la cele mai mici vârste.

Un bebeluş alăptat poate reacţiona la ceea ce a mâncat mama, iar unul hrănit cu lapte praf poate să nu accepte o anumită formulă.

Medicul pediatru va recomanda restricţii în dieta mamei în cazul alăptării şi schimbarea formulei de lapte praf în cazul hranei artificiale.

După vârsta de 6 luni, atunci când cel mic va începe diversificarea alimentară, apare şi riscul intrării în contact cu diverşi alergeni alimentari.

Din cauza sistemului imunitar şi al celui digestiv, încă nematurizate complet, se impun restricţii alimentare în primul an de viaţă, tocmai pentru a nu declanşa reacţii alergice.

Astfel, până la vârsta de 1 an, un bebeluş nu va primi alimente cu potențial alergen mare. Printre acestea se enumeră laptele de vacă, albuşul de ou, mierea, alunele şi nucile, soia, căpşunele, fructele de mare şi peştii răpitori, cerealele care conţin gluten.

Odată începută diversificarea, oricare nou aliment va fi introdus treptat, nu se vor introduce în meniu mai multe elemente noi o dată şi se va sesiza orice tip de reacţie care ar putea semnala o alergie. În cazul unui copil care manifestă un fond alergic, se impun restricţii mai elaborate.

O reacţie alergică impune consult de specialitate, testare şi diagnosticare, astfel încât copilul să poată fi protejat în faţa alergenilor alimentari la care reacţionează., conform nhs.uk.

Cum se manifestă alergiile alimentare

Un fond alergic poate fi sesizat încă de la vârsta de câteva săptămâni. Cel mic poate reacţiona nu doar la alergenii alimentari, ci şi la cei inhalaţi sau care intră în contact cu pielea. Semnalele specifice unei alergii alimentare vor apărea chiar şi pe perioada când bebeluşul este hrănit exclusiv cu lapte, alergenii putând exista în laptele matern sau în formula de lapte praf pe care o consumă. Reacţiile la alergenii din alimentaţie sunt caracterizate prin erupţii cutanate, înroşirea buzelor şi a zonei din jurul guriţei, vărsăturile, dureri accentuate de burtică, balonare excesivă, scaun cu mucozităţi sau constipaţie, iar în cazurile severe chiar umflături la nivelul feţei şi îngreunarea respiraţiei. O alergie severă poate genera un şoc anafilactic, chiar şi în cazul copiilor şi al bebeluşilor.

Chiar dacă printre cei mai frecvenţi alergeni alimentari se enumeră albuşul de ou, laptele de vacă, soia, peştele şi produsele din peşte, nucile, alunele, glutenul, mierea, căpşunele, trebuie ştiut faptul că un copil poate avea reacţie alergică la orice aliment, chiar dacă nu se încadrează în lista alergenilor frecvenţi, mai cu seamă dacă moşteneşte un fond alergic de la unul dintre părinţi sau de la amândoi. Din acest motiv, se va acorda atenţie fiecărei reacţii pe care organismul o poate avea după ingerarea oricărui aliment nou.

Academia Americană de Pediatrie şi majoritatea medicilor pediatri recomandă laptele matern pentru cât mai mult timp, bebeluşii beneficiind astfel de toţi nutrienţii necesari unei creşteri echilibrate şi sănătoase. Alimentaţia unei mame ar trebui să fie completă, cuprinzând legume, fructe, proteine, elemente bogate în calciu. Dacă pe parcursul alăptării apar o serie de semne care demonstrează că micuţul este alergic la un aliment sau un compus din alimentaţia mamei, atunci medicul pediatru va impune o limitare destul de drastică a dietei mamei, încercându-se eliminarea posibilului alergen din laptele matern.

Atunci când cel mic manifestă frecvent balonări, scaune moi sau prea tari, vomă, este posibil să existe un fond alergic. Dacă după ingerarea unui aliment, apar erupţii pe piele, înroşirea în jurul guriţei, dificultăţi în respiraţie, tuse, modificări ale feţei, respectiv umflarea buzelor sau a limbuţei, atunci semnalele că cel mic este alergic sunt foarte clare şi se impune consult urgent de specialitate., conform foodallergy.org.

„Intoleranța alimentară presupune o reacție de respingere a organismului față de anumite alimente pe care nu le poate digera și asimila în mod corespunzător. Este o afecțiune care debutează digestiv, dar cu manifestări la nivelul întregului organism, cutanat, osteo-articular sau muscular. Cele mai frecvente manifestări digestive sunt: dureri de burtică, colici abdominale apărute imediat după masă sau la un interval de timp variabil, disconfort abdominal, balonare, diaree, constipație, inapetență. Deși nu este periculoasă, ar fi bine de evitat acele alimente care provoacă intoleranță.” doctor Gabriela Albu

În cât timp apare alergia alimentară

Alergia alimentară nu ar trebui confundată cu intoleranţa alimentară.

Intoleranţa alimentară provoacă probleme digestive, în timp ce o alergie alimentară severă poate pune viaţa în pericol provocând şoc anafilactic.

Organismul uman poate manifesta alergie la peste 170 de alimente, chiar dacă lista celor mai periculoase cuprinde maxim 10, dintre care laptele de vacă, mierea, nucile, peştele şi fructele de mare, albuşul de ou.

Simptomele alergiei alimentare sunt variate, chiar o singură persoană putând avea manifestări diferite. Primul semnal al alergiei alimentare este iritaţia apărută la nivelul pielii. Cel mai sever este şocul anafilactic, anunţat de greutate în respiraţie şi modificări la nivelul feţei.

Alergia la un aliment se poate manifesta chiar dacă bebeluşul sau copilul intră în contact doar cu o urmă a respectivului aliment, nu neapărat dacă ingerează o cantitate mare. Este vorba despre alergia prin contaminare. Dacă un copil alergic la nuci va mânca un fel de mâncare la care nu reacţionează, dar care i-a fost administrat dintr-un castronel unde înainte a fost pus miez de nucă, va manifesta reacţie alergică. Din acest motiv, se impun reguli foarte stricte de igienă şi vase special folosite doar pentru copil.

O reacţie alergică alimentară poate apărea imediat ce copilul a mâncat alergenul. De asemenea, reacţia poate reapărea şi la o distanţă între una şi patru ore de la prima manifestare. Din motivul riscului manifestării unei reacţii bifazice, medicii recomandă ca după stabilizarea copilului în urma primei reacţii, cel mic să rămână pentru câteva ore sub supraveghere medicală.

Această reacţie imediată prezintă riscul de a pune viaţa în pericol, producând şocul anafilactic.

Există reacţii alergice alimentare care se manifestă la câteva ore de la ingerarea alergenului, denumite reacţii întârziate, prezentând un risc mic de a pune viaţa în pericol., conform foodallergy.org.

„Multe persoane sunt alergice la alimente similare sau înrudite. Acest fenomen se numește reactivitate încrucișată. De exemplu, dacă o persoană este alergică la creveți, ea poate fi alergică și la alte crustacee, cum ar fi crabul sau homarul.” doctor Gabriela Albu

Teste pentru prevenirea alergiilor

Dacă simptomatologia manifestată de bebeluş sau de copil indică un fond alergic, atunci medicul pediatru va recomanda un consult de specialitate.

Medicul alergolog va avea sarcina de a pune diagnosticul corect, depistând alimentele la care cel mic este alergic. Medicul va efectua teste de sânge cât mai complexe, acestea având capacitatea de a semnala toţi alergenii la care sistemul imunitar al copilului reacţionează.

De asemenea, se pot face teste pe piele (teste cutanate prick), însă nu sunt recomandate bebeluşilor, deoarece contactul cu alergenul poate provoca o reacţie alergică severă.

Rolul testelor este de a preveni reacţiile alergice. Dacă mama ştie că cel mic este alergic la ou, atunci va exclude total oul şi produsele cu ou, deci riscul ca cel mic să aibă o reacţie alergică scade semnificativ.

Tot prin efectuarea testelor, medicul va putea interpreta exact intensitatea la care un copil poate reacţiona în faţa unui anumit alergen, dacă va fi o reacţie severă sau moderată.

Medicul va instrui părinţii în legătură cu măsurile de urgenţă care se impun şi va stabili paşii care trebuie urmaţi ulterior. Există situaţii în care medicul împreună cu părinţii decid aplicarea unui tratament de sensibilizare, astfel încât sistemul imunitar al copilului să nu mai reacţioneze exagerat. În organismul copilului, va fi introdus în mod controlat respectivul alergen după o schemă foarte bine stabilită de către medicul alergolog. Cu timpul, există posibilitatea ca cel mic să nu mai manifeste reacţie alergică. Tehnica nu este recomandată în cazul bebeluşilor, existând riscul ca introducerea alergenului să declanşeze subit o reacţie alergică., conform medicalnewstoday.com.

„Alergiile alimentare pot apărea după câteva minute de la ingerarea alimentului, fiind vorba de o reacție alergică de tip imediat, sau pot apărea la mai mult de 6 ore de la ingerarea alimentului. În acest caz, fiind vorba de o reacție alergică de tip tardiv.” doctor Gabriela Albu

Cât timp durează alergia alimentară

Reacţiile alergice sunt de diferite intensităţi, în funcţie de gardul de sensibilitate manifestat de organism în faţa respectivilor alergeni.

O reacţie alergică moderată manifestată prin mâncărimi bucale, erupţii cutanate şi greaţă poate trece relativ uşor, mai cu seamă dacă se intevine cu antihistaminice. Prima reacţie alergică la un aliment poate avea o intensitate moderată, care să treacă de la sine în câteva minute. Însă la un al doilea contact, reacţia poate să nu treacă până nu se intervine cu un antihistaminic sau se injectează cortizon.

Reacţiile severe care produc dificultăţi de respiraţie, puls slab, răguşeală, edem al limbii şi gurii, vărsături şi urticarie, necesită intevenţie rapidă, recomandându-se injectarea adrenalinei.

Bebeluşii şi copiii care manifestă un astfel de episod necesită supraveghere medicală cel puţin patru ore de la depăşirea primului episod.

Astfel, o reacţie alergică diferă de la un copil la altul. Chiar şi un singur copil poate avea manifestări diferite în faţa aceluiaşi alergen.

Deoarece încă nu s-au descoperit tratamente care să vindece alergiile, durata pe care se poate întinde acest dezechilibru ţine de fiecare organism în parte. Aproximativ 70 – 80% dintre copii se vindecă până în jurul vârstei de 6 – 7 ani sau cel mai târziu în preajma pubertății. Alergia la alune, nuci sau arahide, precum și cea la fructele de mare durează toată viața în majoritatea cazurilor. În principiu, în jurul vârstei de 10 – 12 ani, un fond alergic se diminuează. Sunt însă şi copii care vor manifesta reacţii alergice pe toată durata vieţii., conform foodallergy.org.

Prevenirea alergiilor

Cea mai sigură cale de a preveni o reacţie alergică alimentară constă în evitarea totală a ingerării alergenului. Părinţii trebuie să comunice permanent cu medicul alergolog, să meargă periodic cu cel mic la control, să efectueze testele recomandate.

Fiind mici, copiii nu se pot proteja singuri, astfel că mama va avea grijă ca cei din jur să ştie despre alergiile copilului pentru a nu îi administra un posibil alergen.

În cazul celor care merg în colectivitate, cadrele didactice şi medicul creşei sau grădiniţei vor fi informaţi despre situaţia celui mic, aplicându-se măsurile necesare. Eventual, cel mic nu va mânca în cadrul unităţii, ci doar acasă.

Administrarea de antihistaminice reprezintă o cale de a preveni reacţiile alergice. Se pot administra zilnic sau doar la nevoie, în funcție de ce stabilește medicul alergolog.

Părinţii unui copil alergic vor avea la îndemână întotdeauna kitul de intervenţie. Nu se va încerca administrarea alergenului în ideea obişnuirii organismului, acest proces fiind aplicat doar de către medicul alergolog în cadrul unei unităţi medicale specializate., conform foodallergy.org, nhs.uk.

Concluzii

Alergiile alimentare se pot manifesta încă din primele săptămâni de viaţă. Fie că reacţionează la formulele de lapte praf, fie la ceva ce a consumat mama care alăptează, reacţiile pot apărea. Ulterior, odată cu începerea diversificării, apar noi posibili alergeni alimentari. Orice reacţie precum iritaţia pielii, înroşirea sau umflarea guriţei, răguşeala, tusea, voma, dificultatea în respiraţie, indică o reacţie alergică.

Intervenţia trebuie făcută rapid fie cu antihistaminice, fie cu injectarea de cortizon sau adrenalină în cazul șocului anafilaxic. În cazul bebeluşilor şi al copiilor mici, cea mai indicată măsură este apelarea numărului de urgenţă 112.

Medicul alergolog va efectua teste care să depisteze alergenii la care cel mic reacţionează, urmând a stabili măsurile de prevenire şi intervenţie.

Încă nu s-a descoperit un tratament care să vindece alergiile, însă, colaborând permanent cu medicul alergolog, părintele va găsi cele mai bune căi prin care să-şi protejeze copilul în faţa acestor reacţii.

Resurse despre „Cum depistăm alergiile?”

Pentru mai multe detalii despre subiect, vă rugăm să consultaţi medicul dumneavoastră sau să contactaţi pe doctor Gabriela Albu.

Doctor Gabriela Albu

cmiberceni@gmail.com

Rețete pentru bebelușii și copiii cu alergii

Articol redactat de Brândușa Dan și verificat de doctor Gabriela Albu, medicină de familie, homeopat și specializare în ecografii. Sumar:

Alimente pe care să le eviți în rețetele pentru bebelușii și copiii cu alergii
Rețete piureuri
Rețete supe
Rețete dulciuri
Alte rețete pentru bebelușii și copiii cu alergii
Concluzii
Resurse despre „Rețete pentru bebelușii și copiii cu alergii”

Mai bine de 7% dintre bebeluşii şi copiii mici au predispoziţie către alergiile alimentare, datorită faptului că sistemul imunitar reacţionează eronat la o substanţă din hrană, adică la un alergen. Ori de câte ori copilul mănâncă alimentul la care este alergic, aproape imediat apar reacţiile specifice: eruţii cutanate, nas care curge abundent, ochi care lăcrimează, vărsărsături şi tuse. Uneori, după mai multe ore, poate apărea şi diareea. În cazul simptomelor severe ale unei reacţii alergice, cum ar fi umflarea gurii, a limbii sau a gâtului, dificultaţi în respiraţie, paloare, învineţirea buzelor şi chiar leşinul, se va interveni de urgenţă pentru că viaţa copilului este în pericol. Vom vedea în continuare care sunt alimentele care pot provoca alergii, câteva reţete pentru bebeluşii şi copiii cu alergii şi vârstele la care ele sunt recomandate.

Alimente pe care să le eviţi în reţele pentru bebeluşii şi copiii cu alergii

Unele mămici se întreabă dacă ar trebui să evite alimentele cu potenţial alergenic în timpul sarcinii sau pe perioada alăptării. Răspunsul este că nu trebuie făcut acest lucru, dimpotrivă! Restricţionarea dietei în timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea fătului, dar şi sănătatea mamei. După naştere, dacă sugarul este hrănit cu o formulă de lapte se recomandă un produs care nu include cazeină puternic hidrolizată sau formule de zer parţial hidrolizată, adică se vor evita formulele modificate. Când se începe diversificarea la vârsta de 6 luni, se recomandă introducerea posibililor alergeni alimentari, pentru că astfel scade riscul de a dezvolta alergii la anumite alimente. Mai exact, după introducerea treptată a alimentelor solide, bebeluşului i se pot da unul câte unul şi alimente cu potenţial alergenic, cu respectarea intervalului de 3 – 4 zile între introducerea lor. Cu cât sunt introduse mai repede, cu atât cresc şansele ca bebeluşul să nu dezvolte alergii pe viitor. Ulterior, dacă cel mic nu reacţionează bine la ele, se vor evita. Alergenii alimentari (alimentele care provoacă cel mai des alergii) sunt laptele şi produsele lactate, oul, arahidele, nucile, migdalele, soia, fructele de mare, grâul, susanul, peşte, porumb etc. Dacă pentru unele alimente dispoziţia pentru alergii se diminuează şi aproape dispare pe măsură ce creşte copilul, pentru altele – cum ar fi crustaceele, peştele sau alunele – predispoziţia către alergie poate rămâne pentru toată viaţa. Academia Americană de Pediatrie a confirmat că alăptarea bebelușilor reduce riscul ca aceștia să dezvolte ulterior diverse boli atopice și că diversificarea alimentației la bebeluși ar trebui începută în jurul vârstei de 6 luni, niciodată înainte de 4 luni., conform healthlinkbc.ca

Reţete piureuri

Se recomandă începerea diversificării alimentaţiei şi introducerea alimentelor solide în jurul vârstei de 6 luni, când copilul începe să manifeste interes pentru mâncarea pe care o vede, stă deja bine în funduleţ, îşi susţine foarte bine capul şi gâtul şi îşi pierde reflexul de împingere cu limba a alimentelor care ajung în guriţă. Se va începe cu piureurile de legume sau fructe. Deşi până acum s-a recomandat evitarea alimentelor cu potenţial alergenic, în prezent, medicii încurajează expunerea cât mai precoce şi mai regulată a bebeluşului la alimentele cu factor alergenic. Se pot combina alimentele cu potenţial alergenic cu cerealele cu lapte sau cu alte alimente solide pasate, pe care bebeluşul deja le-a primit bine. Se vor administra în cantitate mică, se aşteaptă 10 – 15 minute şi, dacă nu au apărut simptomele de alergie, se poate administra mai mult. Se recomandă începerea diversificării cu alimente cu un potenţial alergenic mai mic – cum ar fi ovăzul, rădăcinoasele, avocado, banane, cartofi dulci – şi, trenta, introducerea alimentelor cu potenţial alergenic crescut, dar sub formă de pudră, în cantitate mică şi combinate cu alimente deja acceptate foarte bine de copil.

Prezentăm în continuare câteva reţete de piureuri pentru bebeluşii predispuşi la alergii.

Cereale quinoa cu morcovi și mere – reţetă pentru 6 luni Cerealele quinoa sunt cu mult mai recomandate pentru bebeluşi decât cele din orez, fiind mult mai bogate în proteine, fibre, magneziu, zinc, fier, iar în combinație cu măr şi morcov formează o masă ideală pentru un bebeluş de 6 luni. Aveţi nevoie de o jumătate de cană de cereale quinoa fierte, 30 g morcov fiert şi 30 g mere fierte. Toatea acestea se blenduiesc împreună până se obţine un piure cu o textură fină. Piure de cartofi dulci şi morcovi – reţetă pentru 6 luni Aveţi nevoie de 1 cartof dulce, 2 morcovi, 1 praz, supă de pui sau apă, ulei de măsline sau ulei vegetal. Se curăţă legumele şi se pun la fiert în apă sau în supă de pui în această ordine – prazul tăiat bucăţi mari cu câteva picături de ulei, apoi morcovii şi abia la final cartofii dulci. Lăsăm să fiarbă la foc mic până se înmoaie foarte bine toate legumele. După fierbere, se va blendui până se obţine textura dorită în funcţie şi de vârsta bebeluşului. Reţeta este foarte gustoasă dacă înlocuim cartoful dulce cu ţelină sau cu un alt tip de cartof. Piure de mere cu ovăz şi stafide pentru micul dejun – reţetă pentru 7 luni Acest piure uşor de preparat, consistent şi gustos este micul dejun perfect pentru un bebeluş de 7 luni. Aveţi nevoie de o lingură de făină de ovăz, un sfert de cană de apă, un măr mic, o jumătate de banană pasată, o jumătate de linguriţă de stafide aurii tocate sau 2 prune mici. Punem ovăzul la fiert cu mărul şi banana şi amestecăm continuu. După ce a dat în clocot, reducem flacăra, acoperim şi lăsăm să fiarbă la foc mic încă 5 sau 10 min. Compoziţia se blenduieşte pâna la obţinerea consistenţei dorite şi lăsăm să se răcească, după care adăugăm stafidele sau prunele tăiate mărunt. Se poate blendui din nou sau, dacă bebeluşul a început să mestece şi bucăţele mai mari, se poate lăsa aşa., conform parents.com, mykidslickthebowl.com, kidswithfoodallergies.org.

Reţete supe

Supa pentru bebeluşul de 6 luni care are predispoziţii pentru alergii poate fi concepută după orice reţetă de piure de legume, dar se va adăuga mai multă apă pentru o consistenţă cât mai fluidă. Supa este recomandată pentru un plus de hidratare, fiind ideală pentru prânz sau cină.

În continuare, prezentăm câteva reţete de supă uşor de preparat, foarte gustoase şi săţioase.

Supa de pui cu legume – reţetă pentru 9 luni Aveţi nevoie de un copănel de pui, o ceapă mică, un morcov, o bucăţică de rădăcină de ţelină, 2 linguri de ulei, apă. Cărniţa se fierbe foarte bine până când carnea se desface de pe os. Separat se fierb. Dezosăm cărniţa şi o amestecăm la blender cu restul legumelor şi cu zeama de supă până obţinem textura şi consistenţa agreată de bebeluş. Supa de morcov cu mere şi paste de orez – reţetă pentru 9 luni Aveţi nevoie de un măr decojit tăiat cubuleţe, un morcov şi 3 linguri de paste de orez. Punem la fiert cu o cană cu apă sau zeamă de supă de pui, mărul şi morcovul tăiat cubuleţe mici. Pastele le vom fierbe separat conform specificaţiilor de pe ambalaj şi apoi le adăugăm. Compoziţia se poate blendui dacă bebeluşul nu a început încă să mănânce bucăţi mari, sau se poate servi aşa. Supa de dovleac cu morcov – reţetă pentru 8 luni Dovleacul fiert este iubit de bebeluşi datorită gustului dulce şi a texturii foarte plăcute. Supa de dovleac cu morcov bogată în vitamine va deveni curând prânzul preferat. Aveţi nevoie de 300 g de dovleac tăiat cubuleţe, un morcov tăiat cubuleţe şi o lingură de ulei. Fierbem foarte bine dovleacul cu morcovul şi cu lingura de ulei într-o cană de apă. Supa se poate aduce la textura dorită fie prin pasarea legumelor cu furculiţa, fie prin blenduire., conform ohsu.edu.

Reţete dulciuri

Bebeluşii, la fel ca şi adulţii, au nevoie uneori de un mic desert. Prezentăm câteva reţete de dulciuri pentru bebeluşii predispuşi la alergii, reţete care pot fi foarte bune şi pentru micul dejun. Budincă de chia şi măr – reţetă pentru 7 luni Este o cremă perfectă pentru bebeluşii cu alergii, foarte uşor de pregătit, care nu necesită coacere. Aveţi nevoie de 100 g piure de mere, 85 ml lapte (poate fi lapte de soia, lapte de orez sau lapte de migdale), 2 linguri seminţe de chia şi jumătate linguriţă de scorţişoară. Se amestecă toate ingredientele şi se lasă la frigider pentru cel puţin 20 de minute, timp în care seminţele de chia cresc în volum şi se înmoaie. Pentru un plus de dulce, se mai poate adăuga sirop de arţar. Budincă de chia şi banane – reţetă pentru 7 luni Iată o altă variantă de budincă pentru bebeluşii predispuşi la alergii, foarte uşor de pregătit şi foarte gustoasă. Aveţi nevoie de 1 banană foarte bine coaptă de 100 g, 85 ml lapte de cocos, 2 linguri de seminţe de chia. Se amestecă foarte bine banana pisată şi laptele şi se adaugă seminţele de chia. Pentru ca seminţele să crească în volum şi să se înmoaie, preparatul se va ţine la frigider cel puţin 20 de minute. Clătite pentru bebeluşi cu măr şi ovăz – reţetă pentru 9 luni Sunt adorate de copii şi perfecte pentru micul dejun. Aveţi nevoie de 150 g făină de ovăz, 150 g piure de mere, o linguriţă praf de copt, o jumătate de linguriţă de bicarbonat de sodiu, o linguriţă esenţă de vanilie, 250 ml lapte (poate fi lapte de soia, lapte de orez, lapte de migdale, lapte de nucă de cocos), 1 cană cu sirop de arţar. Se blenduiesc foarte bine toate ingredientele (mai puţin siropul de arţar care se va folosi doar în momentul servirii pentru un plus de dulce). Se vor coace la foc mic într-o tigaie care nu necesită ulei, întorcându-se de pe o parte pe alta. După răcire, se pot servi simple sau cu sirop de arţar., conform mykidslickthebowl.com.

Alte reţete pentru bebeluşii şi copiii cu alergii

Prezentăm alte reţete pentru bebeluşii şi copiii cu alergii, reţete adorate de micuţi şi uşor de preparat de părinţi. Paste cu sos de roşii – reţetă pentru copiii peste un an Pentru această reţetă aveţi nevoie de jumătate de lingură de ulei, o ceapă mică tocată mărunt, 1 sau 2 tulpini de ţelină tocată, un morcov mic ras, 100 gr carne de vită sau de curcan, 3 linguri de pastă de roşii sau 3 roşii tăiate cubuleţe, busuioc, 50 g de paste, un căţel de usturoi sau un praf de piper. Încingem uleiul în tigaie şi călim ceapa cu ţelina şi morcovul timp de 2 sau 3 minute. Se adaugă carnea şi mai ţinem 5 minute pe foc amestecând continuu. Adăugăm roşiile sau pasta de roşii şi apă şi lăsăm să fiarbă la foc mic timp de 20 de minute, timp în care amestecăm frecvent. După adăugarea busuiocului mai fierbem 5 min. Separat, fierbem pastele conform instrucţiunilor de pe ambalaj şi le adaugăm. Această reţetă se poate da şi copiilor de vârste mai mici, tăind-o sau pasând-o astfel încât ei să o poată mânca fără probleme. Pui cu mere şi paste de orez – reţetă pentru 10 luni Aveţi nevoie de o ceaşcă de paste de orez, un măr şi un copănel de pui. Fierbem copănelul foarte bine şi apoi îl dezosăm cu atenţie. Se fierb foarte bine pastele. Mărul se curăţă de coajă, se taie cubuleţe şi se fierbe în puţină apă. La final, blenduim toate ingredientele până se obţine textura dorită. Cina cu dovleac – reţetă pentru copiii peste un an Pentru această reţetă care este ideală pentru cină, aveţi nevoie de 300 g de dovleac, o ceapă foarte mică tocată mărunt, 3 mere decojite şi tocate, 1/3 cană de prune uscate – sau alte fructe uscate tocate mărunt, jumătate de linguriţă de busuioc tocat mărunt, 200 g carne de vită sau curcan, 3 linguri de ulei, un căţel de usturoi, o cană de quinoa sau paste făinoase de orez şi o cană cu apă. Se preîncălzeşte cuptorul la 180 grade. Dovleacul se pune într-o tavă cu un pic de apă, se acoperă cu folie şi se coace cca o oră în cuptor. Într-o tigaie, se încinge uleiul şi se rumeneşte un pic cărniţa, apoi adăugam ceapa şi mărul şi amestecăm continuu 15 minute. Adăugăm şi restul ingredientelor şi fierbem la foc mic timp de 30 minute amestecând frecvent. Punem acum şi dovleacul copt şi fie mai fierbem încă 15 minute, fie punem la cuptor preparatul pentru 10 minute., conform mykidslickthebowl.com, kidswithfoodallergies.org.

Concluzii

Toate reţetele prezentate pentru bebeluşii cu alergii sunt orientative şi adaptabile atât după preferinţele bebeluşului, cât şi după stilul şi alimentaţia părinţilor. Ideal este ca după vârsta de un an, copilul cu alergii să poată mânca exact ce mănâncă şi restul familiei şi să nu se ajungă la situaţia în care pentru el se pregăteşte separat mâncarea. Nu există remedii pentru alergiile alimentare, dar există modalităţi prin care se pot diminua simptomele şi se poate creşte toleranţa la alergenii alimentari, una dintre acestea fiind introducerea cât mai precoce a alimentelor cu potenţial alergenic, deci expunerea timpurie a copilului la alergeni. Ce ne mai rămâne de făcut este să încercăm să diversificăm alimentaţia bebeluşului cât mai devreme, să fim atenţi la modul în care el reacţionează la fiecare aliment nou introdus şi să nu ne pierdem încrederea că până la urmă organismul copilului va învăţa să trateze corespunzător toate alimentele fără să mai aibă reacţii alergice.

Resurse despre „Rețete pentru copii cu alergii”

Pentru mai multe detalii despre subiect, vă rugăm să consultaţi medicul dumneavoastră sau să contactaţi pe doctor Gabriela Albu. Doctor Gabriela Albu cmiberceni@gmail.com

Cum ne ferim copilul de produsele alimentare periculoase (comunitate, rude etc.)

Articol redactat de Maria Antoaneta Constantin și verificat de doctor Gabriela Albu, medicina de familie, homeopat și specializare în ecografii.

Sumar:

Alimentele pe care e bine să nu le oferi bebelușului
Alimente pe care este bine ca un copil să le consume cât mai rar sau deloc
Cum îți protejezi copilul acasă, cum eviți alimentele nocive
Cum îți convingi rudele să nu îi ofere copilului alimente nocive (dulciuri pe ascuns, alimente prăjite etc.)
Copilul, societatea și obiceiurile alimentare nesănătoase.
Concluzii
Resurse despre „Cum ne ferim copilul de produsele alimentare periculoase (comunitate, rude etc.)”

Alimente pe care e bine să nu le oferi bebelușului

Părinții își doresc tot ce este mai bun pentru bebelușul lor, însă de foarte multe ori lipsa de informare poate interfera cu acest lucru. În ceea ce privește alimentația, educația este extrem de importantă atunci când vine vorba de alegerile pe care le face părintele pentru copilul său. Atunci când se află la vârste fragede, nu este indicat ca bebelușii să primească o serie de alimente sau de ingrediente, deși e posibil ca ei să și le dorească sau să pară curioși și atrași. Instinctul primar la vârstele cele mici este să introducă totul în gură, prin urmare trebuie să aveți grijă la ceea ce copilul va găsi la îndemână în mediul înconjurător. În continuare, veți regăsi o serie de alimente și ingrediente pe care e bine să nu le oferiți bebelușilor, precum și motivul (babble.com).

Sarea – sarea este un ingredient prezent în majoritatea mâncărurilor și este destul de dificil de controlat. Pentru a evita un exces de sare în alimentația celor mici, specialiștii recomandă să se evite adaosul de sare în mâncărurile preparate acasă pe cât posibil. De asemenea, verificarea etichetelor produselor special concepute pentru bebeluși este la fel de importantă, deoarece foarte multe preparate, în special biscuiții și piureurile de legume au un adaos destul de mare de sare pentru a oferi gust mâncării. Sarea la bebeluși este interzisă, deoarece rinichii nu sunt suficient de dezvoltați pentru a o procesa. În plus, sarea este greu de digerat, ajungând să irite stomacul. În primii 2 ani de viață, bebelușul nu are nevoie de sare în plus în alimentația sa și nici nu are cum să îi lipsească la nivelul gustului deoarece nu are termen de comparație.
Mierea – deși mierea este considerată un aliment sănătos pentru viața adultă, lucrurile stau diferit în cazul bebelușilor. În miere, se poate regăsi bacteria Clostridium botulinum care poate produce toxine în intestinele bebelușului, fapt ce poate cauza complicații serioase. Până nu depășește destul de mult vârsta de 1 an, nu se recomandă consumul de miere la bebeluși. Un alt risc este cel al reacţiilor alergice, alergia la polen manifestându-se şi în cazul consumului anumitor sortimente de miere. De asemenea, evitarea sa va scădea posibilitatea apariției cariilor la vârstele fragede.
Lapte simplu – consumul de lapte matern și de lapte praf special pentru bebeluși nu este inclus aici, ci este vorba despre laptele din comerț pe care adulții îl consumă în mod regulat. Acest tip de lapte conține proteine pe care bebelușul nu le poate digera deocamdată, dar și minerale care îi pot dăuna la nivelul rinichilor. În plus, are un conținut scăzut de fier, ceea ce poate duce în timp la dezvoltarea unei anemii cronice. De asemenea, există bebeluși care nu pot tolera lactoza din aceste produse, în timp ce alții pot fi alergici la proteina din laptele de vacă, fapt ce va cauza reacții alergice severe. Chiar dacă nu aveți acces la laptele matern sau la formulă și bebelușului îi este foame, mai bine îi dați apă simplă sau nimic decât să îi dați lapte normal.
Unele tipuri de pește – peștele este un aliment sănătos, însă unele tipuri de pește conțin o cantitate alarmantă de mercur, cum ar fi carnea de rechin, ton, macrou sau de pește spadă. Mercurul poate afecta foarte grav dezvoltarea sistemului nervos al bebelușului. O alternativă mai sigură ar fi carnea de cod, însă pentru a se minimiza orice risc, nici codul nu ar trebui dat unui bebeluș cu o vârstă mai fragedă de 1 an. De asemenea, părinții trebuie să ia în considerare și o potențială alergie la fructele de mare, implicit și la pește, mai ales dacă mai există cazuri în familie.
Untul de arahide – untul de arahide este considerat unul dintre alimentele cu cel mai mare potențial de alergie, de aceea nu ar trebui oferit bebelușului, mai ales într-un stadiu infant de viață. În plus, consistența acestui aliment îl pot face foarte dificil de înghițit, mai ales pentru un copilaș care încă nu își cunoaște la fel de bine corpul și nici nu a experimentat cu toate texturile posibile (nhs.uk).

Alimente pe care este bine ca un copil să le consume cât mai rar sau deloc

Pe măsură ce copilul înaintează în vârstă, există anumite alimente ce pot fi introduse treptat în dietă sau cel puțin îi pot fi oferite pentru a le gusta. Totuși, de preferat ar fi să nu aibă o prezență constantă în dieta celui mic, mai ales cât timp încă are o vârstă fragedă. Pe lângă tipul de alimente pe care au voie sau nu au voie copiii să îl consume, părinții trebuie să acorde atenție și la cantitatea alimentului respectiv, precum și la modalitatea de preparare sau gătire a acestuia, chiar și la felul în care este tăiat. Aflat la început de drum, bebelușul nu are experiență în ceea ce privește consumul solidelor, existând riscuri majore ca cel mic să se înece sau să se ardă cu mâncarea, dacă aceasta nu este preparată corespunzător de părinți. În continuare, veți regăsi o listă cu unele alimente pe care copiii ar trebui să le consume cât mai rar sau deloc (my.clevelandclinic.org):

Sucul de fructe – în general, sucul de fructe nu este considerat un aliment sănătos pentru cei mici deoarece nu conține grăsimi benefice, proteine, calciu, zinc, vitamina D sau fibre benefice pentru cel mic, ci doar calorii și un gust plăcut. De asemenea, sucul de fructe poate diminua apetitul celui mic deoarece fiind un lichid, îi va umple spațiul din stomac. Totuși, după împlinirea vârstei de 1 an, nu mai există la fel de multe pericole, iar cei mici pot gusta din sucul de fructe. Se recomandă ca acesta să fie făcut neapărat în casă, pentru a fi natural și lipsit de substanțe nocive și trebuie neapărat diluat cu apă – jumătate cantitate de suc, jumătate apă. Sucul nu trebuie servit zilnic și nici în cantități mari.
Căpșuni, fructe de pădure, zmeură și afine – aceste frăguțe conțin o proteină care este foarte greu de digerat pentru copii. După vârsta de 1 an, sistemul digestiv al copilului este suficient de dezvoltat încât să facă față la acestor alimente, dar ele nu trebuie oferite zilnic. În cazul în care se dorește servirea lor în stare naturală, se recomandă tăierea lor în bucățele foarte mici. În ceea ce privește sucul și piureul, acestea trebuie diluate cu apă sau combinate cu alte alimente care să nu fie la fel de periculoase (parents.com ).
Biscuiți dulci sau sărați – în special în perioadele în care bebelușilor le cresc dințții, un truc la care majoritatea părinților apelează este să le ofere celor mici biscuiți duri, fie dulci, fie sărați sau covrigi pentru a-i mesteca și pentru a le menține atenția ocupată. Deși pot fi un ajutor de nădejde în această cauză, se uită faptul că cel mic ajunge să ingereze totuși componente din alimentele respective, cum ar fi sarea, zahărul și carbohidrații (fie din făină albă, fie din făină integrală).
Alimente nepasteurizate – alimentele nepasteurizate nu sunt indicate nici în perioada în care mama este însărcinată deoarece ele pot conține bacterii periculoase (Listeria) ce pot cauza diferite probleme de sănătate copilului. Produsele nepasteurizate cel mai frecvent oferite celor mici sunt lactatele și sucurile. După ce copilul avansează în vârstă, acestea nu mai prezintă un pericol la fel de mare, însă este recomandat să se evite consumul lor (whattoexpect.com).

Cum îți protejezi copilul acasă, cum eviți alimentele nocive

Evitarea alimentelor nocive poate reprezenta o provocare pentru majoritatea părinților, chiar dacă este vorba despre un mediu controlat, cum este propria casă. Primul pas pe care îl pot face părinții pentru evitarea alimentelor nocive acasă este să nu le achiziționeze, în special atunci când merg la cumpărături cu cei mici. Copiii sunt foarte curioși atunci când sunt mici și când vor vedea că părinții lor cumpără chipsuri sau sucuri acidulate, vor dori și ei să guste, iar atunci când li se va spune că nu au voie, vor apărea primele probleme. Nu este recomandat ca cel mic să vadă părinții achiziționând alimente nesănătoase deoarece ei imită incredibil de mult comportamentul celor din jur, mai ales în primii ani de viață.

Un alt lucru pe care îl pot face părinții pentru a-și proteja copiii de alimentele nocive acasă este să fie ei un exemplu. Atunci când la masă copilul va primi broccoli cu piept de pui, contează enorm de mult ca și părintele să consume aceleași alimente. În plus, trebuie să pară că le place. Astfel, cei mici vor vedea că adulții mănâncă același lucru, vor înțelege că este sănătos și nu vor mai fi atrași de alimentele nocive pe care nici nu ar trebui să le vadă. Obiceiurile stabilite la masă sunt extrem de importante. În primul rând, nu ar trebui să i se permită copilului să se uite la televizor în timpul mesei – cel mic va mânca fără să realizeze mult mai repede, fără să fie atent la texturi și la gusturi și va continua să ceară până i se va termina programul TV urmărit. De asemenea, prezența tuturor membrilor familiei la masă atunci când el mănâncă îi va dezvolta un sistem sănătos și va asocia masa cu ceva ce unește familia și cu o modalitate de a se apropia de cei dragi (superhealthykids.com/).

Cum îți convingi rudele să nu îi ofere copilului alimente nocive (dulciuri pe ascuns, alimente prăjite etc.)

Rudele vor avea întotdeauna instinctul de a răsfăța copilul și de cele mai multe ori va fi cu alimente interzise sau nerecomandate. Deși ei fac aceste gesturi din dragoste, persoanele care fac aceste greșeli cel mai adesea sunt bunicii. Totuși, specialiștii susțin că prin comunicare și educare, problemele pot fi rezolvate. În primul rând, părinții trebuie să vină cu argumente clare și eventual cu dovezi – articole și fotografii de pe internet, pentru a-și susține cauza și a-i face pe bunici să înțeleagă câ de mult rău le pot face copiilor.

Un alt truc pe care îl pot urma părinții este ca atunci când este vorba despre un aliment mai puțin indicat, dar permis copilului, să lase rudele să-l ofere. Astfel, cel mic va avea parte de o tratație specială, iar bunicii sau celelalte rude se vor simți fericiți că au putut să-și răsfețe nepotul preferat. Se pot încerca și alternativele – atunci când știți că rudele ii dau copilului constant biscuiți, puteți procura niște biscuiți mai sănătoși, fără sare, fără zahăr, făcuți din făină integrală și astfel veți ameliora posibilele probleme, dar vă veți păstra și rudele fericite (psychologytoday.com).

Copilul, societatea și obiceiurile alimentare nesănătoase.

Societatea contemporană este mereu pe fugă, timpul este mereu limitat, iar alternativele de mâncare nu sunt tocmai sănătoase – junk food-ul este peste tot, alimentele deja preparate sunt bogate în E-uri și substanțe nesănătoase și este tot mai greu să menții un stil alimentar sănătos, mai ales pentru un copil și mai ales dacă sunteți în oraș. Pentru a ameliora aceste probleme, există două lucruri pe care părinții trebuie să le facă:

Preparați mâncarea de acasă – orice mâncare preparată în casă este mult mai sănătoasă decât cea din comerț, de aceea specialiștii recomandă ca părinții să le gătească copiilor mereu acasă. De asemenea, pot încerca rețete care să fie perfecte pentru a se lua la pachet, astfel încât se vor limita posibilitățile ca să fiți nevoit să cumpărați mâncare nesănătoasă pentru cel mic. De asemenea, așa se pot controla și eventuali alergeni din alimente.
Apa în loc de suc – sucurile nu sunt deloc sănătoase pentru dezvoltarea copilului, iar cea mai fericită alternativă va rămâne întotdeauna apa. Dacă cel mic refuză să bea apă, puteți încerca schimburi benefice pentru ambele părți cum ar fi – dacă bea apă, va primi desert căpșuni, dacă bea suc, nu va primi deloc desert (kidshealth.org).

Concluzii

Produsele alimentare periculoase există la tot pasul și este inevitabil ca cel mic să nu se întâlnească cu ele pe parcursul vieții. Cel mai important aspect pentru starea de sănătate a copilului este acela de a se asigura o educație alimentară încă din perioada diversificării, astfel încât cel mic să ajungă să prefere alimentele sănătoase în mod natural, în detrimentul celor nesănătoase, dar aparent mai gustoase. De asemenea, este foarte important ca cei mici să nu se simtă lipsiți – chiar dacă știți că biscuiții cu ciocolată sunt periculoși, cel mic poate gusta pentru a-și forma o opinie, însă e important să nu devină un obicei constant, ci mai degrabă un moment de răsfăț.

Pe lângă educarea alimentară a copilului, este foarte important să fie informate și celelalte persoane care îi pot oferi de mâncare, cum ar fi cele mai apropiate rude (bunicii, mătușile etc.). Părinții sunt datori să comunice și cu instituțiile unde merge copilul și unde i se asigură masă, indiferent dacă este vorba despre creșă, grădiniță sau școală – alimentația copilului este unul dintre factorii principali direct răspunzători de dezvoltarea sa armonioasă și sănătoasă și este crucial să fie respectată în funcție de cerințele părinților.

Resurse despre „Cum ne ferim copilul de produsele periculoase”

Pentru mai multe detalii despre subiect, vă rugăm să consultaţi medicul dumneavoastră sau să contactaţi pe doctor Gabriela Albu.

Doctor Gabriela Albu

cmiberceni@gmail.com