Bebeluși vegetarieni
Articolele au fost realizate de redacția Creative Art Copywriting și verificate de următorii specialiști:
Articol redactat de Cosmina Florescu şi verificat de farmacist Raluca Catana.
Sumar:
Diversificarea alimentară este etapa în care bebeluşul hrănit exclusiv cu lapte începe să primească hrană solidă în vederea asigurării nutrienţilor necesari dezvoltării fizice şi psihice. Nevoile organismului cresc, astfel că noua metodă de hrană vine în întâmpinarea acestora.
Diversificarea începe la 6 luni, atunci când cel mic este pregătit să accepte alt tip de mâncare. Bebeluşul va face cunoştinţă cu noile alimente, gusturi şi texturi, pas cu pas. Se va începe cu piureuri dintr-o singură legumă, urmând ca pe măsură ce creşte, consistenţa şi compoziţia hranei să se modifice şi să fie mai complexă, astfel că ajuns la 1 anişor, bebeluşul va învăţa să se hrănească, acceptând cu bucurie beneficiile hranei solide.
Medicul pediatru informează mama despre regulile diversificării, despre succesiunea alimentelor şi despre ce este şi ce nu este permis în diversificare.
La vârsta de 1 anişor, bebeluşul trebuie să aibă în meniu toate grupele alimentare, astfel încât să i se asigure toţi nutrienţii necesari.
Există şi părinţi care decid pentru copilul lor hrănirea de tip vegetarian. Este o decizie delicată şi riscantă, deoarece privarea copilului de proteina animală poate genera dezechilibre organice. Însă chiar şi aşa, sunt bebeluşi vegetarieni, fie că acesta este specificul zonei de unde provin, fie pentru că mama a decis că aşa este mai bine.
Există mai multe tipuri de vegetarieni: ovo-lacto-vegetarieni – cei care acceptă produsele animalelor, precum laptele şi ouăle; lacto-vegetarieni – cei care acceptă atât produse vegetale, cât și produse lactate (brânză, lapte, iaurt etc.) şi vegani – cei care se hrănesc exclusiv cu alimente de natură vegetală în stare proaspătă sau cât mai puțin supuse procesării. Dintre aceste trei tipuri, cel mai puţin recomandat în cazul bebeluşilor este cel vegan, exclusiv vegetarian, deoarece expune foarte mult în faţa lipsei de proteină. Copiii mici, în special, au nevoie de un aport complex de proteine.
Astfel, se pot creşte şi bebeluşi vegetarieni, însă pentru ca micuţii să fie în siguranţă şi să se dezvolte normal din punct de vedere fizic şi psihic, ar trebui urmate câteva reguli.
Bebeluşul vegetarian ar trebui alăptat cel puţin până la 2 ani, i se vor asigura suplimente de vitamina D şi B 12, meniul îi va fi compus din legume bogate în fier, va trebui să aibă trei mese şi principale şi 2 gustări, iar cantitatea de hrană se va decide în funcţie de necesarul fiecăruia. Bebeluşului vegetarian trebuie să i se asigure resurse de proteină, astfel că se vor alege legume bogate în proteină (spanac, broccoli) la care se vor adăuga oul, brânza şi iaurtul, are de asemenea nevoie de grăsimi, acizi graşi esenţiali, vitaminele B12 şi D, de calciu şi zinc.
Pentru a creşte un bebeluş vegetrian sănătos, se recomandă varianta ovo-lacto-vegetariană din care este exclusă doar carnea şi se impune o atenţie specială acordată fiecărei etape de dezvoltare a bebeluşului, astfel încât să se sesizeze o posibilă încetinire a procesului normal de creştere. Bebeluşii vegetarieni sunt privaţi de o serie de beneficii majore asigurate de proteina din carne, astfel că există riscul ca ritmul lor de creştere să nu fie unul tocmai bun. Din acest motiv, fiecare încetinire va fi semnalată medicului pediatru, care va recomanda măsurile necesare., conform healthlinkbc.ca, betterhealth.vic.gov.au.
„Dieta vegetariană pentru bebeluși poate aduce atât beneficii, cât și riscuri. Părinții, în momenul luării unei astfel de decizii, este important să facă o analiză a raportului beneficiu/risc împreună cu medicul nutritionist. Copilul nu trebuie privat de anumite principii alimentare esențiale, fapt ce ar putea avea o influență negativă.” farmacist Raluca Catana.
Alegerea dietei vegetariene pentru bebeluş poate fi dictată de diferite considerente şi contexte. Fie este o alegere impusă prin adoptarea părinţilor a unei alimentații vegetariene, fie este impusă de contextul medical al unui copil care manifestă alergie la proteina animală. În ambele cazuri, abordarea este aceeaşi, copilul nu va primi hrană pe bază de carne şi se vor impune anumite reguli, astfel încât sănătatea copilului să nu fie afectată.
Cazurile în care părinţi aleg un astfel de meniu sunt, de regulă, cele în care bebeluşul nu primeşte deloc produse din carne şi va fi considerat vegetarian, încă de la începutul diversificării.
Există şi categoria celor care devin vegetarieni fie pentru că nu pot primi proteină animală, fie pentru că această hotărâre a venit ceva mai târziu.
Astfel, un bebeluş poate deveni vegetarian oricând, însă dacă s-ar lua în calcul beneficiile proteinei animale pentru organismul uman, în cazul unui copil sănătos, această decizie ar trebui să vină cât mai târziu posibil.
Calitatea proteinei de origine animala este superioară celei de origine vegetală. Primind proteină animală, organismul îşi găseşte cele mai bune resurse pentru a funcţiona în echilibru, iar copilul se poate bucura de o creştere armonioasă, de o activitate cerebrală normală şi de un bun start în viaţă.
Firesc ar fi ca un părinte să-şi lase copilul să decidă dacă adoptă un meniu vegetarian sau nu. Această etapă însă nu se aşteaptă, ci majoritatea părinţilor decide pentru bebeluşi, transformându-i în vegetarieni cu sau fără voia lor.
Indiferent de vârsta la care copilul devine vegetarian, părintele trebuie să se asigure că în meniul acestuia există alimente care să îi asigure toţi nutrienţii necesari, adaptaţi vârstei şi nevoilor organismului. Vor avea o listă de alimente foarte bine alese, bine repartizate pe mese principale şi gustări şi se va monitoriza foarte atent din toate punctele de vedere ritmul de creştere şi dezvoltare al copilului. Este bine de știut că până la vârsta de un an, consumul de calorii al unui copil este mai mare (de aproximativ trei ori ), comparativ cu al unui adult.
Copiilor trebuie să li se asigure tot necesarul de proteine, acizi graşi esenţiali, vitamine, calciu, fier, zinc, toate printr-o alimentaţie corect echilibrată, dublată de alăptare, acolo unde se poate, sau de formule de lapte praf îmbogăţite. Pe măsură ce cresc, nevoile nutritive ale bebeluşilor vor fi mai mari, astfel că ingredientele care compun meniul acestora impun multă atenţie., conform healthlinkbc.ca, healthlinkbc.ca.
La debutul diversificării, meniul unui bebeluş vegetarian este acelaşi ca în oricare alt caz. Se va începe cu piureuri şi hrană semilichidă preparate din legume şi fructe, ulterior se vor adăuga oul şi produsele lactate, respectându-se etapa la care ar trebui introduse.
Se va testa toleranţa la fiecare nou aliment, introducându-se câte unul o dată la trei zile. În momentul introducerii noului aliment, bebelușul trebuie să fie perfect sănătos pentru a se putea depista eventualele reacţii nedorite.
Meniul unui bebeluş vegetarian nu va cuprinde în primul an de viaţă alimente cu potenţial alergen, cum sunt albuşul de ou, mierea, alunele, nucile, migdalele, ciupercile, căpşunele, fructele de pădure.
De asemenea, se vor evita alimentele greu digerabile (sistemul enzimatic nu este complet dezvoltat) care pot declanşa dureri de burtică, balonări, scaune moi, reflux gastroesofagian, printre acestea enumerându-se varza, broccoli, fasolea boabe, mazărea.
Chiar dacă se adoptă un meniu vegetarian, trebuie avut grijă ca legumele cuprinse în meniul unui bebeluş să nu aibă o concentraţie mare de nitraţi și să nu fie consumate în mod excesiv. Nitrații sub acțiunea acidului clorhidric din stomac se transformă în nitriți ale căror efecte nocive sunt pronunțate. La copii, pot cauza apariția unei afecțiuni grave a sângelui numită methemoglobinemie. Dintre aceste alimente fac parte țelina, pătrunjelul, mărarul etc.
Un bebeluş vegetarian va parcurge pas cu pas fiecare etapă, iar pentru o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată, în jurul vârstei de 1 an, meniul lui ar trebui să cuprindă lapte matern sau formule de lapte praf îmbogăţite, ouă, brânzeturi pasteurizate şi iaurt, cereale, multe legume şi fructe, ulei de struguri şi de măsline. Dacă celui mic i s-a testat toleranţa la soia, atunci aceasta este una dintre ingredientele de bază, cu un procent crescut de proteine, alegându-se variante de iaurturi şi brânzeturi din soia sau îmbogăţite cu soia.
Dacă micuţul le-a acceptat, se vor introduce în meniu fasolea, mazărea, lintea şi năutul, de asemenea surse importante de proteine.
Nucile nu sunt recomandate bebeluşilor, însă dacă micuţul a fost testat şi nu a manifestat reacţie alergică, acestea vor reprezenta o sursă importantă de acizi graşi esenţiali.
Meniul unui bebeluş vegetarian poate fi foarte variat, mai cu seamă dacă se adoptă varianta ovo-lacto-vegetariană. Se pot prepara feluri diferite de mâncare, ciorbiţe, supiţe şi tocăniţe bogate în vitamine şi minerale, se pot pregăti gustări delicioase cu aport mare de nutrienţi, extrem de hrănitoare. Important este ca meniul să fie echilibrat, să se respecte orele de masă şi să se asigure copilului necesarul nutriţional pentru o dezvoltare echilibrată., conform healthlinkbc.ca.
Proteinele sunt substanţe organice macromoleculare alcătuite din aminoacizi, prezente în celulele organismelor vii. Rolurile acestora sunt multiple. Reprezintă principala sursă de energie, asigurând buna fucţionare a organismului, influenţând fiecare organ şi funcţie în parte, stimulează activitatea cerebrală, pun bazele unei dezvoltări normale şi sănătoase. Proteinele ajută organismul să-şi întărească sistemul imunitar, stabilesc echilibrul hormonal, stimulând activitatea la nivel celular.
Principala sursă de proteină este cea animală, fiind asimilată în proporţie mai mare decât cea vegetală. Însă şi proteinele vegetale vin în întâmpinarea nevoilor organismului, dar în cantităţi mai mici, ceea ce impune un dozaj atent stabilit, mai cu seamă în cazul copiilor care adoptă meniul vegetarian.
Proteinele, prin proprietățile lor, asigură buna dezvoltare și funcționare a tututror organelor vitale. Fără proteine, organismul uman nu poate funcţiona, astfel că aportul necesar trebuie asigurat printr-o alimentaţie echilibrată.
Meniul bebeluşilor vegetarieni ar trebui să conţină alimente care să asigure necesarul de proteine, tocmai pentru a li se asigura condiţiile necesare de creştere.
Astfel, din meniul copiilor vegetarieni care au parcurs fiecare etapă a diversificării şi cărora li s-a testat toleranţa alimentară şi fondul alergic, nu ar trebui să lipsească soia şi preparatele îmbogăţite cu soia, gen brânza tofu, fasolea, lintea, mazărea, năutul, nucile, seminţele de in, susan şi floarea soarelui, uleiurile din struguri şi măsline. La acestea se vor adăuga ouăle şi produsele lactate, brânzeturile pasteurizate şi iaurturile, pentru cei care adoptă meniul ovo-lacto-vegetarian. Laptele matern şi formulele de lapte praf îmbogăţite reprezintă o sursă importantă de proteine, copiii putând fi alăptaţi până la vârsta de 2 ani, chiar şi mai mult., conform healthlinkbc.ca.
Există o mare tendinţă în adoptarea meniului strict vegetal. Factorii care au condus la luarea unei astfel de decizii sunt multipli, pornind de la calitatea produselor de pe piaţa de specialitate, la bolile care pot fi generate de o alimentaţie bogată în proteină animală, dar şi de la convingerile şi contextele sociale şi religioase ale fiecăruia.
A alege pentru un bebeluş meniul vegetarian este un act de curaj, însă părerile pro susţin că există multe avantaje pentru sănătatea organismului.
Medicul Gina Posner, pediatru la Memorial Cage Orange Coast Medical Center, susţine că adoptarea unui meniu vegetarian scade semnificativ riscul obezităţii în rândul copiilor, al apariţiei diabetului, tocmai prin faptul că impunându-li-se aceste restricţii culinare, nu vor mai manifesta interes pentru alimentaţia tip fast food, răspunzătoare pentru aceste dezechilibre în rândul tinerilor.
American Heart Association susţine că alegerea uni meniu vegetarian pentru copii va asigura un risc mai mic de apariţie a bolilor cardiace şi a diabetului, precum şi a instalării anumitor forme de cancer. Nivelul colesterolului va fi păstrat în limite normale, per ansamblu, organismul va funcţiona mult mai bine, echilibrul instalându-se pe fiecare palier.
Pe de altă parte, părerile contra vin şi demonstrează beneficiile proteinei animale pentru organismul uman, în special în perioada de creştere.
Un consum echilibrat de carne va ajuta la o bună dezvoltare fizică şi psihică. Prin administrarea unei alimentaţii care asigură proteină animală, celor mici li se asigură o creştere echilibrată, influenţându-se fiecare proces din organism. Activitatea cerebrală a unui bebeluş şi dezvoltarea acestuia sunt influenţate încă din viaţa intrauterină de consumul de carne pe care şi l-a asigurat mama. Carnea este sursa naturală cea mai bogată în fier, anemiile fiind astfel prevenite. Prin consumul echilibrat de carne, bebeluşului i se asigură proteine necesare în majoritatea funcţiilor organismului, grăsimi, care asigură dezvoltarea fibrei musculare, glucide, necesare oricărei activităţi musculare, săruri minerale, fosfor, fier, potasiu, magneziu şi calciu, zinc, vitamine precum A, D, B1, B2, C.
Doctorul nutriţionist pediatric Keith Ayoob susţine că meniul unui copil vegetarian trebuie foarte bine stabilit, astfel încât să nu se producă deficite, să i se asigure toate elementele necesare unei dezvoltări normale şi unei funcţionări echilibrate. Sfatul medicului nutriţionist Keith Ayoob este ca părinţii să se consulte cu medicul nutriţionist al copilului şi să-l informeze despre decizia lor, de a adopta un meniu vegetarian, tocmai pentru a se găsi cele mai sănătoase modalităţi. Bebeluşului trebuie să i se asigure resurse pentru a creşte şi pentru a-şi dezvolta abilităţile specifice fiecărei perioade. Activitatea cerebrală a unui copil este direct influenţată de aportul de proteine, astfel că un meniu vegetarian trebuie foarte bine stabilit şi respectat, pentru a nu se genera probleme în dezvoltarea copilului., conform fitpregnancy.com, ocregister.com.
Medicii pediatri şi nutriţioniştii nu recomandă adoptarea uni meniu vegetarian de tip vegan pentru bebeluşi. Este o privare de nutrienţi care poate conduce la dezechibre majore şi întârzieri de creştere. Dacă totuşi se alege alimentaţia vegetariană, pentru bebeluşi este recomandată cea de tip ovo-lacto-vegetarian, ouăle şi produsele lactate asigurând un aport suficient de proteină animală necesară pentru dezvoltarea copilului.
Meniul vegetarian pentru bebeluşi impune echilibru, astfel încât cel mic să beneficieze de alimente care pot suplini carnea.
Este indicat ca un medic nutriţionist să stabilească meniul exact pentru un bebeluş vegetarian, astfel încât să nu se instaleze în organism lipsa principalilor nutrienţi.
Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați pe farmacist Raluca Catana.
Farmacist, Catana Raluca
e-mail: catanaraluca1206@yahoo.com
Articol redactat de Livia Şandru și verificat de dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.
Sumar:
Despre un vegetarian se ştie, în general, că în alimentaţia lui nu sunt incluse alimentele de origine animală, respectiv, carne, ouă, lapte şi produse derivate (brânză, iaurt). Dieta unui vegetarian conţine legume, fructe, cereale.
Pentru persoanele care au fost crescute în stil tradiţionalist, alimentele de origine animală aduc organismului aportul necesar de proteine şi calciu. Dar, s-a dovedit că, spre exemplu, seminţele de susan conţin de 10 ori mai mult calciu decât orice tip de lapte, deci există alternative pentru înlocuirea laptelui şi a produselor derivate din lapte cu alte produse. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu aportul de proteine.
Nutriţioniştii recomandă ca în alimentaţia omului să existe zilnic o proporţie de 12 – 13 % proteine, 25 – 30 % lipide şi 55 – 60 % glucide. Pentru copii, necesarul de proteine trebuie să fie de 15 – 16 % zilnic, aceştia fiind în creştere.
În dietele vegetariene, aportul de proteine este asigurat prin alimente, precum cereale cu bob întreg (fasole, năut, soia), seminţe, nuci, tofu şi lapte din soia. Cel mai complicat pare a fi aportul de fier necesar consumului zilnic. De exemplu, 100 g spanac conţin 3 mg fier, iar necesarul de fier pentru o persoană adultă este 20 mg fier. Ar însemna ca un vegetarian să consume aproximativ 1 kg spanac/zi, ceea ce este imposibil. Dar această cantitate de fier necesară bunei funcţionări a organismului poate fi asigurată prin alimente îmbogăţite, cum ar fi cereale cu adaos de vitamine şi minerale sau prin suplimente alimentare specifice.
Pentru aportul de calciu, lactatele se pot înlocui cu legume şi fructe bogate în calciu, cum ar fi seminţele de susan, laptele din soia, precum şi suplimente alimentare specifice.
Două dintre cele mai importante vitamine necesare organismului uman sunt B12 şi vitamina D. Acestea există doar în alimente de origine animală sau în alimente îmbogăţite cu acest compus (lapte de soia, cereale).
Beneficiile alimentaţiei vegetariene asupra corpului uman stabilite prin studii de specialitate sunt: un risc scăzut de obezitate; un risc scăzut de a dezvolta o boală cardiacă; un nivel normal de colesterol în sânge; risc scăzut de a dezvolta cancer de colon şi de prostată; risc scăzut de a dezvolta diabet.
Ar fi de preferat ca înainte de a adopta dieta vegetariană, să se consulte cu un nutriţionist pentru a fi personalizată dieta vegetariană în funcţie de stilul de alimentaţie la care se renunţă, la vârstă şi la stilul de viaţă ce va fi adoptat. Este indicată păstrarea unui echilibru în alimentaţie şi în viaţă, în general.
Alimentaţia vegetariană este doar o parte dintr-un stil de viaţă sănătos. Beneficiile complete vor veni dacă se asociază cu un mod de viaţă sănătos, adică, mişcare fizică, respectarea ritmului somn-veghe, renunţarea la obiceiuri dăunătoare (abuz de alcool, fumat, droguri). Nesocotirea unor asemenea sfaturi poate face ca dieta vegetariană să devină periculoasă pentru sănătate.
Alimentaţia vegetariană la copii este destul de problematică. Aceasta se datorează faptului că proteinele din carne sunt esenţiale pentru dezvoltarea copilului. La fel de importante pentru dezvoltarea copilului sunt şi proteinele provenite din alimentele de origine animală (carne, lapte, ouă). Primii patru ani de viaţă sunt cei mai importanţi pentru a asigura copilului un start sănătos şi bun în viaţă. Pe parcursul acestor patru ani se pun bazele unei bune dezvoltări cognitive, asigurarea dezvoltării normale a musculaturii şi sistemului osos. De asemenea, dezvoltarea normală a creierului are nevoie de nutrienţi care se găsesc numai în alimente de origine animală. Ele pot fi înlocuite cu alimente vegetale, dar este nevoie de un consum foarte mare de alimente pentru a asigura dozele zilnice de proteine şi nutrienţi vitali necesari copilului. Acest lucru este dificil la vârsta mică a copilului şi adevărul este că proteinele de calitate provin numai din surse animale.
Avantajele unei alimentaţii vegetariene la bebeluşi şi la copiii mici este consumul crescut de cereale, fructe şi legume, ceea ce face ca şi mai târziu, în adolescenţă şi la maturitate să-şi păstreze acest obicei în beneficiul sănătăţii lor, desigur.
În ce priveşte consumul alimentelor de origine vegetală, este bine să amintim că sistemul digestiv al bebeluşului nu este suficient de bine dezvoltat pentru a le digera. În schimb, proteinele de origine animală sunt mai uşor digerabile şi asimilabile.
Dar cea mai dificilă problemă în abordarea dietei vegetariene la vârsta primilor patru ani de viaţă este aportul vitaminei B12, care nu se găseşte decât în alimentele de origine animală.
Pentru a hotărî dacă un bebeluş va fi sau nu vegetarian, este o mare responsabilitate pentru părinţi şi o astfel de decizie poate duce la creşterea unui copil anemic sau cu distrofie musculară şi osoasă. Desigur, peste ani, părinţii vor înţelege că au greşit, dar nu se mai poate face nimic.
Sunt şi situaţii în care dieta vegetariană poate fi adoptată la bebeluşi cu succes. Pentru aceasta, este necesară consultarea permanentă a medicului şi respectarea indicaţiilor lui.
Se vor oferi ca hrană legume cât mai diverse, de la morcov şi albituri până la sparanghel, frumos asortate ca gust, prezentare şi culoare. Copilul va fi supus la un interval de 6 luni la analize complete pentru a depista din timp o posibilă anemie sau alte carenţe de vitamine şi minerale. Dacă se depistează acestea, se va întrerupe dieta vegetariană.
Deficitul de vitamina B12 este o mare problemă pentru vegetarieni în general şi chiar pentru nevegetarieni, dar la copii este cu atât mai importantă cu cât ea contribuie la buna funcţionare a organismului în primii patru ani de viaţă şi chiar mai târziu. Vitamina B12 se găseşte numai în ficat, carne, lactate şi ouă, alimente care nu fac parte din dieta vegetariană. Acelaşi lucru se întâmplă cu lipsa de fier care duce la anemie. Pentru a rezolva aceste deficite, se vor da copilului, începând cu vârsta de 5 – 6 luni suplimente, conform indicaţiilor medicului pe o perioadă de minimum 6 luni. Administrarea se va continua dacă analizele de sânge indică necesitatea lor. Există şi tratamentul preventiv al anemiei prin administrarea zilnică de supliment de fier timp de 3 luni. Prin analize, se va hotărî dacă tratamentul continuă sau nu.
Medicul pediatru susţine necesitatea alăptării la sân a bebeluşului până la 12 luni, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea până la 2 ani, subliniind faptul că laptele matern rămâne alimentul cel mai complet pentru dezvoltarea bebeluşului, lucru valabil mai cu seamă la copiii vegetarieni. Se poate înlocui cu lapte de soia, dar se va avea în vedere că la unii bebeluşi se pot dezvolta alergii la soia. Laptele de soia se va fortifica cu vitamine şi minerale pentru a fi mai eficient.
În general dieta ovo-lacto-vegetariană, este mai potrivită pentru bebeluşi în perioada primilor ani de viaţă. Peste vârsta de 5 ani se poate introduce dieta vegetariană la copii, oferind combinaţii de fructe şi legume, fără carne şi lactate.
Pentru a fi absorbit fierul din cereale integrale, se va oferi la aceeaşi masă şi un pahar de suc de portocale care este bogat în vitamina C. Supa de linte poate fi însoţită de căpşune sau ardei roşu.
În funcţie de vârstă şi de nivelul de activitate, copiii au nevoie de cantităţi diferite de nutrienţi. Copiilor vegetarieni li se va asigura la 2 – 3 ani, între 57 – 113 gr proteine/zi, la 4 – 8 ani, între 85 – 156 gr proteine. La 9 – 13 ani sunt necesare 113 – 184 gr, iar la adolescenţă, între 142 – 189 gr proteine/zi.
Atâta vreme cât alimentaţia este completă şi diversificată, orice femeie poate alege o dietă vegetariană chiar în timpul sarcinii. Lucrul acesta se poate întâmpla şi la copii. Ei se pot dezvolta armonios având o alimentaţie vegetariană. În ţări precum China rurală sau India, alimentaţia este aproape vegetariană şi populaţia din aceste ţări are o speranţă mai mare de viaţă şi o stare mai bună de sănătate.
Totuşi, a creşte un bebeluş în stil vegetarian este o adevărată provocare, un mare curaj şi o mare responsabilitate. Trebuie ca mama să fie foarte bine informată în privinţa necesităţilor nutriţionale ale copilului.
În general, pentru dezvoltarea fizică şi psihică a bebeluşilor este nevoie de calorii. Acestea sunt asigurate prin alimente de origine animală (carne şi lactate). Pentru un bebeluş vegetarian, sunt necesare suplimente care să înlocuiască lipsa acestora: proteine, calciu, fier, vitamina D, vitamina B12, care trebuie să fie controlate ca doză și administrare de medic. Lipsa unuia dintre elementele vitale creşterii şi dezvoltării poate afecta întreg organismul, de la creştere până la dezvoltarea sistemului nervos şi a creierului.
Până la 2 ani, copilul trebuie alăptat la sân, lapte praf sau lapte soia, în combinaţie cu vitamina D. Consumul de cereale şi laptele soia pot aduce un aport de vitamina B12, calciu şi fier. Legumele şi fructele cele mai hrănitoare pentru bebeluşi sunt: cartofii dulci, bananele, avocado, papaya, morcovii fierţi, merele, mazărea şi lintea.
În perioada diversificării, se poate asigura alimentaţie vegetariană pentru bebeluşi după cum urmează:
Pentru cei mai puţin avizaţi, meniul vegetarian prezintă o mulţime de întrebări, iar una dintre acestea este legată de sursa de proteine. Studiile de specialitate şi numeroasele exemple a unor renumiţi sportivi vegetarieni cu performanţe deosebite au demonstrat că dieta vegetariană dispune de surse vegetale bogate în proteine care înlocuiesc cu succes consumul de alimente animale.
S-a demonstrat că proteinele vegetale au chiar un avantaj în plus, nu creează aciditate decât în unele situații, unele sunt lipsite de toxicitate, conţin fibre care asigură un tranzit sănătos şi previn depunerile de grăsimi la nivelul vaselor de sânge şi ale organelor.
Preparate în mod cât mai divers şi atractiv, în funcţie de gust şi culori, alimentele vegetale asigură organismului un aport complet de principii nutritive pentru menţinerea unei stări de sănătate optimă.
Proteinele au o importanţă majoră în buna funcţionare a organismului, întrucât ele sunt responsabile de sănătatea masei osoase şi musculare, de întărirea sistemului imunitar şi de îndepărtarea stărilor de oboseală. Proteinele intră în alcătuirea celulelor, ceea ce le face participante directe în metabolism prin valoarea lor energetică sau indirect prin enzime. Aşa se explică procesul de refacere a celulelor după un mare efort fizic. Proteinele intră în constituţia hormonilor, menţin echilibrul hidric, acido-bazic şi electric al corpului.
Pentru ca toate acestea să se întâmple fără greş, bebeluşii au nevoie zilnic de anumite cantităţi de proteine, după cum urmează: până la 6 luni, 2,2 gr/kg masă corp; între 6-12 luni, 1,98 gr/kg masă corp, iar între 1 – 3 ani, 1,77 gr/kg masă corp.
Persoanelor adulte li se recomandă cantităţi de proteine mai scăzute fată de cea a bebeluşilor şi sunt în concordanţă cu efortul depus. Astfel, pentru un adult sedentar sunt suficiente 0,88 gr/kg masă corp; în efortul moderat, 1-1,3 gr/kg masă corp, iar în efortul intens sunt necesare 1,5-2 gr/kg masă corp.
În dieta vegetariană, aceste proteine se extrag din următoarele alimente:
Întrucât organismul uman nu poate stoca pe termen lung şi nici crea proteine, trebuie oferită cantitatea de proteine necesare zilnic prin hrană. Hrana se transformă prin digestie în aminoacizi care trec în circuitul sanguin. Această transformare este favorizată de prezenţa vitaminei B6, a sodiului şi a zincului.
Până la vârsta de 2 ani, bebeluşul este mare consumator de lapte. În laptele matern are tot ceea ce-i trebuie, inclusiv grăsime. După această vârstă, când bebeluşul este înţărcat, trebuie să i se ofere alte surse de lapte. Mama trebuie să ştie că laptele are grăsime, în cantităţi diferite (4%, 2%, 1% sau fără grăsime). În primii 2 ani de viaţă, grăsimile saturate sunt necesare pentru dezvoltarea creierului, astfel că bebeluşul trebuie să primească laptele cu cea mai mare cantitate de grăsime.
După vârsta de 2 ani, copilul îşi poate lua grăsimile necesare şi din alte alimente, aşa că putem să-i dăm lapte cu un conţinut mai scăzut de grăsime, respectiv de 1% sau 2%. Mâncarea preparată şi oferită copilului în perioada diversificării conţine o altă sursă de grăsimi prin prezenţa uleiului folosit. Va trebui ales cu mare grijă uleiul cel mai bun, fie că este din floarea soarelui, de porumb, soia sau măsline. Sunt preferate uleiurile presate la rece, nerafinate pentru a nu dezvolta inflamaţii în corp sau dezechilibre metabolice, cum se întâmplă cu uleiurile polinesaturate, procesate sau rafinate care se oxidează repede şi devin râncede.
Este preferabil consumul untului adevărat, dacă se poate, untul ghee, sau clarificat, cum este cunoscut la noi, care este sănătos, are perioadă de valabilitate aproape nelimitată şi nu trebuie păstrat neapărat la frigider (vezi aici cum se poate prepara). Nu sunt indicate pentru hrana nimănui, şi mai ales a copiilor, imitaţiile de unt (margarinele) care conţin tot felul de ingrediente nesănătoase, mai puţin lapte adevărat.
O altă sursă benefică de grăsimi o reprezintă avocado şi se recomandă consumul lui natur, neprelucrat sau amestecat cu diferite alte legume sau sosuri.
În jurul vârstei de 4 luni, se poate administra copilului ulei din ficat de cod, dacă nu are alte deficienţe nutriţionale. Ficatul de cod este o sursă excelentă de acizi graşi omega-3 (DHA şi EPA9, importanţi pentru dezvoltarea creierului) şi de vitaminele A şi D.
După vârsta de 1 an, se poate oferi copilului unt din alune şi nuci (după ce sunt înmuiate şi deshidratate, se procesează în blender până se formează o pastă, aşa-zisul unt).
Decizia de a adopta un regim vegetarian pentru copilul tău este foarte complicată şi impune o mare responsabilitate faţă de viaţa pe care o va duce în viitor copilul, într-o societate în care vegetarianismul este o opţiune unilaterală şi nu este practicat de toată lumea.
Deşi dieta vegetariană capătă tot mai mulţi adepţi, datorită apariţiei pe piaţă a mâncărurilor nesănătoase prin abordarea unui mod de fabricare greşit sau datorită experienţelor aplicate legumelor şi fructelor pentru a spori productivitatea lor şi care au ca rezultat mutaţii genetice nocive pentru sănătatea oamenilor. Dar rămân încă mulţi oameni care nu ţin cont de toate aceste motive şi va dura poate mult până când vegetarianismul să fie acceptat ca o soluţie a sănătăţii, pe lângă altele.
Aşadar, atunci când se decide abordarea dietei vegetariene ca mod de viaţă, se va ţine cont de anumite aspecte pentru a rezista în faţa opiniei celor care sunt împotriva acestui mod de viaţă. Cu atât mai mult, dacă trebuie să iei hotărârea şi în numele copilului tău.
Nu trebuie să te laşi copleşit de niciuna din aceste abordări, viaţa are lucruri mai interesante de oferit şi rezolvat decât aceste mici neajunsuri subiective de multe ori.
Și trebuie să te pregătești în cazul în care copilul, de la o vârstă mai mare, va decide că nu dorește un stil de viață vegetarian. Nu îl poți obliga și este chiar contraindicat acest lucru.
Alăptarea la sân a copilului rămâne după multe secole cea mai importantă sursă naturală de hrănire a sugarului. Laptele matern conţine toate substanţele nutritive necesare dezvoltării sănătoase a copilului, are factorii protectori împotriva bolilor şi tocmai de aceea, un bebeluş alăptat poate accepta orice schimbare mult mai firesc decât un bebeluş hrănit artificial.
Dacă vorbim despre riscurile la care poate fi supus un bebeluş vegetarian, trebuie să vorbim de devieri ale metabolismului care pot apărea în momentul în care organismul este hrănit numai cu vegetale, dar trebuie să menţionăm că se obţine o creşterea a sistemului imunitar.
Vegetarianismul nu înseamnă doar eliminarea cărnii din hrană şi adoptarea unei diete vegetariene, ci adoptarea unui stil de viaţă deosebit prin admiterea unui întreg ansamblu echilibrat, care duce la o bună sănătate, la alegerea unei diversităţi de alimente şi acoperirea nevoilor normale de substanţe nutritive.
Dacă mama este vegetariană, laptele ei nu va conţine vitamina B12 şi copilul ei va avea această carenţă severă. Sugarii pot remedia acest neajuns prin administrarea vitaminei, dar nu toţi reuşesc să se refacă complet şi unii rămân cu sechele pe viaţă. De aceea se recomandă un aport dietetic adecvat care să conţină această vitamină, atât pentru mamele însărcinate sau care alăptează, cât şi pentru sugarii şi copii în creştere. În afară de alimentele animale unde se găseşte această vitamină, o mamă vegetariană va trebui să dea copilului ei vegetarian lapte de soia sau cereale îmbogăţite cu vitamina B12 sau un supliment de vitamine.
Un alt pericol pentru bebeluşul vegetarian îl reprezintă carenţa de calciu, atât de necesar formării oaselor. Mamele care alăptează trebuie să mărească cantitatea de calciu în modul de hrănire pentru a putea da bebeluşului o parte din el prin alăptare. Ea va mânca alimente îmbogăţite cu calciu, va consuma zilnic fructe, verdeţuri şi legume pentru a asigura necesarul din celelalte vitamine şi minerale, va bea zilnic cantităţi adecvate de apă şi va face zilnic expuneri la soare pentru asimilarea calciului.
Adoptarea stilului de viaţă vegetarian reprezintă o problemă dificilă pentru toţi cei care iau această hotărâre. Cauzele sunt expuse în acest articol şi ele sunt legate de admiterea unui nou program de viaţă, de depăşirea unor prejudecăţi, de găsirea celor mai bune soluţii practice pentru hrănire şi de depistarea celor mai potrivite metode pentru a rezolva lipsa unor vitamine şi minerale.
Dacă un adult alege acelaşi stil de viaţă şi pentru copilul lui, va avea o dublă răspundere, de aceea trebuie să se documenteze serios, să ceară sfatul avizat al nutriţionistului şi pediatrului şi să urmărească reacţiile copilului (indiferent de vârsta lui!) la toate schimbările ivite. Trebuie să-şi asume şi un eventual eşec în demersul lui, dacă copilul nu se poate adapta acestui mod de viaţă.
O dietă numai pe bază de plante este mai puțin decât ideală.
Copiii sunt surprinzător de rezilienți. Ei supraviețuiesc în circumstanțe mai puține decât cele ideale. Dar ceea ce dorim cu adevărat este să încurajăm creșterea și dezvoltarea optimă pe baza dovezilor. Bazându-se numai pe alimente pe bază de plante pentru a oferi toate nevoile copilului nu este imposibil, dar este mai puțin decât ideal.
Nu avem încă dovezi suficiente pentru a spune cum practicile vegane actuale afectează sănătatea copiilor la nivel de populație. Dar nu este greu să găsiți exemple de diete vegane care să fie blamate pentru o varietate de probleme de sănătate a copiilor. Cercetările privind faptul că copiii din Țările de Jos au fost hrăniți cu o dietă macrobiotică bazată pe plante au arătat că au suferit deficiențe nutritive și au întârziat creșterea, în special între vârsta de șase și 18 luni. Au existat chiar și incidente ale părinților vegani acuzați de abuzuri legate de creșterea slabă a copiilor lor.
Cu toate acestea, dacă părinții au o atitudine sensibilă și sunt vegani bine stabiliți, nu există niciun motiv pentru care un copil nu poate urma în mare măsură o dietă variată, în principal vegană. Acest lucru ar avea, în mod ideal, cantități limitate de grăsimi întregi voluminoase și unele ouă ocazionale și lapte pentru a completa produsele alimentare pe bază de plante.
Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.
Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie
Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294
Opiniile avizate ale medicilor, sfaturile și orice alte informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ și educațional. Ele nu pot substitui consultul medical direct și nici diagnosticul stabilit în urma investigațiilor și analizelor medicale. Vă sfătuim, ca pe lângă acest site să consultați fie medicul dvs., fie unul dintre medicii recomandați de noi. Reproducerea integrală sau parţială a textelor sau ilustraţiilor este posibilă numai cu acordul prealabil scris al Creative Art Advertising SRL. Întreaga responsabilitate pentru conţinutul materialelor le revine autorilor acestora.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.