Cum te pregătești pentru diversificarea bebelușului?

Articolele au fost realizate de redacția Creative Art Copywriting și verificate de următorii specialiști:

Articol redactat de echipa Creative Art și verificat de Dr. Serafinceanu Nakisa, specialist în pediatrie.Sumar:
  1. Despre diversificare
  2. Diversificarea la 6 luni
  3. Diversificarea la 1 an
  4. Cum să asociezi alimentele când începi diversificarea
  5. Reţete pentru cei mici
  6. Sfatul medicului
  7. Concluzii
  8. Resurse despre „ Cum te pregătești pentru diversificarea bebelușului?”

Despre diversificare

Divesficarea reprezintă una dintre cele mai importante perioade din viaţa bebeluşului, făcând parte din procesul firesc de creştere şi dezvoltare a acestuia. Medicii pediatri recomandă începerea diversificării la vârsta de şase luni. Până la această vârstă, copilul este hrănit cu lapte matern de preferat sau lapte praf dacă nu a fost posibilă alăptarea naturală. Acesta este pragul introducerii diversificării alimentaţiei, momentul în care micuţul este pregătit să pornească în siguranţă în explorarea gusturilor. Pentru ca acestă etapă să decurgă firesc şi pentru a se evita eventuale probleme, totul trebuie tratat cu seriozitate, cu dorinţă de învăţare din partea mamei şi cu multă răbdare. Este foarte important ca sănătatea micuţului să nu fie pusă în pericol, fapt ce impune anumite reguli care vizează starea celui mic şi succesiunea şi calitatea alimentelor care vor compune diversificarea. Urmând regulile de diversificare, rezultatul va fi cel dorit, copilul putând să se bucure de gusturi şi să-şi asigure resurse pentru o dezvoltare fizică şi psihică normală.Astfel, diversificarea se va face ţinând cont de anumite reguli. Diversificarea nu trebuie să înceapă mai devreme de șase luni, când copilul nu este pregătit și nici prea târziu, adică la nouă luni sau un an, când laptele matern/lapte praf nu este de ajuns. Teoretic, începerea diversificării depinde de dezvoltarea neurologică și corporală a copilului: dacă stă în șezut, dacă își ține capul, dacă a început să aibă mișcări de masticație etc. Dacă copilul este bolnav și sistemul lui digestiv încă nu este pregătit, dacă are o anume boală cronică sau are probleme neurologice, diversificarea va fi adaptată în așa fel încât nevoile calorice ale copilului să fie satisfăcute, folosind metode de alimentație adaptate problemele lui. Însă pe lângă aceste repere, diversificarea celui mic se va face după reguli exacte. Se va începe diversificarea când bebeluşul este sănătos, nu se vor introduce mai multe alimente noi într-o zi, ci se va introduce un aliment nou la un interval de câteva zile.În ceea ce priveşte alimentaţia, orice nou aliment se va administra  treptat, pornind de la trei lingurițe sau o lingură, o lingura + trei lingurite, oricare nou aliment va fi administrat cu linguriţa.Pe parcursul diversificării, se va înlocui treptat o masă de lapte cu mâncarea solidă, crescându-se progresiv cantitatea alimentului introdus şi scăzându-se cantitatea de lapte.Din punctul de vedere al orei mesei cu care se va da startul, diversificarea se va începe la masa când mama și copilul sunt mai pregătiți, în funcție de programul mamei de la serviciu sau de programul de somn al copilului etc.Alergiile şi intoleranţa alimentară reprezintă două probleme care impun o atenţie specială. Este foarte important să se urmărească toleranţa digestivă a micuţului la fiecare aliment nou. Alimentele cu potenţial alergen sunt: laptele, ouăle, produsele care conţin gluten, seminţele de orice tip şi peştele, roșiile, citricele, fructele de pădure, ardeii. Din acest motiv, dacă se sesizează anumite reacţii (mici bubiţe pe piele, scaune moi sau vărsături) se va decide întreruperea administrării noului aliment şi va fi informat medicul pediatru, conform nhs.uk.

Diversificarea la 6 luni

Academia Europeană de pediatrie recomandă piureul ca aliment de debut, însă Academia Americană de pediatrie recomandă cereale de orez, motivul fiind că trebuie să fie înlocuită o masă normo-calorică cu altă masă normo-calorică și să fie un aliment mai puțin alergen cu textură mai ușor de modificat. Pentru început, piureul se va face dintr-o singură legumă, urmând a se  adăuga, pe rând, şi altele: morcov, pătrunjel, dovlecei fără seminţe, păstârnac, salată verde, cartof dulce, spanac, fasole verde. Aici e nevoie de mare atenție!! Trebuie bine blenduită, deoarece dacă un copil aspiră fasole sau mazăre, ele pot să umfle trahea și să sufoce copilul chiar la o distanță de câteva ore de la masă. Piureul de legume poate fi îmbogăţit cu puţin ulei de măsline sau de struguri, fără a se adăuga niciun fel de condiment. Este de preferat gătirea prin aburi prin ipoteza transformarea nitritului în nitrat şi se pasează, astfel încât cel mic să poată înghiţi piureul cu uşurinţă.Începutul diversificării este etapa cerealelor fără gluten, cum sunt orezul şi porumbul, al fructelor pasate, putând fi administrate mere, caise sau pere şi a brânzicii de vaci preparată în casă. Introducerea proteinelor din lapte de vacă este de preferat după introducerea proteinelor de carne. Odată obişnuit cu piureurile, este momentul introducerii cărnii de găină sau vită. Carnea va fi foarte bine fiartă, ulterior tocată şi amestecată în piureul de legume. Se va  începe cu o linguriţă de carne pasată la o masă. Totuși, introducerea de carne sub formă de fibre nu are o valoare nutrițională, fibrele fiind eliminate prin fecale. Ceea ce are valoare nutrițională este supa din carne, motiv pentru care nu se aruncă prima apă. Carnea se curăță bine, de preferat să fie fără os și se fierbe cu legume. Supa se obține de la o bucată de carne cât un pachet de cărți de joc. Se va  introduce oul, dar doar gălbenuşul fiert tare. Se administrează progresiv,  începând cu un sfert de gălbenuş de două ori pe săptămână, crescând cantitatea până va consuma întregul gălbenuş amestecat în piureul de legume.Spre luna a noua, tabelul de diversificare poate conţine şi cerealele cu gluten, grâu, orz sau secară.Tot în jurul lunilor nouă-zece, se pot introduce iaurt, ficăţel de pasăre, paste făinoase, cartof şi banane. Cel mic poate consuma ciorbiţe acrite, perişoare, chifteluţe coapte în cuptor, carnea de peşte alb, şalău, păstrăv sau ştiucă. Începând de la vârsta când copilul are opt dințișori, alimentele pot fi pasate cu furculiţa pentru a stimula masticaţia micuţului.Diversificarea înseamnă o provocare şi pentru micuţ. Mama îi va da să ronţăie singur bucăţele potrivite ca mărime, de fructe, legume sau biscuiţi, conform nhs.uk, one.be.

Diversificarea la 1 an

La vârsta de un ani, copilul deja trebuie să aibă trei mese și două gustări/pe zi. Este important ca gustările să nu înlocuiască cele trei mese principale. Până la acestă vârstă, nu i se va administra lapte de vacă, capră sau oaie, însă începând cu un an, micuțul poate consuma lapte, nu neapărat  formule de lapte praf.Până la vârsta de trei ani, copilului nu i se vor administra căpşune, zmeură, fragi, fasole uscată, mazăre, prăjeli, brânzeturi fermentate, albuş de ou (se reintroduce conform AAP la 11 luni, conform AEP la 12 ani), miere, mezeluri, dulciuri din comerţ. După ce va împlini un anişor, se poate începe administrarea acestora, însă cu mare grijă, pentru a se observa orice mică reacţie.Până la vârsta de trei ani, cel mic nu va consuma carne de porc, vânat sau miel.Până la acestă vârstă, deja se constată dacă cel mic manifestă alergii sau intoleranţe alimentare, deci mama ştie ce alimente pot fi cuprinse în alimentaţie şi spre ce se îndreaptă mai mult gusturile acestuia.Diversificarea nu înseamnă forţarea copilului în a mânca tot ce ar fi recomandat, ci presupune prepararea de mâncăruri gustoase adaptate gusturilor lui.Din punctul de vedere al lichidelor, setea micuţilor va putea fi potolită cu apă. În cazul în care părinții optează pentru suc, trebuie avut în vedere cantitate mare de fibră care pot deranja digestiv copilul. Din acest motiv, este recomandat să se folosească doar un fruct mediu, iar la cantitatea obținută să adauge 50% apă. Pe măsură ce cresc, vor savura şi un fresh de portocale a cărui dulceaţă şi aromă îi va fascina. Cel mai important este că, odată începută diversificarea, micuţul va avea nevoie să bea apă şi i se va administra ori de câte ori este nevoie.De acum, micuţul va servi masa împreună cu ceilalţi membrii ai familiei, bucurându-se de aceste clipe minunate, conform nhs.uk.

Cum să asociezi alimentele când începi diversificarea

Rolul diversificării este de a furniza copilului resurse pentru a se putea dezvolta armonios. Începută şi desfăşurată conform regulilor şi normelor, diversificarea va susţine buna dezvoltare fizică şi psihică a celui mic.Se va urmări ca mesele de pe parcursul unei zile să acopere toate grupele alimentare. Se vor prepara feluri de mâncare pe care cel mic le acceptă. Carnea va fi asociată cu legumele, brânzica dulce de vaci cu fructele sau cu pastele şi pot fi preparate diverse sortimente de piureuri din fructe şi legume.Se va urmări ca aportul de proteine să nu fie foarte mare pe parcursul unei zile şi se vor alterna mesele principale şi gustările mai uşoare. Aportul de proteine este foarte important și absolut necesar, astfel încât copilul sub un an trebuie să primească o cantitate de carne de 20 gr/zi sau un ou. Până la vârsta de un anişor, este recomandat ca în ziua în care consumă gălbenuş de ou să nu i se administreze şi preparate cu carne. Nu se va administra carne de mai multe feluri în aceeaşi zi, iar masa în care consumă produse lactate nu va cuprinde şi carne.Se va evita adăugarea de sare, condimente şi zahăr în alimentaţia celui mic. De asemenea, mierea nu va fi administrată până la vârsta de un an, chiar şi mai mult.Diversificarea nu exclude administrarea de vitamina D, plus alte suplimente care ar trebui administrate în cazul în care medicul pediatru le prescrie.Pe lângă faptul că diversificarea presupune alimente potrivite şi necesare fiecărei etape de creştere, sunt extrem de importante şi alte aspecte, precum ingredientele folosite, modul de preparare şi depozitare, precum și igiena impusă pe parcursul procesului de gătire.Dacă hrana este preparată și depozitată corect, preparatele vor fi foarte bine păstrate în vase sigure, închise etanş şi păstrate la temperatura optimă. Copilul va fi hrănit cu mâncare proaspătă din ingrediente de bună calitate procurate din locuri sigure şi transportate corespunzător. Totul va fi bine preparat termic prin fierbere sau coacere. Legumele şi fructele vor fi foarte bine spălate şi curăţate. Înainte de administrarea mesei, atât mama, cât şi micuţul se vor spăla foarte bine pe mâini, iar masa va fi servită în scăunelul de masă. Scăunelul de masă va fi dezinfectat periodic folosindu-se produse adecvate. Pentru siguranţa şi sănătatea copilului, vasele în care se prepară mâncarea vor fi folosite numai în acest scop. De regulă, este recomandat ca vesela să fie spălată bine, iar sterilizarea se face doar când vasele sunt aduse din magazin.Cu o alimentaţie bine pregătită, sănătoasă şi bine structurată, li se va asigura micuţilor energia de care au nevoie pentru a creşte şi pentru a fi fericiţi în această nouă lume a descoperirilor. Pas cu pas, linguriţă cu linguriţă, cei mici vor descoperi gusturi noi şi se vor bucura de toate beneficiile unei hrane corecte, conform nhs.uk, one.be.

Reţete pentru cei mici

Diversificarea reprezintă o provocare şi pentru mămici. Acestea vor fi foarte fericite să descopere reţete noi pe care mititeii lor le vor degusta, fascinaţi fiind de gusturi şi arome noi.Chifteluţe din cartofi şi broccoliDeja mărişori, la un an, copiii se pot bucura de gustul delicios al chifteluţelor din cartof şi broccoli. Va fi nevoie de doi cartofi, șase bucheţele de broccoli şi 200 grame de brânzică de vaci. Cartofii se fierb în coajă, iar broccoli se scufundă 2 – 3 minute în apă clocotită. Cartofii fierţi se decojesc şi se pasează bine. Peste piureul obţinut se pun bucheţelele de brocoli bine scurse, brânzica de vaci, mixându-se toate bine. Se formează mici mingiuţe, se pun într-o tavă unsă cu unt şi se coc 30 de minute la foc moderat. După ce s-au răcit puţin, micuţul le va servi cu o garnitură de cartraveţi proaspeţi, conform cookingformybaby.com.

Medicul pediatru Serafinceanu Nakisa ne oferă câteva sfaturi despre diversificare.

Diversificarea este componenta esențială în medicina preventivă pediatrică, deoarece creșterea și dezvoltarea copilului în contextul global (atât fizic, cât și dezvoltarea intelectuală) depinde de hrana copilului.Diversificarea trebuie să aducă satisfacție atât caloric, cât și din punct de vedere nutrițional, întrucât starea de sănătate se menține, iar curba de creștere este de fapt prima unealtă a medicului pentru analiza nutrițională a copilului.Această analiză (curba de creștere) poate varia în funcție de vârsta gestațională a copilului, naționalitatea părinților, boli asociate, înălțimea părinților etc.Scopul medicului este să mențină creșterea și să prevină falimentul de creștere și obezitatea. Având în vedere că greutatea scade înainte de oprirea creșterii în înălțime, medicii sunt mai atenți la curba de greutate.Medicul este persoana care poate sfătui părinții cum și cu ce să înceapă și să mențină diversificarea. De asemenea, supravegherea copilului din punct de vedere al creșterii și dezvoltării este responsabilitatea medicului (de aceea există vizite periodice). Un lucru este unanim acceptat și anume diversificarea copilului nu trebuie să înceapă înainte de șase luni.Copiii au o creștere rapidă înainte de vârsta de șase luni, când pot fi susținuți de lapte matern (mai ales dacă mama este atentă să fie hrănită corect și să asigure suplimentele necesare în meniul ei zilnic). După șase luni, laptele matern nu satisface din punct de vedere caloric și nutrițional nevoile copilului, de aceea diversificarea nu începe nici mai târziu de șase luni!Sunt câteva elemente pe care părinții și medicul trebuie să le aibă în vedere:
  1. Nu scoatem o masă normocalorică și înlocuim cu una hipocalorică.(exemplu sucul de fructe)
  2. Introducem alimente cu potențial minim alergen.
  3. Atât textura, cât și alimentul în sine trebuie să fie tolerabil din punct de vedere digestiv. Dacă bucățile sunt mari, copilul nu poate digera, rezultând diarea cu bucăți de fibre nedigerate sau dacă există intoleranță, din nou poate apărea diarea, iar o săptămână de diaree înseamnă faliment de creștere.
  4. Niciun aliment mai consistent decât laptele nu trebuie administrat cu biberonul, scopul diversificării este de a învăța copilul să mestece. Biberonul pe o parte creează o presiune negativă, afectând timpanul, pe de altă parte afectează dinții și maxilarul, și nici scopul de a învăța masticația nu este atins.
  5. Masa este prilej de bucurie, și nu de stres pentru copii. Când oferim un aliment nou, copilul trebuie să fie odihnit și să îi fie foame. Nu ne supărăm dacă se murdărește, nu oferim telefonul, nu îi punem filmulețe și nici televizorul și nu chemăm toată familia să participe la diversificare. Așa cum noi dorim să mâncăm în liniște, la fel trebuie să fie și masa unui copil.
  6. Dacă un copil prezintă reacții alergice la un aliment, oprim acel aliment și revenim după câteva luni. Sunt copii care prezintă alergii la morcov sau carne de pui, mazăre, dar aceasta nu înseamnă că este valabil pentru toți copiii.
  7. Orice om are secreție insulinică din trei în trei ore, de aceea orice om sănătos trebuie să aibă trei mese principale și două gustări în intervalul de trei ore în mod alternativ.
  8. Copii nu au ceas, activitatea noastră este ceasul lor, motiv pentru care este bine să existe un program.

Concluzii

Diversificarea la bebeluşi este una dintre cele mai importante perioade. Micuţul evoluează şi are nevoie de noi resurse pentru a creşte sănătos şi echilibrat. Diversificarea începe la şase luni, atunci când copilul este pregătit să debuteze în acestă etapă. Atât fizic, cât şi psihic, cel mic se află în etapa în care poate începe procesul de asimilare a noilor nutrienţi. Diversificarea nu se face la întâmplare, ci după reguli stricte care vizează atât starea celui mic, cât şi modul în care se introduc şi se prepară alimentele.Alimentele se vor introduce pe rând, un produs nou fiind introdus doar atunci când micuţul este perfect sănătos. Mama va fi atentă la fiecare reacţie a micuţului, pentru a se putea depista eventuale alergii, intoleranţe sau refluxul gastric, astfel încât alimentaţia să fie adaptată şi folositoare celui mic.Toate ingredientele folosite vor fi de calitate, iar prepararea acestora se va face în condiţii de maximă  igienă.Iniţial se va viza înlocuirea mesei de la ora 10 cu hrană solidă, urmând a ajunge pâna la vârsta de un an la trei mese principale şi două gustări. Diversificarea nu presupune scoaterea laptelui din meniul zilnic, din contră, mama va continua să-şi alăpteze copilul, dacă acest lucru este posibil.Copilul nu va fi forţat să mănânce, ci mama va avea grijă ca mesele să se desfăşoare în linişte, cu răbdare, bucurie şi plăcere din partea celui mic.O diversificare corect aplicată care să parcurgă toate etapele şi să acopere tot necesarul de nutrienţi al celui mic, înseamnă sănătate şi resurse pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.

Resurse

  1. nhs.uk
  2. one.be
  3. cookingformybaby.com
Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul pediatru sau să contactați pe Doctor pediatru Serafinceanu Nakisa.Doctor pediatru Serafinceanu NakisaCabinet Medical PersepolisBucurești, sector 3, Strada Vasile Toneanu nr. 20.Telefon: 021 322 58 52www.clinicamedicalapersepolis.roprogramare@persepolispediatrie.ro

Vizita la pediatru şi/sau nutriţionist şi evaluarea bebeluşului

Articol redactat de Cosmina Florescu şi verificat de dr. George Dejeu, specialist în chirurgie.Sumar
  1. Ce înseamnă evaluarea bebeluşului
  2. Când mergi cu bebeluşul la evaluare
  3. Este pregătit bebeluşul pentru diversificare?
  4. Cu ce te poate ajuta un nutriţionist în diversificarea bebeluşului
  5. Rolul nutriţionistului în adoptarea meniului vegetarian
  6. Concluzii
  7. Resurse despre „Vizita la pediatru şi/sau nutriţionist şi evaluarea bebeluşului.

Ce înseamnă evaluarea bebeluşului

Bebeluşului i se face prima examinare medicală imediat după naştere. Se vor verifica funcţiile şi reflexele, coloritul pielii, greutatea, circumferinţa căpuşorului şi a toracelui și lungimea. I se face o examinare generală care va stabili dacă organismul nou – născutului este apt să-şi îndeplinească toate funcţiile.Ulterior, medicul pediatru va prelua bebeluşul şi va verifica periodic dacă cel mic se dezvoltă normal din punct de vedere fizic şi psihic.Bebeluşul va începe să-şi  dezvolte şi să-şi manifeste abilităţile. Se stabilesc astfel repere de care medicul pediatru ţine cont în momentul examinării. Tot medicul pediatru verifică dacă micuţul deţine toate funcţiile astfel încât să-şi asigure procesul de hrănire.Conform AAP – American Academy of Pediatrics – este recomandat ca medicul pediatru să consulte un nou-născut în zilele 3 şi 5 după naştere şi, ulterior, în lunile 1, 2, 4, 6, 9, 12, 15, 18 şi 24.Un control medical pentru un bebeluş presupune o examinare fizică de la cap până la tălpi. Se va face o verificare a fontanelei, această deschizătură urmând a se închide total între lunile 12 – 18. Va verifica circumferinţa capului şi forma acestuia, astfel încât să se asigure că se rotunjeşte frumos şi că micuţul se dezvoltă normal.Se va  face o verificare a urechiuşelor, a ochişorilor, guriţei, se vor asculta inima şi plămânii, se vor verifica membrele şi pielea pe toată suprafaţa corpului, se va examina zona genitală.Unul dintre cele mai importante aspecte este cel al capacităţii bebeluşului de a se hrăni. În mod natural, bebeluşul va înghiţi instinctiv. Medicul pediatru va verifica dacă cel mic realizează acest proces, asigurându-se că nu se confruntă cu dificultăţi de înghiţire, precum disfagia. Manifestarea unei astfel de dificultăţi ridică probleme, deoarece bebeluşul nu se va putea hrăni corect, procesul de înghiţire fiind îngreunat. Funcţia de înghiţire poate fi afectată de o serie de factori, de  o anomalie congenitală sau o naştere prematură.Rolul medicului pediatru este de a descoperi orice problemă care poate exista în cavitatea bucală a copilului, tocmai pentu a se asigura că procesul de hrănire, de la primirea mâncării, mestecarea, înghiţirea şi transferul bolului alimentar se produc firesc şi în siguranţă, debutul diversificării alimentare care va avea loc în jurul vârstei de 6 luni, putând fi posibil, micuţul fiind apt să primească noile texturi alimentare., conform thebump.com, asha.org.
„Părinții au tendința să se agațe de cantitatea de hrană pe care o consumă bebelușii lor. Are sens. Este un lucru măsurabil și tangibil care rămâne oarecum sub controlul lor. Deci, ce e în neregulă cu asta? Ei bine, poate crea un stres inutil pentru părinți, în timp ce nu conduce la ridicarea de concluzii corecte asupra unui copil bine hrănit.Oferirea unei alimentații de calitate și a unei alimentații echilibrate reprezintă un loc mult mai bun pentru a-ți direcționa energiile, pentru că acest lucru, spun experții, este important.O varietate de texturi și gusturi este importantă, care ar trebui să progreseze și să crească împreună cu copilul.” Dr. George Dejeu

Când mergi cu bebeluşul la evaluare

AAP – Academia Americană de Pediatrie – recomandă ca un bebeluş să fie examinat de către medicul pediatru în zilele 3 şi 5 după naştere şi în lunile 1, 2, 4, 6, 9, 12, 15, 18 şi 24. Sunt însă părinţi care merg cu bebeluşul la un control pediatric la fiecare lună până când micuţul împlineşte vârsta de 1 an, urmând ca, ulterior, controalele medicale să fie mai rare.Acestea sunt cotroalele efectuate pentru ca părinţii şi medicul să se asigure de o dezvoltare normală a celui mic. Sunt însă şi alte contexte în care se impune  un consult pediatric.Unul dintre momentele în care se impune un control medical este începutul diversificării alimentare. Medicul pediatru va consulta bebeluşul pentru a se asigura că acesta este pregătit să înceapă acest proces. Va verifica gradul de dezvoltare fizică, capacitatea celui mic de a sta în poziţia şezut şi de a-şi susţine căpuşorul. De asemenea, va testa gradul de dezvoltare psihică, pentru a se asigura că bebeluşul este pregătit pentru a primi o textură alimentară nouă, pentru a începe învăţarea mestecatului şi pentru a înghiţi.În funcţie de contextul copilului, medicul va stabili o schemă de diversificare, ţinând cont de posibilele probleme manifestate de cel mic, cum ar fi colicii, refluxul gastroesofagian sau un eventual fond alergic deja depistat.Un nou consult medical se va impune după începerea diversificării. Se va merge cu bebeluşul la medic, dacă părinţii vor sesiza refuz din parte acestuia în faţa hranei solide, dacă cel mic manifestă dificultăţi de înghiţire, un reflux sau colici mai accentuate, dacă nu mai ia în greutate sau scade în greutate, dacă mănâncă şi totuşi pare înfometat, sau dacă ia prea mult în greutate.Însă una dintre cele mai urgente probleme care trebuie semnalată medicului este refuzul copilului în faţa hranei solide. Este posibil ca acestuia să nu îi placă sau există riscul ca micuţul să nu poată înghiţi, fenomen destul de grav care impune consultul medical., conform speechbuddy.com, asha.org.

Este pregătit bebeluşul pentru diversificare?

Pentru a începe diversificarea, bebeluşul trebuie să ajungă într-un grad de dezvoltare fizică şi psihică care să permită alimentarea cu hrană solidă. Cel mic trebui esă fie apt din punct de vedere fizic să realizeze procesele care asigură o hrănire corectă şi benefică. Medicul pediatru s-a asigurat că micuţul îşi poate susţine singur căpuşorul, se ridică și menţine în şezut, însă se impun şi alte tipuri de evaluări.Fie de către medicul pediatru, fie de către un nutriţionist pediatric, bebeluşul va fi supus unor testări care au rolul de a stabili dacă poate sau nu înghiţi corect, acţiune absolut necesară pentru hrănire. Dacă se merge cu micuţul pentru prima dată la nutriţionist, consultaţia va începe cu un interviu în care medicul va sta de vorbă cu părinţii şi se va informa despre istoricul medical al copilului, despre rutina zilnică a acestuia, despre cum a evoluat în primele luni, cum s-a hrănit şi alte date legate de caz. Ulterior, va aplica o testare micuţului prin care se asigură că cel mic are abilitatea de a-şi mişca toate componentele orale: buze, limbuţă, obraji, bărbie.În cazul bebeluşilor care deja au început diversificarea, dar necesită un consult nutriţional, este posibil ca medicul să solicite părinţilor să aducă unul dintre alimentele preferate ale celui mic, astfel încât testarea să fie mai uşoară.Medicul îi va administra bebeluşului alimentul respectiv, studiind astfel modul cum acceptă mâncarea în guriţă, dacă are abilitatea de a mesteca, în ce stadiu se află cu aceasta, dacă înghite corect sau câte resturi alimentare rămân în guriţă după înghiţire.Medicul va constata cum se hrăneşte micuţul, cât de bine efectuează aceste procese sau dacă se confruntă cu o formă de disfagie, caz în care va stabili ce terapie se impune, astfel încât această manifestare să se poată remedia şi micuţul să se poată hrăni corect.Capacitatea bebeluşului de a accepta alimentul în cavitatea bucală, de a încerca să-l mestece şi de a-l înghiţi este esenţială în procesul de alimentare cu hrană solidă., conform speechbuddy.com.

Cu ce te poate ajuta un nutriţionist în diversificarea bebeluşului

Medicul nutriţionist poate aplica o serie de terapii care au rolul de a ajuta copilul să se hrănescă normal şi corect atât din punct de vedere al proceselor care sunt implicate în alimentare, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea meniului unui bebeluş sănătos sau cu diverse afecţiuni digestive.Terapiile nutritive au rolul de a învăţa părinții și pe micuţ cum să accepte mâncarea, cum să-şi folosească cavitatea bucală pentru a o mesteca şi cum să o înghită corect. Nutriţioniştii aplică aceste terapii prin joc, insistând foarte mult pe mimica feţei.Terapiile sunt recomandate micuţilor care refuză hrana solidă, celor care nu se deprind cu mişcările corecte ale mestecării şi celor care nu pot înghiţi corect, astfel încât în cavitatea bucală să nu mai rămână resturi din aliment.Terapiile nutritive au şi rolul de a-l determina pe micuţ să accepte şi alte alimente decât cele strict acceptate de el. Un copil care acceptă doar fructele, va fi educat prin intermediul terapiei să accepte şi alimente din alte grupe alimentare.Medicul nutriţionist va ajuta un copil să accepte mâncarea. Sunt bebeluşi care deşi nu manifestă nicio problemă în a mesteca şi înghiţi, totuşi nu acceptă mâncarea solidă, preferând în continuare lapticul. Nutriţionistul va găsi cea mai bună terapie prin joacă, astfel încât să îl determine pe micuţ să accepte şi mâncarea solidă. Va crea un mediu de joacă, ușor de replicat de părinți acasă, pentru a putea exersa și acasă.În cazul opus, medicul nutriţionist va putea aplica terapii combinate cu scheme alimentare, pentru copiii care nu se satură niciodată şi mănâncă foarte mult. Sunt terapiile la care participă şi părinţii, al căror rol este hotărâtor în educarea alimentară a copilului.Medicul nutriţionist ajută copilul să poată efectua procesul de hrănire, putându-l determina pe micuţ să se hrănească sănătos, să accepte alimente din toate grupele alimentare şi să nu-şi depăşească necesarul nutriţional., conform yourkidstable.com.

Rolul nutriţionistului în adoptarea meniului vegetarian

Părinţii pot decide pentru bebeluşii lor meniul vegetarian, hotărâre dictată de diferite considerente şi contexte. Un bebeluş poate fi vegetarian fie pentru că părinţii adoptă o astfel de alimentaţie, fie pentru că este impusă de un context medical care manifestă alergie la proteina animală.În ambele cazuri, abordarea este aceeaşi: copilul nu va primi hrană pe bază de carne, dar este obligatoriu să se respecte anumite reguli, astfel încât sănătatea să nu îi fie afectată şi să se bucure de o dezvoltare normală.În aceste cazuri, rolul medicului nutriţionist este indispensabil, deoarece acesta va putea stabili o schemă de alimentaţie care să cuprindă alimente cu rolul de a acoperi tot necesarul nutriţional al copilului.Medicul nutriţionist probabil va recomanda varianta ovo-lacto-vegetariană. Deoarece privarea totală de produse animale este riscantă pentru buna dezvoltare a unui bebeluş.Primind un meniu în care este inclusă proteina animală, organismului i se asigură cele mai bune resurse pentru a funcţiona în echilibru, iar copilul se poate bucura de o creştere armonioasă şi de o activitate cerebrală normală.Firesc ar fi ca un părinte să-şi  lase copilul să decidă dacă adoptă un meniu vegetarian. Atâta timp cât el hotărăşte pentru copil, trebuie să îi asigure şi condiţiile necesare unei creşteri normale, apelând la un medic nutriţionist, care va şti cum să repartizeze alimentele astfel încât organismul să nu înceapă să se confrunte cu deficite.Indiferent de vârsta la care copilul devine vegetarian, doctorul nutriţionist va ajuta în stabilirea  meniului acestuia, astfel încât să îi asigure toţi nutrienţii necesari, adaptaţi vârstei şi nevoilor organismului. Va stabili o listă de alimente foarte bine alese, bine repartizate pe mese principale şi gustări, va monitoriza foarte atent  ritmul de creştere şi dezvoltare al copilului.Copiilor trebuie să li se asigure tot necesarul de proteine, glucide, și lipide, precum și acizi graşi esenţiali, vitamine, calciu, fier, zinc, toate printr-o alimentaţie corect echilibrată. Pentru un copil vegetarian, medicul nutriţionist va putea include în meniu alimente precum oul şi produsele lactate,  dar și fasolea, mazărea, năutul şi lintea, produsele pe bază de soia, seminţele de diverse tipuri şi uleiuri bogate în acizi graşi esenţiali.Urmând un plan alimentar echilibrat şi bine structurat stabilit de către medicul nutriţionist, riscul ca un copil vegetarian să se confrunte cu deficitul de anumiţi nutrienţi scade semnificativ, celui mic asigurându-i-se o dezvoltare fizică şi psihică normală., conform healthlinkbc.ca.

Concluzii

Diversificarea alimentară reprezintă o etapă esenţială pentru dezvoltarea unui copil. Rolul medicului pediatru şi al medicului nutriţionist este de a stabili dacă bebeluşul este pregătit din punct de vedere fizic şi psihic să primescă hrana solidă şi să accepte noi gusturi.În cazul în care cel mic nu acceptă cu uşurinţă hrana solidă sau nu o poate procesa corect, medicul nutriţionist este cel mai în măsură să constate dacă bebeluşul se confruntă cu afecţiuni precum disfagia, tot el fiind cel care va aplica cele mai bune tehnici prin care copilul va învăţa să mestece şi să înghită corect.Medicul nutriţionist va adopta cele mai bune soluţii în cazul unui bebeluş mofturos sau unuia foarte mâncăcios, astfel încât aceştia să beneficieze de o alimentaţie echilibrată, dar să se şi educe din punct de vedere nutritiv.Un bebeluş vegetarian nu va fi expus riscului de a se confrunta cu dezechilibre nutriţionale atâta timp cât un medic nutriţionist va stabili o schemă alimentară care să vizeze furnizarea tuturor nutrienţilor necesari unei dezvoltări normale.

Resurse despre „Vizita la pediatru şi/sau nutriţionist şi evaluarea bebeluşului.

  1. thebump.com
  2. asha.org
  3. speechbuddy.com
  4. yourkidstable.com
  5. healthlinkbc.ca
Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.Dr. George Dejeumedic specialist chirurgieSpitalul Pelican Oradeawww.spitalpelican.rowww.drdejeu.rodejeu.george@drdejeu.ro0741 0399310731 212294 

Semne că bebelușul este pregătit să înceapă diversificarea

Articol scris de redacția Creative Art și verificat de doctor Gabriela Albu, medicina de familie, homeopat și specializare în ecografii.

Sumar:

  1. Vârsta bebelușului
  2. Bebe stă în fund
  3. Bebelușul manifestă interes pentru mâncare
  4. Bebelușul își poate coordona mișcările
  5. Bebelușul și-a pierdut reflexul de a scoate mâncarea din gură
  6. Concluzii
  7. Resurse despre „Semne că bebelușul este pregătit să înceapă diversificarea”

Vârsta bebelușului!

Diversificarea este una din etapele firești de dezvoltare ale bebelușului pe care fiecare mama și bebe o vor experimeta umăr la umăr.

Cu toate acestea, unele mamici sunt extrem de timorate la gândul că vor trebui să treacă de la hrana lichidă la cea solidă, în timp ce altele sunt nerabdătoare să pășească pe noul tărâm. La decizia lor, indiferent de ce parte a baricadei sunt, vor contribui și specialiștii, medicii de familie sau pediatrii prin mâna cărora au trecut sute, poate chiar mii de copilași și astfel au dobândit experiență în acest domeniu, știind cel mai bine când bebelușul este pregătit să înceapă diversificarea.

Cei mai mulți medicii vor recomanda începerea diversificării în jurul vârstei de șase luni.

De ce spunem în jurul acestei vârste? Pentru că sunt și câteva excepții, iar excepțiile pot fi stabilite strict de medicul care îl are sub observație pe bebeluș. O cauză ar putea fi, de exemplu, refluxul gastroesofagian, dar doar atunci când acesta afectează creșterea bebelușului și îi creează disconfort major. De asemenea, faptul că bebelușul nu ia în greutate sau în ciuda tuturor eforturilor el continuă să fie flămând pot reprezenta motive pentru care părinții pot începe diversificarea mai devreme de vârsta recomandată. Afirmația cum că trecerea la hrana solidă se poate face în unele situații de la 4 luni, dar în niciun caz mai devreme de 4 luni poate fi găsită și aici: euro.who.int.

Revenind la semnele pe care cel mic le dă, precum și la vârsta sa, chiar și pe site-uri precum who.int, site-ul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății sau nhs.uk.com (unul din cele mai mari site-uri dedicate sănătații din UK) ,veți găsi mențiunea  – Diversificarea trebuie începută în jurul vârstei de 6 luni.

Dacă nu apare niciun fel de problemă în creșterea și dezvoltarea micuțului, Organizația Mondială a Sănătății militează pentru hrănirea exclusiv cu lapte fie matern, fie formulă până la șase luni.

Același document aduce în atenția cititorilor că vârsta de șase luni este de fapt finalul celor șase luni și nu atunci când bebe împlinește această frumoasă vârstă.

Cu toate acestea, vârsta nu este singurul reper/semn că bebelușul este pregătit să înceapă diversificarea.

Cu privire la subiectul vârstă, aceleași sursă (who.int) scoate în evidență faptul că puiul de om ar trebui să facă totuși cunoștință cu hrana solidă nu mai târziu de 7-8 luni, când mama nu mai poate suplini complet necesarul de fier al copilului.

Unul din motivele pe care le primim (euro.who.int) cu privire la debutul diversificării atunci când bebe a depășit vârsta de 6 luni și nu mai devreme, este sistemul digesiv. Până la această vârstă, el este imatur și incapabil să digere alimente noi. Da, stomacul bebelușului este pregătit complet să primească laptele de mamă încă de când se naște, pe care de altfel îl poate digera complet, însă nu este pregătit pentru mâncarea de bebeluși.

De altfel, cu cât mai devreme este solicitat stomacul bebelușului, cu atât sunt mai multe șanse ca el să dezvolte alergii și intoleranțe alimentare.

Bebe stă în fund

În jurul vârstei de șase luni, bebelușul, din punct de vedere motric, dobândește o nouă achiziție – stă în fund fără sprijin și își menține echilibrul, asta după ce a învățat să-și țină capul și și-a întărit mușchii gâtului. Da!, atunci când începeți diversificarea este important ca micuțul să-și susțină singur capul, în caz contrar,  riscul de înec este tot mai mare.

Statul în fund este un nou semn că micuțul este pregătit să facă cunoștință cu hrana solidă. Atenție însă! Faptul că bunica v-a convins că bebe stă foarte bine în fund înconjurat de perne, nu înseamnă că bebelușul a trecut natural la această etapă. De asemenea, scaunele de masă pentru bebeluși cu spătar reglabil va poate induce în eroare, însă nu vă lăsați „păcălite”. Scaunul de masă este important să-i ofere micuțului o poziție confortabilă la masă, însă nu să-l forțeze să stea într-una nefirească.

Atât kinetoterapeuții, cât și medicii de ortopedie pediatrică sunt complet împotriva acestei măsuri. Chiar și ținutul în brațe ar trebui să respecte câteva reguli astfel încât să nu existe presiune pe coloană. Bebelușul, pentru a se dezvolta armonios, trebuie să facă singur fiecare pas. Acest lucru însemnând să așteptăm până când micuțul este pregătit să se ridice singur, chiar dacă acest lucru se poate întâmpla în jurul vârstei de șapte – opt luni.

Susținut extrem de ușor, dar de preferat nesusținut, când bebe ajunge să stea în fund și să-și mențină poziția, este unul din semnele că este pregătit să înceapă diversificarea, iar acest lucru este confirmat atât de Organizația Mondială a Sănătății, cât și de Academia Americană de Pediatrie (healthychildren.org).

Bebelușul manifestă interes pentru mâncare

Iată un semn care le poate induce în eroare pe multe mămici, căci unii bebeluși dobândesc acest interes chiar mai devreme de șase luni, mai exact în jurul vârstei de patru luni, de unde și dilema: Este bebe pregătit sau nu să înceapă diversificarea?

Corelat cu faptul că bebe devine tot mai sigur pe el și mai precis în mișcări, reușește să-și ducă cu precizie mâna la gură, atunci pare să ne confruntăm cu o situație și mai complicată, cu adevărat o capcană pentru mamele fără experiență. Aceste două aspecte reușesc de multe ori să convingă multe mămici că bebelușii lor sunt pregătiți să primească alimente noi.

Atenție! Conform alapteaza.com, dacă bebelușul este hrănit exclusiv la sân, ia bine în greutatea, se satură fără prea mari probleme, atunci nu există niciun motiv pentru care ar trebui să începeți diversificarea mai repede.

Este foarte bine că bebelușul prezintă interes, se dezvoltă armonios, însă, neavând termen de comparație el nu poftește, doar copiază un tipar. De altfel, acest comportament repetitiv va fi un exercițiu care îl va ajuta atunci când va începe diversificarea cu adevărat.

În plus, dat fiind că tot în jurul vârstei de 4 luni bebelușul poate va trece printr-un puseu de creștere solicitând sânul sau biberonul mai des, mamele ar trebui avertizate, astfel încât să nu interpreteze greșit și să considere că laptele este insuficient sau de slabă calitate, și copilul lor nu se mai satură.

Bebelușul își poate coordona mișcarile

Vâsta de patru luni este o vârstă de mare însemnătate, căci tot din această perioadă bebelușul reușește să își coordoneze privirea și mișcările mâinilor. Chiar dacă abia în jurul vârstei de opt luni învață prinderea tip pensetă, încă de pe acum el reușește să mute obiectele dintr-o mână în alta și chiar să le urmărească.

Pe măsură ce crește devine tot mai experimentat, iar în jurul vârstei de șase luni el este cât se poate de capabil să-și coordoneze privirea, cu mâna și cu gura (nhs.uk), ceea ce înseamnă că, dacă ați optat pentru autodiversificare, micuțul va putea în mod firesc să apuce o bucățică și să reușească să o ducă la gură.

Bebelușul și-a pierdut reflexul de a scoate mâncarea din gură

Odată cu împlinirea vârstei de 6 luni, bebelușul începe să scape de reflexele sale primitive, el nu mai dă din mânuțe și picioare automat ce este introdus în apă, imitând înotul, renunțând și la reflexul de a împinge mâncarea afară din gură. Până acum acest reflex îi era de mare folos, îl împiedica să se sufoce în cazuri periculoase, însă pentru că a crescut și corpul său știe și se pregătește de o nouă etapă, încet, încet scapă de el.

Mai mult, începe să formeze bolul de mâncare pe care ulterior îl va putea înghiți. Va fi nevoie de exercițiu și răbdare. Conform Academiei Americane de Pediatrie healthychildren.org, poate dura chiar câteva săptămâni până când micuțul va înceta să refuze, să îndepărteze lingurița cu cereale, de exemplu, iar acest lucru este cât se poate de normal, nu trebuie să le sperie sau îngrijoreze pe tinerele mămici.

Absența salivei din abundență de pe bluziță sau bavețică este un reper care ne poate ajuta în această nouă etapă, acest lucru însemnând că puiul de om începe să învețe să înghită.

Concluzii

În încheiere, venim în întâmpinarea mămicilor și vă încurajăm să aveți încredere în propria intuiție, să aveți răbdare, chiar dacă uneori vă simțiți la capătul puterilor și încercați să vă informați temeinic din surse sigure, oficiale. Mamele și bunicile noastre au intenții bune, însă nu înseamnă că știu mai bine.

Diversificarea este o etapă foarte importantă, hrana pe care o va primi bebelușul în următoarea perioadă și chiar în următorii ani este vitală pentru ca el să crească frumos. Acum își va deprinde obiceiurile alimentare, motiv pentru care este important să-l feriți de sare, zahăr și prăjeli.

Un debut precoce poate conduce la probleme cu greutatea, obezitatea fiind o boală tot mai comună a zilelor noastre, la fel ca și alergiile de altfel, afecțiuni de care suntem avertizați atât de Organizația Mondială a Sănătății, cât și de Academiei Americană de Pediatrie.

Bebelușii până în șase luni nu au nevoie de hrană complementară, laptele de mamă și formula sunt suficiente pentru a-i oferi necesarul caloric și aportul nutritiv. Introducând prea devreme hrana solidă, bebelușul va diminua treptat porțiile de lapte, va continua totuși să se trezească noaptea, pentru că el nu o face de foame în general, ci din reflex.

Așadar, faptul că micuțul se trezește frecvent noaptea sau își roade pumnișorii face parte din comportamentul firesc al bebelușului, nu trebuie confundat cu un semn că bebelușul este pregătit să înceapă diversificarea,  conform  nhs.uk .

Niciun bebeluș nu seamănă cu altul. Așadar, chiar dacă puiul de om și-a dublat greutatea de la naștere, cântărind peste 5 kilograme, așa cum menționează site-ul Academiei Americane de Pediatrie (healthychildren.org ), tot este nevoie ca bebelușul să manifeste și alte semne cum că poate primi și alte alimente decât laptele.

Laptele, în special cel de mamă, va rămâne sursa principală de hrană până la un an, alăptarea trebuind continuată până la doi ani sau chiar mai mult, în paralel cu alimentația diversificată.

Nu, replica cum că „Food befor one is just for fun” nu este tocmai corectă.

Da, bebe trebuie să descopere texturi și gusturi noi, însă într-un mod pozitiv, fără presiuni și constrângeri. Este important să învețe și să consume alimente sănătoase pentru a-și asigura în mod natural necesarul de vitamine, minerale și grăsimi sănătoase.

Absența laptelui de mamă îl privează pe bebeluș de nutrienți importanți pe care mâncarea de bebeluș nu o poate suplini. În plus, diminuarea rațiilor de lapte de mamă va contrbui la posibile îmbolnăviri, căci micuțul nu mai beneficiază de anticorpii mamei meniți să-l protejeze.

Nu în ultimul rând, laptele de mamă sau formulă nu trebuie înlocuit în niciun caz cu cel de vacă. Până la nouă luni, el poate fi introdus ca ingredient în prepararea anumitor alimente, însă abia după vârsta de un an el poate fi consumat ca atare  – Complementary Feeding – Family foods for brestfed children (apps.who.int).

Resurse despre „Semne că bebelușul este pregătit să înceapă diversificarea”

  1. euro.who.int– Feeding and Nutrition of Infants and Young Children – carte realizată de organizația mondială a sănătății în colaborare cu unicef. Autor: Kim Fleischer Michaelsen
  2. nhs.uk– Site-ul NHS (www.nhs.uk) este cel mai mare site web din Regatul Unit pentru sănătate, cu peste 43 de milioane de vizite pe lună. Site-ul web este finanțat de Departamentul de Sănătate și Asistență Socială (DHSC). Conținutul, datele și serviciile de pe site sunt comandate de NHS Anglia și livrate de NHS Digital pentru persoanele din Anglia.
  3. Alapteaza.com – Asociaţia Alăptează! Timişoara este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată cu scopul de a promova şi susţine naturalul în sarcină, naştere şi îngrijirea copilului. Obiectivele organizaţiei sunt de a încuraja informarea legată de aşteptarea şi creşterea copiilor – sarcină, naştere, îngrijirea copilului; de a sprijini alăptarea ca proces natural şi firesc în relaţia mamă-copil; de a susţine adulţii în manifestarea ataşamentului parental.
  4. Academiei Americane de Pediatrie alături de membrii săi, pediatrii în mare măsură, are drept scop informarea adulților cu privire la sănătatea și siguranța bebelușilor, copiilor, adolescenților și tinerilor adulți.

Pentru mai multe detalii despre subiect, vă rugăm să consultaţi medicul dumneavoastră sau să contactaţi pe doctor Gabriela Albu.

Doctor Gabriela Albu

cmiberceni@gmail.com

Riscurile unui debut precoce în diversificare

Articol redactat de Cosmina Florescu şi verificat de farmacist Ioana Dejeu.

Sumar:

  1. Despre diversificare
  2. Când este recomandat să se înceapă diversificarea
  3. De ce să nu începi diversificarea mai devreme?
  4. Riscurile unui debut precoce
  5. Există avantaje ale începerii diversificării mai devreme?
  6. Concluzii
  7. Resurese despre „Riscurile unui debut precoce în diversificare”

Despre diversificare

În primele luni de viaţă, hrana bebeluşilor constă exclusiv în lapte. Fie că este vorba despre lapte matern, fie de formule de lapte praf, cei mici îşi vor asigura toţi nutrienţii necesari acestei prime perioade doar prin ingerarea lăpticului. După primele şase luni, urmează etapa diversificării alimentare, venită ca un răspuns al nevoilor nutritive ale celor mici impuse de creşterea şi dezvoltarea de care s-au bucurat până la această vârstă.

Medicii pediatri şi specialiştii în nutriţie pediatrică recomandă ca diversificarea să nu înceapă mai devreme de 6 luni, dar nici mai târziu de 9 luni. Începutul diversificării este momentul în care bebeluşul este pregătit fizic şi psihic să accepte o nouă formulă de hrană. Începerea hrănirii bebeluşului cu hrană semisolidă şi solidă presupune respectarea anumitor reguli legate de  succesiunea şi calitatea alimentelor administrate, dar şi de gradul de dezvoltare fizică şi psihică  al micuţului.

Diversificarea alimentară se va începe şi se va desfăşura după reguli exacte. Se va începe atunci  când bebeluşul este sănătos, se va introduce un singur aliment nou într-o zi şi la un interval de câteva zile, astfel încât să poată fi sesizate eventuale reacţii alergice sau de intoleranţă, şi să se poată stabili cu uşurinţă cauza.

Orice nou aliment se va administra cu linguriţa, treptat, pornind de la două-trei linguriţe la o masă.

Diversificarea are drept scop înlocuirea treptată a unei mese de lapte cu o masă formată exclusiv din mâncare solidă. Acest proces se va produce treptat, crescându-se progresiv cantitatea alimentului introdus şi scăzânsu-se concomitent cantitatea de lapte.

În mod normal, prima masă înlocuită va fi cea de la ora 10, a doua masă este cea de  la ora 13, iar a treia masă înlocuită va fi cea de la ora 17. Mama decide care masă ar fi mai indicată pentru a fi înlocuită prima, în funcţie de obiceiurile celui mic, de rutina zilnică.

Alergiile şi intoleranţa alimentară reprezintă două aspecte care impun o atenţie specială atunci când se începe diversificarea. Din acest motiv, se va respecta schema de introducere a alimentelor şi se va ţine cont de alimentele care ar trebui evitate până la vârsta de 1 an, tocmai pentru că au un potenţial alergen mare sau pentru că sunt greu digerabile. Alimentele cu potenţial  alergen care nu ar trebui incluse în alimentaţie până la vârsta de 1 an sunt  albuşul de ou, mierea, nucile şi alunele, laptele de vacă, fructele de mare, căpşunele şi fructele de pădure. Acestora li se adaugă şi cele greu digerabile, cum ar fi fasolea boabe, mazărea, conopida şi varza, carnea de miel, ied sau de vânat.

Dacă se sesizează reacţii, erupţii cutanate, scaune moi sau vărsături, se va întrerupe administrarea  şi va fi informat medicul pediatru.

Parcurgând paşii diversificării la vârsta de 1 an, meniul unui bebeluş ar trebui să cuprindă carne, gălbenuş de ou, peşte, produse lactate pasteurizate, cereale, fructe şi legume, deserturi făcute în casă. Este foarte importantă şi hidratarea celui mic, alături de un meniu variat, realizând baza nutritivă adaptată nevoilor etapei de dezvoltare a copilului., conform mayoclinic.org, scienceofmom.com.

„Introducerea alimentelor solide înainte de 4 luni crește riscul de înec cu acestea și îl va determina pe bebeluș să consume mai puțin lapte matern (scăzând astfel lactația dvs.) sau formula specială de lapte praf. Dacă în schimb alegeți cealaltă variantă, de introducere a alimentelor solide prea târziu, va crește riscul ca bebelușul să dezvolte o serie de alergii alimentare, existând studii în acest sens. Așadar, cel mai potrivit moment pentru a începe diversificarea copilului este vârsta de 6 luni, moment în care copilul va fi sănătos, își va susține bine capul și va fi curios să vadă ce are în farfurie.” farmacist Ioana Dejeu

Când este recomandat să se înceapă diversificarea

Începutul diversificării este un punct foarte important din viaţa bebeluşului, astfel că nu se va face la întâmplare, ci ţinând cont de anumite reguli, vizând siguranţa şi sănătatea celui mic. În primul rând, diversificarea va începe în momentul în care bebeluşul nu va mai împinge cu limbuţa  linguriţa cu care este hrănit, ci va accepta în cavitatea bucală alimentul, semn că gradul de dezvoltare la care a ajuns îi permite să înceapă procesele de mestecare şi înghiţire. Diversificarea nu se va începe mai devreme de 6 luni şi nu mai târziu de 9 luni. Este foarte important ca micuţul să poată sta în poziţia şezut şi să-şi susţină bine capul. Mai sunt şi alte semnale care anunţă că cel mic este pregătit să înceapă diversificarea, cum ar fi obiceiul de a-şi  roade pumnişorii când vede pe cineva mâncând, interesul manifestat de acesta pentru ceea ce are mama sau tata în farfurie sau manifestările care demonstrează că nu se mai satură cu lăpticul.

Conform American Academy of Pediatrics – AAP -, atunci când se decide începerea diversificării,  trebuie ţinut cont de nivelul de dezvoltare al copilului, demonstrat prin capacitatea acestuia de a-şi controla bine capul, astfel încât să poată fi poziţionat corect într-un scăunel special pentru masă. Un alt aspect subliniat de AAP este comportamentul celui mic în faţa unei linguriţe cu mâncare. Dacă deschide guriţa atunci când linguriţa se apropie de el, dacă este atent la o farfurie cu mâncare pusă în faţa lui şi pare nerăbdător să guste, atunci diversificarea poate începe. Micuţul va putea deja transfera conţinutul unei linguriţe în guriţă, fără a avea tendinţa de a împinge mâncarea afară.

AAP recomandă ca punct de reper începerea diversificării în momentul în care bebeluşul şi-a dublat greutatea corporală de la naştere. Foarte important este ca diversificarea să înceapă atunci când micuţul este sănătos. Chiar dacă se începe diversificarea, AAP recomandă continuarea alăptării cel puţin până la vârsta de 1 an. Pe parcursul diversificării, medicul pediatru va recomanda  suplimentarea de vitamina D şi de fier.

Astfel, începutul diversificării va avea loc în jurul vârstei de 6 luni, atunci când micuţul este pregătit să accepte o hrana semisolidă sau solidă, şi este capabil să-şi dezvolte procesul  mestecării şi al înghiţirii. Este foarte important să se respecte schema de diversificare din care sunt excluse alimentele cu potenţial alergen sau greu digerabile.

De la această vârstă, gradul de dezvoltare fizică şi psihică permit celui mic să se bucure de plăcerea unei mese, dar şi de beneficiile nutritive ale noilor texturi alimentare., conform scienceofmom.com, mayoclinic.org.

De ce să nu începi diversificarea mai devreme?

Diversificarea reprezintă etapa de tranzit a unui bebeluş, de la hrana lichidă către alimentarea cu hrană solidă. Pentru a începe această etapă, organismul şi psihicul celui mic ar trebui să fi ajuns la un grad de dezvoltare care să-l determine să accepte mâncarea solidă atât ca textură, cât şi ca gust, să o poată mesteca şi înghiţi fără a fi pus în pericol şi, în acelaşi timp, nutrienţii furnizaţi prin acest tip de hrană să-i fie folositori şi necesari.

Până la vârsta de 6 luni, bebeluşului îi sunt furnizaţi toţi nutrienţii necesari prin alăptare sau prin formulele de lapte praf. A începe diversificarea la 4 luni sau chiar mai devreme ar reprezenta un aport foarte mare nutritiv de care cel mic nu are nevoie, solicitându-i în acelaşi timp şi sistemul digestiv.

Pe lângă faptul că este posibil ca gradul de dezvoltare fizică şi psihică să nu asigure o desfăşurarea normală a diversificării, cel mic încă împingând cu limbuţa linguriţa cu piureuri, va fi expus şi unei serii de riscuri din punct de vedere medical.

Sistemul lui digestiv nepregătit ar putea manifesta intoleranţă la o serie de alimente, în acelaşi context putându-se declanşa reacţii alergice.

Sunt mame care prin prisma faptului că cel mic nu creşte bine sau pare mereu nemulţumit, deci poate înfometat, pot decide să înceapă diversificare precoce. Nu le-ar fi de niciun folos, pentru că cel mic nu va accepta noul tip de hrană, chiar ar putea scădea în greutate, renunţând şi la puţinul lapte pe care îl bea înainte, tocmai din cauza acestei schimbări pentru care nu este încă pregătit.

Un alt context în care o mamă poate adopta diversificarea precoce este cel al bebeluşului care nu doarme bine noaptea. Mama poate crede că dacă are burtica plină, va dormi liniştit. Din contră, această introducere în avans de texturi alimentare noi poate provoca dureri de burtică sau alte neplăceri digestive, deoarece nu este timpul pentru ele, iar organismul reacţionează. Deci, în această situaţie, somnul va fi chiar şi mai mult afectat.

Astfel, diversificarea precoce nu este recomandată de către specialişti. Cel mic nu este pregătit să accepte alt tip de hrană, nu îi sunt necesari nutrienţi suplimentari şi se pot chiar declanşa reacţii adverse, punând copilul în pericol. Toate acestea vor fi evitate, dacă diversificarea se începe la 6 luni şi se desfăşoară după regulile trasate de către medicul pediatru sau de către nutriţionist., conform scienceofmom.com, kellymom.com.

Riscurile unui debut precoce

Mamele care aleg varianta diversificării precoce, trebuie să ştie că expun sănătatea bebeluşilor în faţa unor probleme generate de solicitarea prea mare la care este supus organismul prin administrarea hranei mult prea devreme.

În primul rând, cel mic va fi expus alergiilor alimentare şi intoleranţei, noii nutrienţi bombardând efectiv sistemul digestiv încă imatur. Sistemul imunitar este posibil să nu fie încă pregătit să facă faţă tuturor elementelor care pătrund în organism, considerând o parte dintre ele drept inamici şi manifestând respingere prin reacţii alergice. Printre cele mai cunoscute boli generate de o diversificare prea grăbită, este boala celiacă.

Un alt risc la care este expus bebeluşul, este cel al infecţiilor provocate prin ingerarea de alimente sau apă contaminate. Evident că mama va încerca să respecte toate regulile de igienă şi hrănire, însă atâta timp cât cel mic începe să consume mâncare solidă care presupune un proces de procurare, preparare şi păstrare, riscul de a contacta un virus sau o bacterie există ca în cazul oricărei persoane care se hrăneşte cu mâncare solidă.

Bebeluşii care vor beneficia de o diversificare precoce pot începe să piardă în greutate, tocmai din cauza dezechilibrelor la nivel intestinal care pot genera reflux gastroesofagian, dureri de burtică, scaune moi sau constipaţie. În acest context medical, bebeluşul va începe să doarmă fragmentat şi să nu se odihnească bine.

Doctorul  Richard So, pediatru în cadrul Cleveland Clinic Children’s, susţine că începerea diversificării trebuie să aibă loc atunci când bebeluşul este pregătit din punct de vedere fizic, când poate mesteca şi înghiţi în siguranţă fără a exista riscul înecului. De asemenea, Dr. So susţine că diversificarea nu trebuie să înlocuiască laptele, ci trebuie să îl completeze, iar rolul debutului diversificării pe lângă cel nutritiv este de a-l învăţa pe micuţ să mănânce alimentele solide., conform newsroom.clevelandclinic.org, scienceofmom.com.

Există avantaje ale începerii diversificării mai devreme?

O diversificare precoce va furniza organismului bebeluşului un plus de nutrienţi. În primul an de viaţă al unui copil, aportul de fier este foarte important pentru o bună dezvoltare şi pentru prevenirea anemiilor. S-au efectuat studii care au avut rolul de a demonstra faptul că bebeluşii care au beneficiat de o diversificare precoce prezintă un risc mai mic de instalare a anemiei. În urma studiilor, diferenţele între un copil care primește hrană solidă de la 4 luni şi unul care a început diversificarea la 6 luni, nu sunt semnificative, însă există.

O diversificare precoce poate prezenta avantajul ca micuţul să primească mai devreme proteina animală necesară în majoritatea funcţiilor organismului. Însă acest plus nu reprezintă un motiv pentru care ar trebui începută diversificarea prea devreme, deoarece, în contrabalanţă, sistemul digestiv al micuţului va avea de suferit. Sunt şi situaţii în care diversificare precoce poate  rezolva problema micului mofturos care nu mai vrea lapte, fiind foarte încântat de noile piureuţe şi supiţe. Şi pentru mamele care vor să întrerupă alăptarea din varii motive, diversificarea precoce este o variantă de a înlocui laptele matern cu alţi nutrienţi, însă trebuie să ţină cont de riscurile la care expun bebeluşul., conform scienceofmom.com.

Concluzii

Diversificarea precoce înseamnă introducerea alimentelor solide începând cu luna a 4-a sau chiar mai devreme în unele culturi şi zone. Este o metodă riscantă, deoarece bebeluşul nu este încă pregătit să se confrunte cu noile texturi alimentare, nu va putea mesteca şi este posibil să manifeste dificultăţi de înghiţire. Pe lângă acestea, sistemul digestiv şi cel imunitar pot genera reacţii alergice şi de intoleranţă, nefiind încă pregătite pentru introducerea noilor nutrienţi.

Există şi aspectul unui aport suplimentar de nutrienţi, însă trebuie pus în balanţă cu faptul că organismul încă nu are nevoie de un bombardament nutriţional şi că cel mic încă nu este dezvoltat suficient din punct de vedere fizic şi psihic pentru a face faţă acestei modificări.

Indicat este ca diversificarea să înceapă atunci când cel mic este pregătit, în jurul vârstei de 6 luni. Începând din acest moment, putându-se bucura de noile texturi, învăţând să mestece şi să înghită în siguranţă, organismul  asimilează firesc noii nutrienţi.

Resurse despre „Riscurile unui debut precoce în diversificare”

  1. mayoclinic.org
  2. cienceofmom.com
  3. kellymom.com
  4. newsroom.clevelandclinic.org
  5. babygooroo.com

Ioana Dejeu

farmacist

doctorand în științe farmaceutice

ioana.dejeu@gmail.com

DrGeoMEDSRL@gmail.com

0745 542867

Tabel diversificare

Articol redactat de Andreea Roşu și verificat de farmacist Raluca Catana.

Sumar:

  1. Despre tabel diversificare
  2. Cantitate lapte în funcție de etapa diversificării
  3. Lactate
  4. Legume
  5. Fructe
  6. Cereale
  7. Ouă
  8. Pește
  9. Sare și zahăr
  10. Lichide
  11. Resurse despre „Tabel diversificare”

Din momentul în care bebelușul vă arată că se simte pregătit să încerce și alte mâncăruri în afară de laptele mamei, vă puteți gândi să începeți diversificarea cu aprobarea medicului pediatru. Sunt diferite dezbateri în privința celei mai bune perioade pentru inițierea diversificării. În general, este recomandat ca bebelușii să fie exclusiv alăptați în primele 6 luni de viață, însă dacă micuții se dezvoltă frumos și se arată doritori să încerce hrana solidă, puteți să introduceți câteva alimente începând cu vârsta de 4 luni. Este foarte important ca medicul pediatru să dea aprobarea, și asta pentru că laptele matern sau formula de lapte oferă toate substanțele nutritive de care bebelușii au nevoie.

Sugarii încă nu au dezvoltate abilitățile fizice de a înghiți alimente solide, iar sistemul lor digestiv nu este pregătit pentru hrană solidă până la vârsta de 4 – 6 luni. Dacă veți introduce alimentele solide înainte de vârsta de 4 – 6 luni, va trebui să vă confruntați cu anumiți fatori de risc (reacții alergice, disconfort digestiv). De exemplu, introducerea alimentelor complementare înainte de vârsta de 6 luni nu mărește aportul caloric total sau rata de dezvoltare a copilului și nici nu înlocuiește din punct de vedere nutritiv laptele matern sau formula de lapte.

„Diversificarea este o etapă cheie în dezvoltarea copilului. Indicat este ca aceasta să fie făcută în jurul vârstei de 6 luni și nu mai devreme. Trecerea la alimente solide se face treptat, cu multă răbdare. Este indicat să se consulte tabelul de diversificare unde sunt descrise regulile esențiale pentru fiecare grupă de aliment și să se țină cont de sfaturile medicului pediatru.” farmacist Raluca Catana

Despre tabel diversificare

Tabelul de diversificare se referă la faptul că veți introduce treptat – de la o lună la alta sau la interval de câteva zile – tot felul de alimente sănătoase, diverse texturi, gusturi, pe care bebelușul nu le cunoaște. Între timp, laptele matern sau formula de lapte rămâne hrana de bază, care conține toți nutrienții de care bebelușul are nevoie, reușind să îi potolească foamea și setea. Treptat, noi alimente, precum cereale, fructe, legume, carne și pește vor apărea în regimul alimentar al bebelușului, conform socialcompare.com.

Conform „Convenției privind drepturile copilului”, fiecare sugar și copil are dreptul la o alimentație bună. Poate vi se va părea surprinzător, dar malnutriția este asociată cu 45% din decesele infantile. La nivel global, în anul 2016, 155 milioane de copii cu vârsta sub 5 ani erau prea scunzi pentru vârsta lor, 52 milioane erau prea slabi, în timp ce 41 milioane de copii erau supraponderali sau obezi. Conform celor mai recente date, prea puțini copii primesc o alimentație complementară adecvată din punct de vedere nutrițional și în condiții de siguranță. În cele mai multe țări, doar o pătrime din numărul sugarilor cu vârsta cuprinsă între 6 – 23 luni îndeplinesc criteriile diversității dietetice și ale frecvenței meselor adecvate vârstei lor.

Creșterea și dezvoltarea copilului este un domeniu-cheie pentru îmbunătățirea supraviețuirii copiilor și pentru susținerea creșterii și dezvoltării sănătoase. Primii 2 ani din viața copilului sunt deosebit de importanți, deoarece o nutriție optimă în această perioadă reduce morbiditatea și mortalitatea, riscul de boli cronice și, în general, favorizează o mai bună dezvoltare. Alăptarea optimă este atât de importantă încât se apreciază că ar putea salva viața a peste 820.000 de copii cu vârsta sub 5 ani în fiecare an.

Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF recomandă alăptarea bebelușului în termen de o oră de la naștere, alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață și introducerea unor alimente complementare adecvate din punct de vedere nutrițional începând cu vârsta de 6 luni, împreună cu alăptarea continuă până la 2 ani sau chiar mai mult. În ciuda acestor recomandări, foarte mulți sugari și copii de vârstă mică nu sunt hrăniți corespunzător.

În jurul vârstei de 6 luni, necesarul de energie și de nutrienți al nou-născutului nu mai poate fi îndeplinit doar de laptele mamei sau de formula de lapte, iar alimentele complementare devin necesare pentru a satisface aceste nevoi. La această vârstă, bebelușul este deja pregătit să încerce hrana solidă. În situația în care alimentele complementare nu sunt introduse în jurul vârstei de 6 luni sau nu sunt administrate adecvat, creșterea și dezvoltarea copilului vor avea de suferit. Mămicile sunt încurajate să continue să alăpteze copiii după cum doresc aceștia până la vârsta de 2 ani sau chiar mai mult. Pe parcursul diversificării, este bine să hrăniți copilul lent și cu răbdare, să îl încurajați să mănânce, dar să nu îl forțați, să discutați cu copilul și să mențineți contactul vizual.

De asemenea, diversificarea trebuie să înceapă cu cantități mici de alimente, iar pe măsură ce copilul înaintează în vârstă, puteți mări cantitatea. Creșteți treptat consistența și varietatea alimentelor, precum și numărul meselor pe zi. De exemplu, un sugar cu vârsta cuprinsă între 6-8 luni va avea nevoie de 2-3 mese pe zi, în timp ce bebelușii cu vârsta cuprinsă între 9-23 luni vor avea nevoie de 3-4 mese și chiar de 1-2 gustări suplimentare, după cum va fi necesar. Folosiți alimente complementare fortificate sau suplimente cu vitamine și minerale la recomandarea medicului, iar dacă bebelușul se îmbolnăvește, aveți grijă să creșteți aportul de lichide, să îl alăptați mai des și să îi oferiți alimente moi, conform www.who.int.

Cantitate lapte în funcție de etapa diversificării

Pe parcursul primului an de viață, laptele matern sau formula de lapte reprezintă hrana de bază a copilului, în timp ce alimentele complementare îndeplinesc doar o mică parte din nevoile copilului. Alăptarea exclusivă timp de 6 luni are numeroase beneficii pentru copil și mamă. Laptele matern îi oferă bebelușului o imunitate mai crescută. De asemenea, inițierea timpurie a alăptării – în decurs de o oră de la naștere – reduce mortalitatea la nou-născuți și declanșează formarea sistemului imunitar. Primul lapte, imediat după naștere se numește colostru și este bogat în substanțe nutritive și anticorpi. Riscul de mortalitate cauzat de diaree și de alte posibile infecții poate crește în cazul copiilor care sunt parțial alăptați sau care nu sunt deloc alăptați.

Laptele matern este o sursă importantă de energie și substanțe nutritive esențiale pentru bebelușii cu vârstă cuprinsă între 6-23 luni. Laptele mamei poate oferi jumătate sau mai mult din necesarul de energie al unui copil cu vârste cuprinse între 6 și 12 luni și o treime din necesarul de energie de care are nevoie un copil cu vârsta cuprinsă între 12-24 de luni.

Copiii care sunt alăptați vor fi mai puțin susceptibili de a fi supraponderali sau obezi. La rândul său, și mămica are parte de unele beneficii, căci s-a demonstrat că alăptarea pe o perioadă mai îndelungată reduce riscul de cancer ovarian și de sân, conform who.int.

Lactate

Din tabelul de diversificare, aflăm că unele lactate, precum iaurtul și sortimentele moi de brânză pot fi introduse în regimul alimentar al bebelușului începând cu vârsta de 7 luni. Totuși, mămicile sunt sfătuite să nu ofere bebelușilor lapte de vacă până nu împlinesc vârsta de 1 an. Copilul poate prezenta o reacție alergică la laptele de vacă sau poate fi tentat să înlocuiască laptele mamei cu laptele de vacă, ceea ce nu este deloc recomandat întrucât laptele de vacă nu conține toate substanțele nutritive pe care le conține laptele matern.

Totuși, iaurtul și brânza moale sunt admise în perioada diversificării, dată fiind procedura de preparare, și anume prin fermentarea bacteriană a laptelului și prin folosirea unor culturi bacteriene. În timpul acestei proceduri, lactoza este descompusă în acid lactic, iar proteinele din lapte sunt fie complet îndepărtate, fie reduse. De asemenea, culturile bacteriene fac ca iaurtul și brânza să fie mai ușor de digerat. Foarte multe persoane care suferă de intoleranță la lactoză pot consuma fără probleme brânză și/sau iaurt. În mod similar, și persoanele care prezintă o reacție alergică la o proteină din lapte, fie cazeină, fie zer, pot consuma iaurt și brânză fără niciun risc.

În plus, iaurtul este un aliment delicios care poate îmbogăți cu ușurință multe dintre mâncărurile copilului. Laptele de vacă este cel mai adesea folosit la prepararea iaurtului, la fel și laptele de bivoliță, de capră și de oi. Iaurtul preparat din lapte integral conține o cantitate impresionantă de vitamine și minerale. O singură cană de iaurt furnizează 8% din necesarul de vitamina A, 30% calciu, 4% din vitamina B6, 8% din tiamină, 20% din vitamina B12, 8% din magneziu, 25% din vitamina D, 25% din fosfor, 25% din riboflavină și 8% acid pantotenic, conform babycenter.com.

Legume

La vârsta cuprinsă între 6-8 luni, puteți începe să oferiți treptat copilului câteva legume. Este indicat să introduceți câte o legumă, după care să așteptați câteva zile pentru a observa reacțiile copilului. Puteți prepara piureuri de legume pe care le puteți subția cu lapte matern sau cu iaurt sau supe creme. Este indicat să pregătiți piureuri cât mai fine, iar dacă veți considera că nu sunt suficient de fine, le puteți strecura. Întotdeauna, decojiți legumele cu coaja fibroasă pentru a obține un piureu cu o textură cât mai fină, conform www.wholesomebabyfood.momtastic.com.

De exemplu, puteți să îi oferiți copilului păstârnac, mazăre, morcovi, dovlecel, dovleac, cartofi, cartofi dulci, păstăi. Sunt foarte indicate și legumele care nu sunt foarte dulci, cum ar fi broccoli, conopidă și spanac. Astfel de legume îl vor ajuta pe copil să se obișnuiască cu o gamă largă de arome, în timp ce morcovii sau cartofii dulci l-ar putea învăța cu dulcele. Sfecla și sparanghelul pot fi introduse după 8 luni, vinetele și roșiile pot fi introduse după împlinirea vârstei de 10 luni. Toate aceste legume aduc un aport considerabil de vitamine și minerale esențiale pentru dezvoltarea copilului. Este important ca bebelușul să se obișnuiască cu toate aromele pentru a nu cere dulciuri pe măsură ce crește. Asigurați-vă că orice preparat gătit s-a răcit înainte de a vă hrăni copilul, conform www.thebump.com.

Fructe

La fel ca în cazul legumelor, la vârsta cuprinsă între 6-8 luni este indicat să preparați piureuri de fructe cât mai fine și, eventual, strecurate. La această vârstă, puteți încerca să introduceți treptat câte un fruct, precum avocado, caise, mere, banane, mango, piersici, pere și prune. La vârsta cuprinsă între 8-10 luni, puteți face piureuri din combinații de fructe și veți observa că bebelușul tolerează piureurile mai groase. La această vârstă, sistemul digestiv al copilului poate suporta fructele mai fibroase. Puteți încerca să introduceți în regimul său alimentar afine, zmeură, mure, pepene galben sau roșu și cireșe, vișine.

La vârsta cuprinsă între 10-12 luni, nu va mai trebui să faceți piureuri, ci puteți pur și simplu să tăiați legumele în bucățele potrivite pe care bebelușul le poate apuca cu degetele sale  dezvoltându-se astfel reflexul de masticație. Acum, îi puteți face cunoștință copilului cu alte fructe, precum kiwi, nectarine, căpșune și portocale, conform wholesomebabyfood.momtastic.com.

Cereale

Cele mai multe mămici încep diversificarea cu cereale, în special cu ovăz sau cu cereale speciale pentru bebeluși. La început, în perioada cuprinsă între 4-6 luni, puteți să hrăniți bebelușul cu una până la două lingurițe de cereale pentru copii diluate în lapte matern sau în formulă de lapte. La început, textura va fi foarte lichidă, dar pe măsură ce bebelușul va da semne că poate mânca mai mult, puteți îngroșa treptat consistența folosind mai puțin lapte. Este recomandat să începeți cu o astfel de masă o singură dată pe zi, mai precis atunci când bebelușului nu îi este nici somn, nici foame și nu este nici irascibil. La urma urmei, este vorba despre a experimenta ceva nou, de a ține în gură un aliment complet nou și de a înghiți, conform wholesomebabyfood.momtastic.com.

În cele din urmă, puteți să îi oferiți o cantitate mai mare și puteți să diversificați cerealele. Este important ca regimul alimentar al copilului să conțină cereale deoarece cerealele pentru sugari conțin amidon și carbohidrați complecși pe care organismul bebelușului îi digeră mai lent decât lactoza din lapte. Dacă în primele luni îi veți oferi cereale pentru sugari sau ovăz, treptat puteți trece la orez, paste, tapioca, bulgur, cușcuș sau quinoa, conform socialcompare.com. Trebuie atent monitorizată reacția copilului la cerealele nou introduse în alimentație. Mulți prezintă intoleranță la gluten.

Ouă

În vremurile mai îndepărtate, medicii pediatri obișnuiau să îndemne mamele să nu introducă ouă în regimul alimentar al copiilor, dată fiind frica de o posibilă reacție alergică. Totuși, ouăle sunt bogate în proteine, sunt ieftine, sunt versatile și se pot prepara în nenumărate feluri. Deși oul este un aliment hrănitor, din cauza riscului de alergie la ovalbumina care se găsește în albușul de ou, este indicat să nu oferiți copilului albuș de ou mai devreme de 1 an, conform www.babycenter.com.

Pește

Peștele este una dintre cele mai bogate surse de proteine și vitamine. În general, peștele este asemeni oricărui alt produs alimentar solid și poate fi introdus în dieta zilnică începând cu vârsta de 6 luni sau 8 luni. Riscul de alergie la pește poate fi redus dacă veți aștepta ca bebelușul să împlinească 8 luni. Cu toate acestea, dacă bebelușul deja a adoptat o dietă bogată în cereale și alte alimente solide și nu a prezentat reacții alergice, este foarte posibil să consume și pește fără probleme. Cel mai bine este să consultați medicul pediatru înainte de a hrăni copilul cu pește și să îl informați cu privire la alergiile alimentare din istoricul familial, conform babycenter.com.

Sare și zahăr

Potrivit celor mai multe organizații de sănătate, sugarii nu trebuie să interacționeze cu sarea până la vârsta de 6 luni. Nevoia organismului de sodiu va fi satisfăcută de sarea care se găsește în mod natural în laptele matern. Bebelușii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 1 an nu trebuie să primească mai mult de 1 gram de sare pe zi, care conține 0,4 grame de sodiu. Consumul de sare în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani ar trebui să fie limitat la 2 grame pe zi, iar copiii cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani nu ar trebui să consume mai mult de 3 grame de sare pe zi. Aceste cantități rezultă din conținutul în sare al tuturor alimentelor consumate în decursul unei zile. Nu este recomandat a se adăuga separat sare în mâncare până la un an.

De asemenea, bebelușii nu au nevoie nici de zaharuri sau de zahăr rafinat în dieta lor. Cerințele de zahăr ale bebelușului pot fi satisfăcute de alimente bogate în carbohidrați și de alte alimente naturale dulci, cum ar fi fructele. În general, sarea și zahărul trebuie evitate în dieta copiilor, deoarece consumul excesiv este dăunător și poate cauza probleme precum afectarea funcției renale, deteriorarea dinților, scăderea imunității, hipertensiune arterială, oase fragile sau deshidratare, conform www.parenting.firstcry.com.

Lichide

Bebelușii sănătoși nu au nevoie de apă suplimentară, deoarece laptele matern sau formula de lapte furnizează toate lichidele de care au nevoie. Totuși, odată cu introducerea alimentelor solide, se poate adăuga apa în dieta bebelușului. De asemenea, poate fi necesară o cantitate mică de apă atunci când este foarte cald.

Bebelușii cu vârsta mai mică de 12 luni nu trebuie să primească suc. După vârsta de 12 luni și până la 3 ani, puteți să îi oferiți copilului doar suc de fructe 100% natural – o ceșcuță de suc pe zi fiind suficientă. În general, sucul reduce apetitul pentru alte alimente mai nutritive, inclusiv pentru laptele matern și o cantitate prea mare de suc poate provoca erupții cutanate, diaree sau creștere excesivă în greutate, conform healthychildren.org.

În momentul în care bebelușul dumneavoastră începe să se hrănească cu alimente solide, scaunele sale vor deveni mai solide și vor avea un miros mult mai puternic. De asemenea, sistemul digestiv al bebelușului este încă imatur și are nevoie de timp înainte de a putea procesa complet alimentele noi. Dacă veți observa că face scaune extrem de moi, apoase sau pline de mucus, se prea poate ca tractul său digestiv să fie iritat. În acest caz, reduceți cantitatea de alimente solide și încercați să le introduceți într-un ritm mai lent. Dacă scaunele continuă să fie moi, apoase sau pline de mucus, consultați medicul copilului pentru a afla motivul.

Resurse despre „Tabel diversificare”

  1. babycenter.com
  2. who.int
  3. thebump.com
  4. healthychildren.org
  5. parenting.firstcry.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați pe farmacist Raluca Catana.

Farmacist Catana Raluca

e-mail: catanaraluca1206@yahoo.com

Achiziția obiectelor necesare în diversificare

Articol redactat de Irina Costianu și verificat de doctor Gabriela Albu, medicina de familie, homeopat și specializare în ecografii.

Sumar:

  1. Despre diversificare
  2. Vesela bebelușilor – cum o alegi
  3. Prepararea mâncării
  4. Depozitarea mâncării
  5. Scaun pentru hrănire
  6. Bavețică, prosop și alte produse
  7. Concluzii
  8. Resurse despre „Achiziția obiectelor necesare în diversificare”

Despre diversificare

Diversificarea hranei la bebeluși este un subiect important pentru părinții care se pregătesc de o nouă etapă în viața bebelușului. Cele mai multe studii recomandă ca în prima jumătate de an hrănirea celui mic să se facă exclusiv la sân. Chiar Organizația Mondială a Sănătății susține ca în această perioadă alăptarea să fie exclusivă pentru că le asigură bebelușilor o bună creștere și îi ferește de diferite afecțiuni. „Academia Americană de Pediatrie recomandă alăptarea ca sursă unică de nutriție pentru copilul dumneavoastră timp de aproximativ 6 luni. Când adăugați alimente solide la alimentația bebelușului, continuați alăptarea până la cel puțin 12 luni. În a doua jumătate a anului, laptele matern va continua să furnizeze marea majoritate a nutrienților necesari. Deși bebelușul se va bucura foarte mult de introducerea de noi gusturi și texturi în viața lui, experiențele sale cu alimente solide sunt încă doar sesiuni de practică pentru viitor”, conform healthychildren.org.

Medicii atrag atenția mămicilor să nu se grăbească cu diversificarea alimentației pentru că bebelușul până la 4-5 luni are doar reflex de supt. Ce înseamnă? Nu știe să mestece, suge din instinct și își mișcă buzele simultan. Al doilea avertisment este legat de pragul de șase luni. Nu toți bebelușii ajung să fie la șase luni pregătiți pentru introducerea hranei solide, fiecare având propriul ritm de dezvoltare. Părinții trebuie să observe dacă bebelușul este apt pentru a avea și hrană solidă, dacă stă în funduleț și își poate întoarce capul, dacă poate duce diverse obiecte la gură, dacă încearcă să ronțăie ce prinde cu mânuțele, dacă are apetitul crescut și se trezește des noaptea, semn că nu îi mai ajunge laptele matern și dacă are o greutate aproape dublă față de la naștere.

Cum se poate face diversificarea? Pediatrii spun că se pot întroduce alimente noi treptat, fără grabă și cu mare atenție la posibile reacții adverse. Se recomandă la început câteva lingurițe de hrană semi-solidă și, în funcție de reacția bebelușului, se poate renunța sau se poate mări cantitatea de alimente noi. „Dacă nu există alergii, iar copilul este interesat să încerce alimente noi, părinții pot să  introducă treptat, unul câte unul. Bebelușul poate fi gata pentru substanțe solide dacă își pierde  reflexului care face ca alimentele să fie împinse afară din gură”, conform healthychildren.org.

La momentul diversificării, primele săptămâni sunt de testare a noilor alimente și sub nicio formă nu trebuie să se renunțe la lapte. Unele studii arată efecte benefice dacă se continuă alăptatul pănă la 24 luni, concomitent cu hrana solidă. Și dacă se introduc alimente noi, se recomandă ca primele mese să fie gătite pe loc în casă în vase spălate cu atenție. Nu este bine să se păstreze mâncarea bebelușului în frigider pentru masa următoare. De asemenea, este bine să se introducă mai întâi legumele și apoi fructele pentru că acestea conțin zahăr și este foarte posibil ca bebelușul să le prefere și să refuze apoi legumele care nu sunt la fel de dulci.

„Unele alegeri bune pentru substanțele solide sunt cele bogate în fier. Recomandările actuale sunt legate de carne, cum ar fi curcanul, carnea de pui și carnea de vită. Carnea este o sursă bună de proteine ​​de înaltă calitate, fier și zinc și oferă o valoare nutritivă mai mare decât cerealele, fructele sau legumele. Cerealele integrate pentru copii (cum ar fi cerealele de orez sau fulgi de ovăz) sunt alte alimente bune pentru a completa laptele matern. Când începeți prima dată cerealele pentru copii, verificați eticheta pentru a vă asigura că cerealele sunt un produs cu un singur ingredient, adică orez sau fulgi de ovăz, și nu conțin fructe, lapte sau sucuri de iaurt sau formulă pentru sugari. Aceasta va scădea probabilitatea unei reacții alergice la alimentarea inițială cu cereale. Puteți amesteca cerealele cu lapte sau apă până când se obține o consistență subțire. Pe măsura ce bebelușul se obișnuiește cu gustul și textura, puteți face treptat mai gros și puteți să creșteți cantitatea.

După ce bebelușul s-a obișnuit cu aceste gusturi noi, extindeți treptat opțiunile pe care le aveți cu merele, perele, piersicile, bananele sau alte fructe și legume cum ar fi morcovii, mazărea și cartofii dulci. Introduceți o singură mâncare nouă la un moment dat și așteptați câteva zile înainte de a adăuga un alt aliment nou, pentru a vă asigura că bebelușul nu are o reacție negativă”, conform healthychildren.org.

„Cu ce îl hrănești pe bebelușul tău în primele 6 luni de viață? Răspunsul este simplu: doar cu lapte matern sau cu lapte formulă. Laptele de mamă îi oferă bebelușului anticorpii de care are nevoie, protejându-l de o multitudine de infecții și de boli alergice, pregătind  tubul digestiv pentru momentul diversificării alimentației. La sugarii alimentați natural, se începe cu supa de legume, ulterior putem adăuga carnea, fructele, cerealele. Dacă bebelușul are o greutate peste cea normală sau are scaun  la 3-4 zile și o alimentație exclusiv artificială, se recomandă începerea diversificării cu supa clară de legume și apoi fructele. Pentru cei cu greutate sub medie, se poate începe cu cereale de ovăz sau orez și apoi cu legumele și fructele.

 Bebelușul are nevoie de o varietate de gusturi și texturi, așa că alimentele trebuie să fie cât mai diverse.” doctor Gabriela Albu

Vesela bebelușilor – cum o alegi

Diversificarea hranei nu presupune doar alegerea celor mai potrivite alimente pentru bebeluși, ci și alegerea vaselor și a celorlalte ustensile pentru masa celor mici. Poate părea surprinzător, nu merg în picioare încă, dar au nevoie de boluri de mâncare și de veselă dedicată.„În jurul vârstei de șase luni, bebelușul va ajunge la stadiul alimentelor solide. Aveți nevoie de accesorii noi pentru a face mesele ușoare. Veți găsi o mulțume de produse, pe unele le veți considera inutile, pe altele le veți putea folosi până la vârsta de trei ani”, conform babylist.com.

Cum alegem vesela bebelușilor? Simplu, avem în vedere mai multe aspecte: siguranța, calitatea, utilitatea și aspectul. Da, este foarte important și aspectul pentru că nu le folosim noi, iar cei mici trebuie să le accepte înainte de a le folosi pentru masă. „Vasele colorate sunt ceea ce trebuie ca timpul de hrănire să fie interesant pentru copilul dumneavoastră”, conform momjunction.com.

Am amintit de siguranță, trebuie să luăm în calcul stângăcia bebelușilor, vor încerca în felul lor să folosească bolul, cănuța, furculița sau lingurița. Vor duce la guriță furculița, vor asimila cănuța unei jucării sau vor lovi cu ea în stânga și în dreapta. Toate ne fac să fim preocupați să nu se rănească, ne fac să verificăm cu atenție materialul din care sunt fabricate ustensilele, de regulă din silicon sau plastic, dar să nu conțină materiale toxice pentru organism.

Este recomandat să se citească eticheta cu mare atenție pentru a se evita produsele care au în componență PVC, BPA, bisfenol A sau melamină, toate folosite de regulă la fabricarea materialelor plastice. De preferat, să avem scris pe etichetă că sunt produse 100% sigure pentru utilizarea în cazul bebelușilor. Calitatea este de multe ori indicată și de preț.

Este bine să se achiziționeze veselă de calitate fie din farmacii sau drogherii, fie din magazinele specializate în articole de bebeluși. Evitați pe cât posibil să achiziționați vesela bebelușilor din piețe sau din locurile unde se vând amestecate tot felul de produse și să nu cumpărați dacă nu au etichete cu toate informațiile necesare. Utilitatea este la fel de importantă de la căniță până la tacâmuri.

Trebuie să ne asigurăm că sunt utile pentru vârsta celor mici. De exemplu, cănuța este mai tot timpul prezentă în viața bebelușului, fie că bea apă, ceai, lapte sau suc natural. Aceasta trebuie să fie ușor de ridicat, să nu se spargă și să poată fi folosită cu ușurință de cel mic. Cănuțele cu sisteme antiscurgere sau cu supapă sunt o variantă bună, dar când bebelușul este prea mic, pentru el este obositor și chiar îl va irita pentru că încă nu poate să își controleze bine mușchii guriței.

Unele produse de calitate sunt mai grele, nu ar fi o problemă la 12 luni, dar s-ar putea să nu fie ușor de folosit la șase luni, iar din aceste motive, ar fi bine să adaptăm cumpărăturile veselei la vârsta bebelușului.

Lingurițele sau furculițele trebuie să fie moi și flexibile, din silicon sau orice alt material ecologic, cu mâner antialunecare, ergonomic, cu cupă adâncă, cu vârf moale, delicat cu gingia celor mici și în același timp să fie raportate la etapele de dezvoltare a copilului. O linguriță folosită la șase luni nu va mai fi la fel de practică la împlinirea unui anișor.

O altă condiție pe care trebuie să o respecte părinții la cumpărături o reprezintă aspectul. Ustensilele sunt folosite de bebeluși și trebuie să le atragă atenția, să le placă, să le accepte, să le stârnească interesul. Degeaba sunt de calitate, dacă bebelușul nu le va accepta, le va arunca imediat ca pe o jucărie pe care nu o consideră pe gustul lui. Ca atare, cam toate obiectele pentru masă trebuie să fie cât mai colorate, de regulă în nuanțe aprinse, cu forme interesante și ușor de prins și de ținut de către bebeluși.

„Odată cu începerea diversificării, mamele trebuie să găsească și cele mai potrivite accesorii necesare bebelușilor,  speciale pentru nevoile lor. Însă nu toate produsele care se găsesc pe piață sunt potrivite pentru cei mici, existând situații în care materialele din care acestea sunt confecționate pot produce anumite neplăceri copiilor. Nu trebuie să lipsească linguriţa de silicon cu cupă adâncă, cu vârf moale, delicat cu gingia celor mici. Furculiţa trebuie să aibă în mod obligatoriu dinţii rotunjiţi. Sunt comode tacâmurile ale căror mânere au o îndoitură specială. Este destul de uşor pentru micuţ să ducă la guriţă o astfel de lingură sau furculiţă. Următorul în lista obiectelor necesare este cănuţa cu sistem de siguranţă, care ajută micuţul să înveţe să bea singur. La alegerea farfuriei, trebuie să acordaţi atenţie și stabilităţii acesteia. Există farfurii cu ventuze, însă este  bine să optaţi pentru farfurii cu fund cauciucat care asigură protecţia împotriva alunecării.” doctor Gabriela Albu

Prepararea mâncării

Pentru prepararea hranei bebelușului, mama trebuie să se spele foarte bine pe mâini, să folosească ustensile curate și să curețe foarte bine legumele și fructele sub un jet de apă rece. În plus, este indicat să folosească ustensilele cumpărate pentru cel mic, să nu le amestece cu celelalte obiecte din bucătărie. Se spală bine vasele în care se prepară mâncarea bebelușului și se clătește cu atenție, astfel încât să nu rămână urme de detergent de vase. Masa bebelușului poate fi obținută prin prepararea la aburi, prin gătirea la cuptor sau prin fierbere.

În primele luni de la introducerea diversificării, cea mai utilizată metodă este prepararea la aburi, metodă recomandată pentru că păstrează substanțele nutritive din alimente. Se poate folosi  un aparat de aburi electric care este util, ieftin și ușor de folosit. Și în cazul preparării la cuptor se menține o cantitate mare de substanțe nutritive pentru că legumele și fructele se coc în sucul propriu, păstrându-și aroma.

Prin metoda fierberii, se distruge o parte din substanțele nutritive din legume. Alimentele proaspete nu trebuie să fie lăsate mai mult de două ore  la temperatura camerei.

Pentru prepararea mâncării bebelușului este nevoie de o altă listă de investiții în aparatură și ustensile de depozitare. Și în acest domeniu, oferta de pe piață este foarte variată. În general, se va achiziționa din categoria electrocasnicelor: aparat de gătit cu aburi cu blender inclus, blender vertical, tocător manual și robot de bucătărie.

Utile sunt și răzătoare de plastic sau sticlă pentru fructe sau un accesoriu manual de pisat cartofii pentru piure. Nu toate produsele comercializate asigură și gradul de protecție recomandat în cazul celor mici. Specialiștii portalului www.wholovesbabies.com consideră că se impune creionarea unei priorități în ceea ce privește cumpăraturile, de la blenderul de alimente până la articolele de depozitare, precum borcanele de sticlă cu capac etanș și, ca o noutate în domeniu, tăvile de congelare pentru păstrarea alimentelor pentru bebeluși.

Și dacă am deschis capitolul noutăți, să amintim și o parte dintre produsele descrise de site-ul www.thebump.com: pungi de hârtie reutilizabile, paharul de băut care nu se varsă avizat de medicii dentiști, foarfece ceramice pentru tăiat produse alimentare sau pompa de amestecare a formulei alimentare din pulbere.

„Igiena, alegerea cu grijă a alimentelor sunt unele dintre regulile cele mai importante atunci când ne gândim la prepararea mâncării pentru bebeluși. Gătirea la aburi este unul dintre cele mai sănătoase moduri de preparare a alimentelor, păstrând  aromele și substanțele nutritive pe care fierberea nu le asigură.” doctor Gabriela Albu

Depozitarea mâncării

Bebelușii sunt mult mai predispuși la îmbolnăviri prin intermediul alimentelor contaminate decât adulții. Este firesc, pentru că sistemul lor imunitar este incomplet dezvoltat. Părinții trebuie să acorde o mare atenție modului de depozitare a hranei celor mici. Mâncarea nu se poate păstra decât în anumite recipiente care sunt certificate ca fiind sigure pentru bebeluși și care nu sunt realizate componente considerate toxice. Chiar și acestea trebuie să fie atent spălate și uscate înainte să fie folosite pentru că orice particulă de mâncare mai veche poate dezvolta bacterii periculoase și în final poate contamina mâncarea.

Este recomandat să se gătească exact cât este nevoie pentru o masă. Dacă totuși râmâne un surplus de mâncare, se va păstra cu grijă pentru masa următoare numai după ce au fost depozitate în recipiente pentru bebeluși și au fost introduse în frigider.
În cazul în care avem de congelat alimente pentru bebeluși, trebuie să folosim recipiente de sticlă pe a căror etichetă se stipulează expres  că  “pot fi folosite pentru congelare în condiții de siguranță”. În cazul piureului de alimente, acesta se poate păstra în tăvi speciale care se vor introduce în congelator.

Atenție! Nu este recomandat să se refolosească borcănelele cu mâncare care au fost achiziționate din magazine. În situația în care ieșiți la plimbare cu cel mic, se va depozita hrana în recipiente speciale de inox cu capac etanș care au capacitatea să păstreze conținutul cald sau rece.

„Mâncarea pentru bebeluși poate fi păstrată în condiții bune și la congelator. Trebuie folosite recipiente speciale, mici în care să o îngheți pentru a putea decongela porții potrivite pentru o singură masă. Este bine de notat pe recipiente data în care a fost pregătită mâncarea. Mâncarea bebelușului poate fi încălzită pe baia de aburi, în niciun caz la cuptorul cu microunde.” doctor Gabriela Albu

Scaun pentru hrănire

O nouă etapă poate reprezenta și obiceiuri noi la masă. Dacă s-a introdus hrana solidă, de regulă, după șase luni, bebelușul poate sta la masă, dar nu în brațele mamei. Poate lua loc singur pe un scaun înalt care să fie reglabil și să-i asigure o poziție cât mai bună pentru a putea să ajungă la bolul lui cu mâncare. Este o premieră și în viața părinților când bebelușul se poate așeza pe un scaun pentru hrănire la masă.

Pentu achiziționarea unui astfel de produs, specialiștii de la portalul parents.com spun că trebuie luate în calcul câteva întrebări despre utilitatea acestuia. Răspunsul la aceste întrebări asigură o informare completă în vederea cumpărării unui produs care să corespundă din toate punctele de vedere.

Este ușor de utilizat?

Este prima întrebare legată de achiziția unui scaun pentru hrană. Înainte de a intra în magazin, întrebați-vă prietenii dacă au un scaun înalt pentru bebeluși și cât de mulțumiți sunt de funcțiile lui. „Odată ce vă aflați într-un magazin, testați scaunele pentru a găsi unul cu o tavă pe care o puteți utiliza cu o singură mână.

Uitați-vă la curelele scaunelor pentru a vedea dacă acestea sunt simple pentru a se îndoi și a se desprinde. Majoritatea accidentelor de la scaune înalte apar deoarece părinții nu utilizează caracteristica cataramei. Amintiți-vă că de îndată ce copilul își dă seama cum să se tragă în poziție verticală, ar putea să o încerce pe scaunul său înalt.

Folosirea unui ham de trei sau cinci puncte îl păstrează în siguranță. Vorbind de siguranță, producătorii pot opta pentru a avea scaune înalte testate și aprobate de către Asociația Independentă a Producătorilor de Produse Minore. Dacă există un sigiliu pe un scaun înalt, este unul dintre cele mai sigure, conform www.parents.com.

Este confortabil?

Cu cât este mai confortabil, cu atât bebelușul va sta mai mult. Dacă îl va deranja cel mai mic detaliu, va plânge să îl luați imediat în brațe, iar data viitoare când o să observe că vreți să îl puneți în scaun, va deveni agitat, evitând să rămână unde doriți să îl așezați. Este bine să se verifice cât de mare este spațiul din interiorul scaunului, dacă este bine căptușit, să fie moale pentru cel mic și dacă are suport pentru picioare

Este ușor de curățat?

Nu mai este niciun secret că bebelușii lasă multă dezordine în urma lor, ceea ce înseamnă că trebuie să vă gândiți cât de ușor este să curățați scaunul după fiecare masă. Cele mai multe scaune vin cu un suport de vinil care poate fi ușor curățat. Noile produse au o tavă detașabilă care se poate băga la mașina de spălat vase, iar altele vin cu o tavă suplimentară, astfel încât, dacă se spală una, rămâne alta funcțională.

Are funcțiile de care aveți nevoie?

Vrei să muți scaunul înăuntru, poate să-l împingi la masă? Ar fi bine să căutați un model cu roți care se blochează pentru a menține scaunul staționar în timpul utilizării. Unele scaune înalte se îndoaie pentru depozitare pentru păstrarea unor anumite obiecte ale bebelușului.

„Atunci când ne gândim la achizițonarea unui scaun de masă pentru bebeluși, trebuie să avem în vedere câteva aspecte. Unul din cele mai importante aspecte se referă la siguranță. Scaunul trebuie să fie stabil, cu o bază inferioară amplă, cu roți cu sistem de blocare și cu centuri de prindere în 3 sau 5 puncte. De asemenea, husele de scaun și tăvițele trebuie să fie detașabile, astfel încât să poată fi curățate” doctor Gabriela Albu

Bavețică, prosop și alte produse

O simplă masă a bebelușului poate reprezenta un ritual mai mare decât la un adult. Bebelușul dispune de ustensile de hrană dedicate și de tot felul de bavete, prosoape de bucătărie, tăvi speciale sau propriile aparate electrocasnice de gătit.

Numai dacă ne referim la bavete, avem o ofertă diversificată: de la unele cu prețuri accesibile până la produse foarte scumpe.

Cele mai frecvente oferte vizează bavetele din silicon moale, ușoare și cu sistem de prindere cu nasturi tot din silicon. Are avantajul că se spală foarte ușor, sub jet de apă și se usucă foarte repede. Sunt ușor de prins și protejează foarte bine bebelușul. De regulă, sunt disponibile în nuanțe viu colorate. Sunt elemente indispensabile pentru bebelușii care trec la hrana diversificată.

Un alt model de bavețică îl reprezintă cel cu mâneca lungă care este realizat dintr-un material moale și foarte ușor de curățat. Se ajustează pentru a ține pasul cu creșterea celui mic, sistemul de prindere la spate are două poziții. Sunt făcute dintr-un material care are în componență 50% poliester și 50% poliuretan, încadrându-se în standardele de siguranță a produselor pentru bebeluși. Mai sunt și bavete pentru călătorii, de unică folosință cu buzunar colector, care se vând sub formă de set. Acestea sunt fabricate dintr-un material moale și rezistent cu un sistem adeziv de prindere.

Potrivit www.thebump.com, este recomandat ca mămica să aibă la îndemână și un set de ustensile cu consumabile pentru hrănirea bebelușului. Setul cuprinde: încălzitorul de sticle, sterilizator de sticle, perie pentru sticle, bavete, suzete, tampoane de îngrijire medicală, cremă, pernă de îngrijire medicală.

Setul este o completare la ustensilele de masă folosite zi de zi, precum boluri, farfurii, cănuțe, furculițe sau lingurițe. Și dacă am amintit de ustensilele de masă, de exemplu lingurițele, să precizăm că diversitatea acestora devine tot mai mare de la an la an, încât alegerea pare tot mai dificilă. „Piața este plină de linguri, fiecare promițând să fie mai bună decât alta. Dar, ca și în cazul oricăror produse pentru bebeluși, trebuie să fiți atenți la lingurile pe care le cumpărați, pentru că unele ar putea chiar să rănească gura delicată a bebelușului, iar altele vin cu un capac de protecție care ține lingura curată, conform www.momjunction.com.

De la silicon la lemn, este varianta propusă de site-ul www.palumba.com care consideră că pentru bebeluși ar fi indicată și o altă soluție. O linguriță de lemn sigură și nontoxică fabricată în S.U.A., cu mâner lung și lăcuită cu ulei de jojoba certificat organic.

Lista potențialelor produse pentru hrana bebelușului este completată de www.mother.ly care prezintă detergentul pentru biberoane, un nou tip de bavete impermeabile fabricate dintr-o țesătură ușoară rezistentă la apă, covorașe impermeabile de podea care pot fi amplasate sub scaunul de masă  al bebelușului sau  pungi de fructe certificate organic.

„În diversificarea alimentației bebelușului nu sunt importante doar alimentele consumate și felul în care acestea sunt preparate, dar și accesoriile pe care le folosim la masă, și aici ne referim la vesela și tacâmurile de bună calitate și în culorii vii, dar și de bavețele sau scaunul de masă.” doctor Gabriela Albu

Concluzii

Pentru a începe diversificarea hranei la bebeluși, mai întâi se impune o discuție cu medicul pediatru sau cu medicul de familie. Separat, părinții se pot informa și din studii de specialialitate, reviste, site-uri de profil sau chiar din experiențele prietenilor care au trecut prin această etapă. Procesul de diversificare se face treptat, iar dacă se constată că un aliment nu este tolerat, se va renunța imediat la acel produs.

Ar fi bine ca părinții să noteze în primele luni alimentele introduse în hrana bebelușului ca o o metodă de supraveghere a diversificării și a depistării eventualelor reacții alergice. Nu există o rețetă standard general valabilă, alimentația diferă de la un copil la altul. Există totuși, un set de principii care funcționează ca un ghid pentru părinți.

Mai întâi, bebelușul trebuie să fie sănătos, în cazul în care este bolnav, introducerea hranei solide trebuie făcută sub supravegherea medicului. Prima regulă: se începe cu cantități mici și se crește treptat cantitatea odată cu creșterea copilului. Fiind vorba despre bebeluși, este importantă menținerea unei igiene corespunzătoare a procesului de servire a mesei. Alimentele nu fie fierbinți sau reci, se preferă masa la temperatura camerei. Specialiștii spun că este bine ca alimentele să se fie incluse în meniu la un interval de 3-5 zile, iar mai întâi să se introducă supa de legume, apoi piureuri din legume gătite.

Când primește hrana, copilul trebuie să fie liniștit, mama nu trebui să se grăbească sau să se enerveze, iar atmosfera trebuie să fie relaxată. Așteptările mamei trebuie să fie realiste, bebelușul poate da mâncare pe el sau pe jos, nu va înghiți toată porția sau va refuza la un moment dat să mai mănânce fără un motiv anume.

În acest context, mama nu trebuie să insiste dacă bebelușul refuză să nu mai mănânce un anumit aliment, poate să îl reintroducă la masă după o pauză de o săptămână.

Resurse despre „Achiziția obiectelor necesare în diversificare”

  1. healthychildren.org
  2. babylist.com
  3. momjunction.com
  4. palumba.com
  5. babycenter.com
  6. parents.com
  7. thebump.com
  8. wholovesbabies.com
  9. thebump.com
  10. mother.ly

Pentru mai multe detalii despre subiect, vă rugăm să consultaţi medicul dumneavoastră sau să contactaţi pe doctor Gabriela Albu.

Doctor Gabriela Albu

cmiberceni@gmail.com

Rețete pentru diversificare

Material realizat de Panseluța Codreanu și verificat de Dr. Dejeu George, specialist în chirurgie.

Sumar:

  1. Diversificarea: modalitatea de debut și alimentele cu care să o asociezi
  2. Rețete diversificare 6 luni
  3. Rețete diversificare 7 luni
  4. Rețete diversificare 8 luni
  5. Rețete diversificare 9 luni
  6. Rețete diversificare 10 luni
  7. Rețete diversificare 11 luni
  8. Rețete diversificare 12 luni
  9. Medicul ne sfătuiește
  10. Concluzii
  11. Resurse despre „Rețete diversificare”

„A fi mamă e o alegere pe care o faci zilnic, să pui fericirea și starea de bine a cuiva mai presus de ale tale, să oferi lecții de viață, să faci ceea ce e bine chiar și atunci când nu ești sigură că ești bine…și să te ierți mereu pentru că greșești mereu.” Donna Ball, scriitoare

Iar aici se include și diversificarea alimentației bebelușului tău! Diversificarea a fost mereu un subiect controversat, în jurul căruia nu doar că au fost multe dezbateri, ci s-au scris și pagini întregi. Ultimii ani au adus lumină în privința acestui subiect și s-a stabilit în unanimitate că diversificarea alimentației bebelușului trebuie să se facă întotdeauna progresiv, fiecare aliment fiind introdus pe rând și cu măsură în alimentația micuțului. În felul acesta, nu va dezvolta alergii sau intoleranțe, iar sistemul său digestiv și întregul organism se va bucura de o dezvoltare optimă atât pe plan fizic, cât și intelectual.

Alimentele de debut ale diversificării diferă de la o țară la altă, în funcție de cultură, pregătire și chiar de pediatru.

Din sursele afișate la sfârșitul materialului, am selectat acele alimente prin intermediul cărora se poate face o diversificare treptată și completă! În felul acesta, am întocmit o listă care sper să faciliteze alegerea celor mai bune rețete pentru micuțul dumneavoastră atunci când începeți să pășiți poate cu pași firavi pe traseul diversificării.

Diversificarea: modalitatea de debut și alimentele cu care să o asociezi

Diversificarea implică schimbare atât în viața mamei, cât și (în mod special) în viața celui mic, care până în acest moment nu a încercat un alt deliciu culinar decât laptele mamei, în situația în care alăptarea a fost exclusiv la sân sau laptele praf, atunci când alăptarea a fost artificială. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă alimentarea exclusiv la sân a sugarului până la vârsta de șase luni. Din acest moment, începe noutatea cunoscută sub numele de diversificare în alimentația celui care nu mai e un nou-născut, ci devine un bebeluș puternic în plină dezvoltare.

Conform Ghidului de Dezvoltare a copilului „Mama și pruncul”, al cărei coautor este dr. Marin Gheorghe Ciobanu, diversificarea se realizează în mai multe etape care sunt clasate pe lunile de viață ale sugarului.

Diversificarea trebuie să înceapă cu legume sau fructe, iar mai apoi cu cereale adaptate nevoilor de creștere. Acestea conțin substanțe nutritive suplimentare (zinc, fier, vitamine etc.) și previn anemia, ajutând la dezvoltarea în cele mai bune condiții. Pentru a crește valoarea nutritivă, trebuie adăugat lapte de sân sau formulă de lapte praf.

În perioada de început a diversificării, margarina și untul trebuie înlocuite cu uleiurile vegetale. Dintre acestea, benefice sunt uleiul de măsline, de rapiță rafinată, floarea soarelui sau de soia. Motivul acestei substituiri constă în faptul că uleiurile vegetale sunt bogate în acizi grași (Omega 6 și Omega 3), favorizând dezvoltarea creierului și a vederii.

Zahărul și sarea nu trebuie adăugate în prepararea mâncării bebelușului cel puțin până la vârsta de un an; de asemenea, trebuie evitate produsele îndulcite din comerț.

Rețete diversificare 6 luni

Diversificarea începe în luna a șasea, deși nu este exclusă varianta ca să înceapă încă din luna a patra. Meniul principal al sugarului va continua să fie laptele, motiv pentru care se continuă alăptarea la sân sau cu lapte formulă. Acum este perioada în care bebelușul va începe să primească alimente cu lingurița.

Conform sursei citate anterior, diversificarea începe cu fructe sau legume, iar mai apoi se poate introduce orezul sau mai bine-spus făina de orez obținută prin măcinare. După 15 minute de fierbere a făinii de orez, aceasta obține o consistență (mai lichidă pentru început) pentru a putea fi dată ca hrană micuțului. Se dă o dată pe zi, dimineața sau la prânz, continuând acest meniu pentru patru – cinci zile. În tot acest timp, nu se oferă niciun alt aliment nou pentru a se putea observa sensibilitatea copilului și o eventuală intoleranță alimentară.

În condițiile în care introducerea noului aliment nu a avut niciun fel de reacții, la orez se poate adăuga orz sau ovăz timp de câteva zile. Aceste cereale se prepară ca orezul. Dacă la început consistența mâncării bebelușului este mai lichidă, cu fiecare masă pregătită se adaugă mai puțin lichid, astfel încât piureul de cereale să fie mai gros. Treptat, se crește cantitatea de cereale până la patru – șase linguri.

Piure de măr și pară

Datorită proprietăților sale benefice și a faptului că poate fi combinat în diverse moduri în alimentația copilului, mărul este un fruct foarte mult folosit.

Ingrediente:

  • 1 măr;
  • 1 pară. De preferat, ambele să fie mai zemoase și dulci.

Fructele se spală, se curăță de coajă, se scot sâmburii și apoi se taie bucăți. Într-o oală, se pun la fiert mai întâi bucățile de măr, iar după două minute le adăugăm și pe cele de pară. Fierbe totul aproximativ 8-10 minute. Se mixează apoi totul într-un blender și masa e gata! Dacă piureul astfel obținut îl puneți într-un mic vas închis ermetic, poate dura până la patru zile, păstrat în frigider. Dacă aveți posibilitatea, ar fi mai indicat să îi preparați micuțului dumneavoastră întotdeauna mâncare proaspătă.

Rețete diversificare 7 luni

Alăptarea se continuă de 3-5 ori/zi, iar cerealele ajung la 3-5 linguri/zi. La vârsta de șapte luni, se introduce mai întâi pireul de zarzavaturi, iar apoi cel de fructe. Fructele și zarzavaturile se spală, se curăță de coajă și după fierbere se face un piure din care vom începe să îi dăm bebelușului treptat. Sunt introduse sucurile de fructe naturale preparate în casă.

Avocado

Cunoscut pentru vitaminele (A, C, Niacin, Folate) și mineralele (potasiu, fosfor, fier, magneziu, calciu) pe care le conține, avocado poate fi introdus în alimentația sugarului de la șapte luni. Trebuie ales un avocado copt foarte bine (să fie moale la atingere) din care se extrage pulpa, iar cu o furculiță se amestecă până când se obține un piure. Avocado nu trebuie gătit.

Mango

Conține vitaminele A, C, E, K, Folate și mineralele: potasiu, fosfor, magneziu, calciu, sodiu. Se alege un mango bine copt (moale la atingere), se extrage pulpa de mango, iar bucățile astfel obținute se pun în blender. Se adaugă lapte matern sau apă și se pasează până când se obține consistența dorită. Se dă cu lingurița sugarului, conform wholesomebabyfood.momtastic.com.

Rețete diversificare 8 luni

La vârsta de opt luni, se poate adaugă o nouă cereală: grâul. Se oferă sugarului amestecat cu orz sau ovăz de două ori pe zi, dimineața și la prânz, timp de două săptămâni. Se pot adăuga bucăți mici de pâine sau biscuiți, conform Ghidului de Dezvoltare a copilului „Mama și pruncul”, dr. Marin Gheorghe Ciobanu. Se continuă cu piureul de fructe, piureul de zarzavat sau sucurile de fructe proaspete.

Pilaful de orez dietetic poate fi o alternativă bună în prepararea prânzului pentru cel mic. Se fierb orezul, dovlecelul, morcovul, iar la urmă se mixează și se adaugă puțin ulei, de preferat de măsline sau unt nesărat.

Hrișcă cu fructe

Ingrediente

  • 2 linguri de hrișcă;
  • 1 măr;
  • 1 miez de caisă;

Se fierbe hrișca, iar după 10 minute se adaugă fructele și se continuă fierberea. După ce s-a răcit, se dă prin blender.

Rețete diversificare 9 luni

Ajuns la nouă luni, copilul are nevoie de surse mai variate de proteine și nu numai. Astfel, începând cu această vârstă, vor fi introduse în alimentația lui următoarele alimente: iaurt, piure de carne slabă de pui sau de vită, ficat de pui, pește dezosat, brânză de vaci, fasole boabe fiartă, gălbenuș de ou. Gălbenușul de ou poate fi amestecat cu brânză de vaci, dar nu mai mult de două ori pe săptămână.

Rețetă brânză de vacă

Brânza de vacă folosită este cel mai bine să fie făcută în casă. Metoda este foarte simplă. Se pune 1 l de lapte la fiert timp de 20 de minute. După ce laptele a fiert, se dă de pe foc și se adaugă opt tablete calciu lactic. Veți observa că zerul se va separa de brânză. Când s-a răcit, treceți prin strecurătoare și printr-un tifon bine fiert în prealabil, lăsând la scurs timp de 3 – 4 h. Brânza astfel rezultată se poate folosi timp de 48 h în condițiile în care este păstrată la frigider la o temperatură de 2 – 8 ̊C. Ca la orice alt aliment, introducerea brânzei de vacă se va face treptat, începând cu o linguriță și apoi 1, 2, 3. Dacă se vor adăuga fructe proaspete (mere, pere, piersici, banane, pepene galben etc.) gustarea va deveni un adevărat deliciu pentru cel mic.

Piure de somon cu dovleac și morcov

Un medalion de somon prospăt este alegerea perfectă pentru a pregăti un nou meniu pentru bebe. Somonul este un pește gras care conține Omega 3, necesară dezvoltării micuțului.  Omega 3 previne apariția rahitismului, previne infecțiile și protejează vederea. De asemenea, este o sursă bogată în vitamine, conform cookingformybaby.com.

Ingrediente:

  • 1 medalion de somon;
  • 1 cana de morcov mărunțit;
  • 220 gr.de spanac;
  • 2 căni cu dovleac mărunțit.

Într-un vas yena, pe un pat de spanac bine spălat și scurs, se toarnă 2-3 cm de apă și se pune fileul de somon deasupra. Totul se dă la cuptor pentru aproximativ 30 de minute la 190 – 200̊C. Între timp, morcovii și dovleacul se pun la fiert sau se gătesc la aburi. Se verifică atent peștele să nu aibă oase. Se amestecă apoi toate ingredientele și se pasează, după care piureul de somon cu dovleac și morcov se poate servi.

Rețete diversificare 10 luni

Luna a zecea este deja a cincea lună de când ați început diversificarea alimentației celui mic. Cu toate acestea, laptele matern (ideal) sau laptele praf trebuie să continuie să fie o sursă de hrană pentru sugar. De exemplu, masa de dimineață poate fi constituită din laptele matern sau lapte praf la care se pot adăuga cerealele cu care micuțul s-a obișnuit deja.

Faptul că unii sugari mănâncă două feluri de mâncare la masa de prânz, iar alții doar unul, nu trebuie să fie un motiv de alarmă pentru mamă, atâta timp cât el mănâncă. Nu îl forțați! Fiecare copil e unic și își formează un ritm, iar organismul se învață cu noutatea.

Supă de pui

Ingrediente:

  • 1 piept de pui proaspăt;
  • 1 morcov;
  • 1 rădăcină pătrunjel;
  • 1 ceapă;
  • Pătrunjel verde tocat mărunt.

Se pune la fiert un piept de pui. După câteva minute se scoate din oală și se spală bine, se schimbă apa și se pune iar la fiert împreună cu morcovul, pătrunjelul, ceapa, toate fiind tăiate felii. La sfârșit, se adaugă pătrunjelul verde tocat mărunt și smântână, dacă doriți. Supa se poate mixa prin blender. Se servește călduță!

Ovăz cu fructe

Ingrediente:

  • 1 măr tocat;
  • 1 pară tocată;
  • 4 caise deshidratate, tocate;
  • 4 linguri apă; 150 ml lapte;
  • 3 linguri fulgi de ovăz.

Toate fructele se pun într-o cratiță cu apă și timp de aproximativ 5 – 6 minute vor fierbe până se înmoaie. Între timp, laptele se pune într-o cratiță cu ovăzul și se lasă să fiarbă timp de 3 minute, amestecând din când în când. Se amestecă la urmă laptele cu ovăzul împreună cu fructele și….masa e servită!

Rețete diversificare 11 luni

Deja obișnuit cu diverse combinații alimentare, sugarul va fi încântat de un pilaf cu pește cod.

Ingrediente:

  • 100 gr.orez;
  • Un sfert linguriță de curcuma;
  • 1 gălbenuș;
  • 300 ml lapte;
  • 2 lingurițe pătrunjel verde tocat mărunt.
  • 150 gr.cod, fără oase.

Se gătește orezul cu curcuma. Când este fiert, se pune la scurs și se lasă la răcit. Oul se fierbe tare (8-10 minute), păstrând doar gălbenușul. Laptele se toarnă într-o cratiță mică peste care se adaugă peștele, se presară pătrunjelul. Când peștele e gata, se servește alături de orezul răcit. Peste cod, se presară gălbenușul mărunțit, conform cookingformybaby.com.

Rețete diversificare 12 luni

Societatea Americană de Pediatrie sfătuiește părinții ca diversificarea bebelușilor la această vârstă să se facă mai intens. Și asta deoarece sistemul digestiv al copilului este suficient de matur pentru a face față noilor provocări culinare. Zahărul și sarea trebuie în continuare evitate din alimentația lui.

O sursă bogată în proteine vegetale și deloc costisitoare o reprezintă lintea, de al cărui gust cel mic se va îndrăgosti.

Supă cremă de linte

Ingrediente

  • 1 ceapă;
  • 1 morcov;
  • ½ țelină mică;
  • 200 gr.linte roșie;
  • 1 linguriță ulei măsline;

Lintea e disponibilă în mai multe culori și mărimi. Lintea roșie se gătește cel mai ușor și este cea mai potrivită pentru piureurile și supele bebelușilor. Se spală lintea în apă. După ce a fiert puțin, se adaugă ceapa, morcovii, țelina, toate tocate mărunt și se lasă să fiarbă la foc mic aproximativ o oră. La sfârșit, se adaugă o lingură de ulei de măsline și se pasează în blender până când se obține o supă cremoasă. Se poate servi cu bucăți mici de miez de pâine.

Dr. Dejeu George ne oferă câteva sfaturi despre diversificare!

Trebuie să amintim câțiva nutrienți importanți de care trebuie să ținem cont în alimentația copilului nostru și anume:

  • Fierul este important pentru prevenirea anemiei feriprive, care poate afecta creșterea și dezvoltarea normală a copilului. Fierul este o componentă importantă a celulelor roșii din sânge și se găsește cel mai adesea în produsele din carne, deși se găsește și în alimente precum fulgi de ovăz sau cereale fortificate, fasole pură și spanac.
  • Calciul este important pentru sănătatea oaselor și a dinților, coagularea sângelui, mesajele neuronale, hormonii, contracția musculară (inclusiv inima!). Sursele bune de calciu includ laptele matern, formula pentru sugari, iaurtul, spanac și piureul din boabe de fasole.
  • DHA este esențială pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului. DHA este o grăsime omega 3 nesaturată care poate fi găsită în pește (somon, sardine, păstrăv), laptele matern (dacă includeți alimente bogate în DHA în alimentația dvs.) sau formule de îmbogățire pentru sugari.
  • Colina este importantă pentru funcția celulară și sprijină sănătatea creierului. Pentru bebelușul dvs. care începe  procesul de hrănire, spanacul, conopida și fasolea sunt surse bune de colină. Spanacul proaspăt funcționează cel mai bine atunci când e combinat cu alte alimente (mere, ovăz, avocado), iar apoi le puteți introduce lent gătite în alimentația copilului dvs.

Concluzii

Deși pare ceva simplu și uneori nu i se acordă atenția potrivită, diversificarea alimentației la bebeluși poate fi în același timp simplă și complicată. Simplitatea constă în frumusețea creșterii propriului copil, care uneori derivă de la sine, iar partea complicată implică câțiva pași care trebuie urmați. Astfel, diversificarea se face progresiv și niciodată nu trebuie încărcat sistemul digestiv al micuțului cu alimente nepotrivite vârstei lui, doar pe motiv că în trecut asta nu reprezenta o problemă. Lucrurile se schimbă, timpurile se schimbă, noi ne schimbăm, motiv pentru care trebuie să ne adaptăm societății și să ne bucurăm de avantajele pe care le găsim în medicină și în acest domeniu.

Resurse despre „Retete diversificare”

  1. cookingformybaby.com
  2. cookingformybaby.com
  3. wholesomebabyfood.momtastic.com
  4. babycenter.com
  5. momjunction.com
  6. thebump.com
  7. happyfamilyorganics.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați pediatrul dumneavoastră sau să contactați Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Reguli de prim ajutor în diversificare

Articol redactat de Nicholas Cezar și verificat de farmacist Ioana Dejeu.

Sumar:

  1. Pericole ce îl pândesc pe bebeluș în diversificare
  2. Se poate evita înecul cu mâncare?
  3. Cum reacționezi în caz de înec?
  4. Reguli de prim ajutor în caz de alergie alimentară
  5. Alte reguli de prim ajutor
  6. Concluzii
  7. Resurse despre „Reguli de prim ajutor”

Pericole ce îl pândesc pe bebeluș în diversificare

Când vorbim despre pericole ce îl pândesc pe bebeluș în diversificare, trebuie să luăm totul în serios. Curiozitatea și imprevizibilitatea unui nou-născut nu cunoaște limite, iar asta trebuie să fie un semnal de alarmă pentru părinți. Într-adevăr, bebelușii folosesc curiozitatea pentru a descoperi lumea înconjurătoare, dar tocmai de aici vine și pericolul.

Diversificarea hranei la bebeluși înseamnă și acel moment când mama sau tatăl (uneori, chiar amândoi) se arată îngroziți de gândul că ceva teribil se poate întâmpla, anume ca fiul/ fiica  să se înece cu mâncare. Pentru că suntem oameni și nu avem puteri nepământene, este imposibil să fii atât de prevăzător încât să poți anticipa după ce întinde mâna un copil mic și ce bagă în gură. Iată de ce este important să cunoaștem ce-i de făcut în situațiile neașteptate care se pot ivi.

De la o alimentație lichidă (lapte) la una solidă, acesta este pasul cel mai dificil de făcut și asta din pricina temerilor existente. Poate înghiți piureurile de fructe sau legume, dar dacă se îneacă atunci când îi dau o banană? Și cum poate mesteca dacă nici măcar nu are dinți?

Sufocare și înec

Cele mai recente cercetări în pediatrie arată că sufocarea este un eveniment de așteptat la bebeluși. Rețineți, e ceva absolut normal și complet diferit de înec, după cum vom arăta. Când un bebeluș se sufocă, înseamnă că astfel răspunde organismul la trecerea alimentelor spre partea din spate a gurii. Nu e caz de panică, nu trebuie să intervii, spun specialiștii. Lasă refluxul esofagian să își facă de cap, nu încerca să scoți tu afară mâncarea cu degetele; riști să o împingi înapoi pe gât! Atunci când și-a eliberat gura de mâncare, poți să-i dai bebelușului puțin lapte (ori apă) și să-l liniștești cu vorbe blânde.

Spre deosebire de sufocare, înecul este ceva diferit și extrem de periculos. Dacă ar fi să-i credem pe cei de la Crucea Roșie (și nu văd de ce n-am face-o), un copil care s-a înecat nu va putea nici să plângă, nici să tușească, iar respirația i se va opri. Are nevoie urgentă de ajutor, de aceea materialul de față este binevenit, parcurgându-l veți știi ce puteți face în acele clipe.

Sfaturi pentru a evita înecarea

Ca să nu ajungeți într-o situație cu adevărat periculoasă, este bine să respectați câteva reguli esențiale, ce în mod sigur vă vor fi de mare ajutor. Atât dvs., cât mai ales bebelușului.

  • Prima regulă: nu începeți diversificarea decât dacă bebelușul este pregătit din punct de vedere al dezvoltării. Așadar, rețineți că nu doar vârsta reprezintă un semn!;
  • Este foarte important ca bebelușul să fie hrănit într-un scaun de masă și în poziție aproape verticală;
  • Copilul se hrănește cu lingurița, nu cu mâna! Și nici nu încerca să-i scoți ceva din gură cu degetele!;
  • Un bebeluș nu se lasă singur niciodată la masă! Trebuie să fii mereu lângă el când mănâncă, să-l supraveghezi și să fii atentă la felul în care gestionează  hrana pe care o primește;
  • Porțiile de mâncare trebuie să fie potrivite pentru etapa de dezvoltare în care se află. Taie-i alimentele la mărimea și forma potrivită;

Bine de știut: sunt de evitat alimentele ce reprezintă un mare risc de înec: semințe, nuci, pielițe, fructe uscate (dificil de mestecat), boabe de struguri, cireșe, legume și fructe tari și/ sau crocante (măr, morcov etc.).

“Un sfat pentru viitoarele mămici: ar fi bine să urmați un curs de prim ajutor înainte de a naște pentru a învăța corect măsurile pe care trebuie să le acordați în caz de înec în perioada de diversificare a copilului. Aceste cursuri se pot face la maternitate sau la secția de urgențe a spitalului din zona dvs.” farmacist Ioana Dejeu

Se poate evita înecul cu mâncare?

De multe ori, poate fi înfricoșătoare imaginea unui bebeluș care pare că s-a înecat după ce a băut o sticlă de lapte. Pentru a evita aceste clipe nedorite, asigurați-vă că îl hrăniți în mod corespunzător. Iar asta nu presupune neapărat să folosiți tetine performante sau sticle scumpe, ci doar puțină atenție, după cum veți vedea.

Pasul 1

Atașați o tetină de sticla recomandată pentru vârsta bebelușului dvs (verificați și eticheta mamelonului, să corespundă cu vârsta copilului). Conform părerii unanim exprimate de medicii pediatri din lumea întreagă, laptele matern (sau formula) trebuie să curgă prin gaură la o rată de o picătură pe secundă. Cea mai mică fisură în mamelon poate însemna că laptele curge mai repede, existând riscul înecului pentru copil!

Pasul 2

Păstrați o poziție corectă la alăptare: copilul trebuie să aibă capul ușor înălțat și drept. Nu permiteți balansul! De asemenea, se recomandă să țineți sticla în unghi drept.

Pasul 3

Așezați mamelonul în dreptul buzelor bebelușului, dar permiteți-i lui să se orienteze și să așeze confortabil mamelonul în guriță.

Pasul 4

Continuați să-l hrăniți, asigurându-vă că ține capul ferm, înălțat, fără a fi înclinat. Dacă pare că se sufocă/ îneacă, îndepărtați imediat sticla de la gura lui și așezați-l pe umărul dumneavoastră, masându-l ușor pe spate. Înainte de a continua hrănirea, așteptați să termine de înghițit laptele din gât.

Pasul 5

Urmăriți semnele pe care copilul vi le dă. Dacă se oprește din supt, scoateți mamelonul din gura lui. În cazul în care îl lăsați acolo, gura copilului se va umple de lapte, iar acest „tsunami” poate duce la sufocare.

Pasul 6

Dacă bebelușul a adormit cu tetina în gură, scoateți-o cu grijă și încercați să i-o înlocuiți cu o suzetă.

Cum reacționezi în caz de înec?

În primul rând, trebuie să evaluați cât mai rapid situația – dacă bebelușul nu plânge și nici nu poate să tușească, înseamnă că ceva îi blochează căile respiratorii, caz în care trebuie să interveniți. Aplicați manevra Heimlich, urmând pașii:

  • Bebelușul se așează cu fața în jos pe antebrațul dumneavoastră, dar având grijă să îi susțineți bărbia cu mâna;
  • În timp ce aveți antebrațul sprijinit pe coapsă, aplicați patru lovituri pe spate, între omoplații bebelușului. Deși poate părea periculos, nu este, așa că aveți grijă ca loviturile să fie ferme (evident, nu la fel ca în cazul unui adult);
  • Dacă această manevră nu dă rezultate, întoarceți bebelușul cu fața în sus. Cu două degete așezate la un centimetru distanță în dreptul pieptului, apăsați de patru ori în cutia toracică;
  • După caz, repetați ambele proceduri.

În cazul copiilor cu vârsta mai mare de un an, manevra Heimlich se aplică astfel:

  • Așezați-vă în spatele copilului, punând brațele în jurul taliei sale;
  • Țineți degetul mare așezat pe abdomenul copilului, între ombilic și stern;
  • Apucați-vă de  mâini și efectuați rapid și în forță patru mișcări de împingere în sus.

Manevra Heimlich se folosește pentru a crește presiunea în abdomen, împingând diafragma în sus. La rândul ei, diafragma duce la creșterea presiunii aerului din plămâni, forțând astfel ieșirea corpului străin din trahee. Se recomandă aplicarea manevrei Heimlich chiar și de zece ori, până când, prin tuse, copilul scoate ce a înghițit.

Bine de știut: nou-născuții se pot îneca foarte ușor cu aproape orice, de la laptele matern și până la mucus ori propria vomă. Apoi, pe măsură ce cresc, ei descoperă hrana solidă și, astfel, gura lor explorează alimente noi. Unele dintre ele au potențial periculos, pot rămâne în gât, blocându-le căile respiratorii.

Reguli de prim-ajutor în caz de alergie alimentară

Despre alergiile alimentare se știe că reprezintă forma prin care organismul răspunde împotriva unor proteine nedorite din alimente. Nu puține sunt cazurile în care aceste reacții devine extrem de severe, putând declanșa chiar moartea pacientului.

Cel mai frecvent incriminate în declanșarea alergiilor sunt alunele, preparatele din și pe bază de pește, ouăle, iar la copii, căci ei ne interesează în articolul de față, se adaugă și laptele. Cercetările în domeniu au arătat că între 6 și 8% dintre copiii din lumea întreagă sunt alergici la astfel de produse. Pe de altă parte, există și o serie de situații când starea de sănătate a pacientului se deteriorează urmare a consumului unor alimente care nu au legătură cu alergia, ci este vorba doar de intoleranță digestivă (cauzată de prepararea necorespunzătoare a produselor).

Când vorbim de alergii alimentare la bebeluși și copii, mai toate principiile terapeutice încep cu sfatul evitării alimentelor declanșatoare. Apoi, evident, trebuie combătute imediat ce apar primele simptome.

De regulă, dacă s-a petrecut un episod alergic nu foarte grav (de exemplu, când alergia se manifestă sub forma unei simple erupții pe piele), copilul poate fi tratat și acasă, dar numai dacă se vor urma întocmai recomandările medicului. În astfel de cazuri, specialiștii recomandă:

  • aplicarea unor comprese reci pe piele pentru a diminua iritația;
  • purtarea unor haine confecționate din materiale naturale (in, bumbac, mătase), care nu vor irita suplimentar pielea;
  • ședere prelungită în pat și evitarea unui efort fizic prelungit;
  • aplicare locală de loțiuni calmante (au rol de a diminua intensitatea pruritului) sau, dacă e cazul, administrarea unor antihistaminice.

Cele mai multe alergii alimentare nu sunt periculoase și cam toate se manifestă în același fel, fiind ușor de recunoscut. Astfel, copii vor avea o limba și buzele umflate, respirație șuierătoare, însoțită chiar de unele blocaje, eczeme care provoacă mâncărimi cutanate, pete roșii pe piele. Stările de amețeală vin împreună cu vărsături și greață, scaune moi și crampe intestinale.

Alte reguli de prim-ajutor

Un copil care se îneacă nu mai poate respira, iar la patru minute de la oprirea respirației inima îi încetează a mai bate, în condițiile acestea, a cunoaște un set de măsuri de prim-ajutor de bază se poate dovedi salvator.

Cele mai importante măsuri care pot fi luate încep cu manevra Heimlich, pe care am explicat-o, deja, însă mai există o serie de alte „exerciții” la fel de binevenite, cum ar fi tehnici de resuscitare cardio-pulmonară sau dezobstrucția căilor aeriene superioare.

Cum se face respirație gură la gură

În termeni medicali, i se mai spune și ventilație. Se execută în felul următor: trage aer adânc în piept, acoperă gura copilului cu gura ta și suflă cu putere de cinci ori. În cazul în care avem de făcut respirație gură la gură unui nou-născut/ sugar, procedura implică atât acoperirea gurii, cât și a nărilor.

Cum se face masajul cardiac la copii

Masajul cardiac poate reporni inima unui copil, dacă este executat corect. Mai întâi, se localizează „capul pieptului” (zona dintre mameloane), iar acolo se apasă cu podul palmei, ținând mâna perfect întinsă, fără a se îndoi cotul. La sugari, masajul cardiac se efectuează folosind arătătorul și degetul mijlociu, pe când la copiii mai mari de 8 ani se aplică aceeași manevră ca la adulți – masaj cu ambele mâini, suprapuse.

Prim-ajutor în caz de tăieturi

În casă sau la locul de joacă din parc, se întâmplă ca cei mici să se taie. Ce facem când vedem o plagă care sângerează? Mai întâi, curățăm bine locul cu apă oxigenată sau apă cu săpun, apoi pansăm cu rivanol și compresă sterilă. La o sângerare ceva mai puternică, se pune peste tăietură un pansament steril și se apasă. De reținut:  nu se pune alcool sanitar (spirt) peste rana deschisă! Alcoolul distruge celulele și irită pielea, dar în schimb se poate folosi betadine soluție care este un foarte bun dezinfectant.

Prim-ajutor în caz de arsuri

Nu doar contactul direct cu focul poate provoca arsuri, ci și apa fierbinte, clasicul fier de călcat sau uleiul încins. Primul lucru care trebuie făcut este și cel mai important: zona arsă trebuie plasată imediat sub jet puternic de apă rece! Dacă zona este doar roșie, iar bebelușul/ copilul nu mai acuză o durere atât de puternic, este puțin probabil ca rana să se agraveze, însă, dacă apar bășici, se recomandă consult medical. Atenție: nu folosiți creme, unguente sau alte substanțe uleioase, doar pansamente sterile sau prosoape foarte curate și bine umezite. După ce ați luat zona arsă de sub jetul de apă rece, puteți aplica un spray special pentru arsuri (există și varianta pentru copii, de aceea ar fi bine să aveți unul în casă).

Concluzii

Într-adevăr, de primul an din viața unui copil depinde în mare măsură ulterioara lui dezvoltare. Iar hrana este actorul principal, secretul alimentației corespunzătoare se descoperă treptat, pe parcurs.

Diversificarea presupune trecerea la o nouă etapă de viață, se începe mai întâi cu alimentul nou-introdus, apoi se revine la cel cu care copilul este deja obișnuit. Progresiv, cantitatea din alimentul nou va crește, iar în același timp va scădea cea din alimentul vechi.

Țineți cont că, pentru a evita momentele nedorite, unui copil nu i se dau în același timp două sau mai multe alimente noi. Există riscul să le respingă, ceea ce vă dă înapoi din planificarea diversificării pe care o stabiliserăți. Iar atunci când trec pe hrană solidă, căci pericolele încep cu adevărat din acel moment, bebelușul nu trebuie scăpat din vedere nicio clipă în timpul mesei!

Înecul unui copil ne sperie pe toți, însă tot noi suntem datori să știm manevrele de prim-ajutor. Frica și panica nu ajută pe nimeni, așa că nu opriți diversificarea de teamă că s-ar putea întâmpla ceva nedorit.

„În momentul în care suntem puși în situația de a recurge la o măsură de prim ajutor, trebuie să ne păstrăm calmul și să acționăm cât mai repede. Dacă vedem că pacientul nu își revine, sunăm de urgență la 112, după care continuăm prin a acorda primul ajutor până când ajunge ambulanța.

Așadar, în diversificare trebuie să supraveghem permanent copilul, să fim atenți la dimensiunea alimentelor pe care i le dăm să le mănânce și să nu introducem prea multe alimente noi într-o perioadă scurtă de timp pentru a evita riscul apariției unei alergii alimentare.

Resurse despre „Reguli de prim ajutor”

  1. redcross.org.uk
  2. redcross.org.uk
  3. livestrong.com
  4. healthline.com
  5. redcross.org
  6. mayoclinic.org

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultaţi medicul dumneavoastră sau să contactaţi farmacist Ioana Dejeu.

Ioana Dejeu

farmacist

doctorand în științe farmaceutice

ioana.dejeu@gmail.com

DrGeoMEDSRL@gmail.com

0745 542867

Recomandări specialiști naționali și internaționali (OMS, Direcția Generală de Sănătate din cadrul Comisiei Europene)

Articol redactat de Andreea Roșu și verificat de farmacist Raluca Catana.

Sumar:

  1. Recomandări diversificare
  2. Recomandări specialiști naționali
  3. Recomandări UNICEF
  4. Recomandări OMS
  5. Recomandări Direcția Generală de Sănătate din cadrul Comisiei Europene
  6. Resurse despre „Recomandări specialiști naționali și internaționali (OMS, Direcția Generală de Sănătate din cadrul Comisiei Europene)”

Pentru o bună stare de sănătate și pentru o dezvoltare optimă, nutriția este fundamentală în primii ani de viață. Dacă un copil nu consumă o cantitate potrivită de macronutrienți, cum ar fi proteine, grăsimi și carbohidrați și micronutrienți, cum ar fi vitaminele A, D,C iod, fier și zinc, se poate îmbolnăvi sau poate suferi întârzieri ale dezvoltării psihice și motorii care pot avea efecte adverse de durată sau care pot conduce la deces.

O nutriție adecvată și corectarea eventualelor deficiențe nutriționale în primii ani de viață sunt cu atât mai importante, deoarece după vârsta de 2 ani poate deveni foarte dificil să mai facem schimbări majore sau să ameliorăm consecințele.

În anul 2003, Organizația Mondială a Sănătății împreună cu UNICEF au dezvoltat Strategia Globală pentru hrănirea sugarilor și copiilor de vârstă mică, cu scopul de a îmbunătăți dezvoltarea, sănătatea și viețile copiilor prin practici optime de hrănire. Mai târziu, în anul 2014, Organizația Mondială a Sănătății a lansat Comisia privind Stoparea Obezității în rândul Copiilor pentru a combate problema crescândă a obezității în rândul copiilor.

„Atât diversificarea, cât și alăptarea sunt etape foarte importante care contribuie la dezvoltarea copilului. În special în cazul diversificării, trebuie ținut cont de niște reguli clare venite din partea specialiștilor.” farmacist Raluca Catana

Recomandări diversificare

Dacă bebelușul dumneavoastră a împlinit vârsta de 6 luni, sunt șanse foarte mari să fie pregătit să mănânce alimente solide. Totuși, trebuie să aveți în minte că până la vârsta de 1 an, laptele matern sau formula de lapte este în continuare sursa principală de nutriție, alimentele solide fiind doar un supliment la această vârstă.

Adesea, primul aliment solid pe care îl încearcă bebelușii sunt cerealele pentru sugari, de prefarat fără gluten, ca de exemplu cele de orez sau ovăz, pentru a evita eventualele reacții alergice. Desigur, sunt mulți copii care nu vor vrea să consume cereale, ceea ce este absolut în regulă. Totuși, este indicat ca mămicile să încerce să își hrănească prima dată bebelușii cu cereale, întrucât sunt fortificate cu fier, iar la această vârstă, organismul copilului are o nevoie imensă de fier.

Mămicile sunt sfătuite să nu adauge cereale în biberonul copilului, ci se vor amesteca cu apă sau cu formulă de lapte, urmând să vă hrăniți bebelușul cu lingurița. Pentru mămicile care alăptează, o sugestie pentru ele este să nu amestece laptele matern cu cerealele pentru primele încercări. S-ar putea ca bebelușul să nu mănânce sau să se murdărească cu cerealele ori să le arunce pe jos, iar laptele matern fiind atât de prețios, nu trebuie risipit. Amestecați mai întâi cerealele cu apă și doar după ce observați că bebelușul le mănâncă cu plăcere, puteți să le amestecați cu lapte matern.

Pentru primele câteva încercări, mâncarea de cereale trebuie să fie foarte fluidă și, de abia după ce bebelușul o consumă fără probleme, puteți să îngroșați textura. Începeți prin a vă hrăni bebelușul cu doar 1-2 lingurițe, iar când dă semne că vrea mai mult, continuați să îl hrăniți cu 3-4 lingurițe la fiecare masă.

În mod ideal, bebelușul ar trebui să consume cereale o dată pe zi timp de o săptămână sau două, urmând mai apoi să fie hrănit de două ori pe zi timp de o săptămână sau două. Așa ajungeți sigur și eficient la etapa introducerii alimentelor solide în dieta copilului.

Tradițional, legumele portocalii și galbene erau primele alimente introduse în regimul copilului, însă alte alimente la fel de bune sunt bananele și avocado. Ori de câte ori introduceți un nou aliment în dieta bebelușului, așteptați cel puțin trei zile, după care încercați să introduceți un alt aliment. Astfel, veți putea identifica cu ușurință la ce alimente bebelușul prezintă eventuale reacții alergice sau intoleranță.

Este foarte important ca mămicile să își amintească tot timpul că obieceiurile alimentare ale copilului încep acum, în copilărie. Cercetările recente arată că bebelușii care nu consumă cât mai multe fructe și legume în perioada 6-12 luni, nu vor mânca fructe sau legume nici când vor fi mai mari.

Totuși, la această vârstă, este strict interzis să vă hrăniți bebelușul cu anumite alimente, printre care miere, deoarece poate provoca botulism infantil, boală cauzată de bacteria Clostridium botulinum urmată de lapte de vacă care fie nu poate fi complet digerat de organismul copilului, fie poate dezvolta reacții alergice, fapt ce poate duce mai apoi la sângerări în scaun. Tot ceea ce îi oferiți copilului trebuie să fie moale, ușor de înghițit și să nu reprezinte un pericol de sufocare. De exemplu, îi puteți da copilului câteva fâșii de morcov fiert, dar nu este indicat să îi dați o felie de morcov crud, cum nu este indicat să îi dați nici boabe de struguri. Tot din categoria alimentelor care trebuie oferite cu precauție face parte peștele, așa că trebuie să evitați să îi oferiți copilului anumite specii de pește care conțin cantități mai mari de mercur. Este bine să evitați să îi dați suc copilului la această vârstă, întrucât chiar și un suc 100% natural din fructe conține foarte mult zahăr. Consumul de băuturi îndulcite cu zahăr în copilărie este asociat cu risc dublu de obezitate la vârsta de 6 ani. Poate produce de asemenea grave tulburări metabolice, cum ar fi diabetul zaharat.

Oricât de drastice ar părea aceste interdicții, în realitate sunt puține alimente pe care este bine să le evitați. În special, trebuie să evitați ouăle, arahidele și căpșunele. În mod tradițional, pediatrii sfătuiau părinții să amâne introducerea acestor alimente în speranța de a preveni alergiile alimentare. Dar noile cercetări arată că introducerea timpurie a acestor alimente poate ajuta la prevenirea alergiilor. Este important ca bebelușul să fie hrănit inițial în cantități mici, pentru a putea observa reacția organismului. Discutați cu medicul pediatru dacă sunteți îngrijorat de potențialele alergii cauzate de antecedentele familiale sau dacă copilul dumneavoastră ar putea avea o reacție alergică – semnele includ erupție cutanată, vărsături sau diaree. Sunați imediat la Urgențe, dacă bebelușul prezinte simptome severe, cum ar fi probleme de respirație, conform www.healthline.com.

Recomandări specialiști naționali

Asociația Americană de Pediatrie recomandă introducerea alimentelor solide începând cu vârsta de 6 luni. Deși în trecut se recomanda ca introducerea alimentelor solide să înceapă la vârsta de 4 luni, în prezent specialiștii sunt de părere că introducerea prea timpurie a hranei solide ar putea determina bebelușul să consume mai puțin lapte matern sau formulă de lapte și, astfel, dieta copilului ar suferi o lipsă de proteine, grăsimi și alți nutrienți. Trebuie ținut cont și de faptul că în prima parte a vieții, sistemul digestiv al bebelușului este insuficient dezvoltat.

Pe de altă parte, nu este indicat să introduceți alimentele solide nici mai târziu de vârsta de 6 luni, doarece copilul ar putea dezvolta probleme în ceea ce privește mâncarea. Ar putea dobândi mai greu abilitatea de a mesteca sau de a înghiți și ar putea deveni foarte pretențios la mâncare. La vârsta de 6 luni, copilul este hrănit, cel mai probabil, de aproximativ 8 ori pe zi. Până la vârsta de 1 an, scopul este să îl determinați să mănânce de șase ori pe zi, adică să beneficieze de mic dejun, de o gustare de dimineață, de masa de prânz, de gustare de amiază, de masă de seară și de gustarea înainte de culcare.

Cele mai multe mămici își hrănesc copilul cu alimente solide dimineața și apoi la masa de seară, însă cel mai indicat este să vă hrăniți copilul atunci când este liniștit, atent, dornic să încerce noi alimente și puțin înfometat. Ori de câte ori introduceți un nou aliment în dieta copilului, încercați să îl hrăniți cât mai devreme în timpul zilei, pentru a avea timp să constatați eventualele reacții pe care copilul le poate prezenta, conform www.healthychildren.org.

Recomandări UNICEF

UNICEF afirmă că un regim alimentar adecvat pentru sugari și pentru copiii de vârstă mică poate crește șansele de supraviețuire, poate susține creșterea și dezvoltarea optimă, în special în perioada critică de la naștere și până la împlinirea vârstei de 2 ani.

În mod ideal, sugarii ar trebui să fie alăptați într-o oră de la naștere, ar trebui să fie alăptați exclusiv în primele 6 luni de viață și să continuă să fie alăptați până la vârsta de 2 ani și chiar și după aceea. Începând cu vârsta de 6 luni, laptele matern trebuie să fie completat de o alimentație sigură, adecvată vârstei, constând din alimente moi, semi-solide și solide.

Tot din partea UNICEF, aflăm că un copil care nu este exclusiv alăptat la sân are un sistem imunitar mai puțin dezvoltat, ceea ce poate crește riscul instalării unor afecțiuni acute sau cronice care în cazuri grave, pot duce chiar la deces.

În plus, alăptarea este benefică și pentru mămici, protejându-le împotriva anumitor tipuri de cancer și a altor afecțiuni de sănătate. Totuși, este indicată introducerea alimentelor solide începând cu vârsta de 6 luni pentru a împiedica subnutriția și pentru a reduce riscul bolilor infecțioase, cum ar fi diareea și pneumonia.

În ciuda tuturor acestor recomandări însoțite de potențialele beneficii, doar aproximativ două cincimi din nou-născuții cu vârste cuprinsă între 0-5 luni din întreaga lume sunt exclusiv alăptați și doar puțin peste două treimi încep să fie hrăniți cu alimente solide în timp util, conform https://www.unicef.ro/.

Recomandări OMS

La rândul său, Organizația Mondială de Sănătate confirmă că alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață oferă o serie de beneficii, atât sugarului cât și mamei. În esență, laptele matern datorită conținutului de anticorpi oferă protecție bebelușului împotriva infecțiilor gastro-intestinale. Mai mult decât atât, alăptarea în decurs de o oră de la venirea pe lume a bebelușului îl protejează de infecții și reduce riscul de mortalitate. De asemenea, laptele matern este o sursă deosebit de importantă de nutrienți și energie pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 23 de luni, fiind o hrană cu atât mai importantă în timpul perioadelor de boală. În plus, cercetările arată că alăptarea reduce riscul de supraponderalitate și obezitate și contribuie la succesul academic al copiilor.

Cu cât o mămică alăptează mai mult, cu atât poate avea parte și ea de beneficii însemnate. Pentru mame, alăptarea reduce riscul de cancer ovarian, riscul de cancer la sân și este, totodată, o metodă naturală de contracepție dacă se respectă anumite reguli, întrucât induce o lipsă a menstruației.

OMS avertizează că în jurul vârstei de 6 luni, copilul începe să aibă nevoie de mai multă energie și de mai mulți nutrienți, motiv pentru care laptele matern trebuie suplimentat cu alimente solide pentru a satisface aceste nevoi. De asemenea, ajunși la această vârstă, majoritatea bebelușilor sunt pregătiți să încerce hrana solidă. Dacă alimentele solide nu vor fi introduse la această vârstă sau mama nu știe cum să le introducă, creșterea și dezvoltarea bebelușului pot avea de suferit.

Principalele recomandări din partea Organizației Mondiale de Sănătate includ:

  • Continuarea alăptării copilului până la vârsta de 2 ani sau mai mult.
  • Pe măsură ce introduceți alimentele solide, încercați să hrăniți copilul cu răbdare, să îl încurajați să mănânce, să discutați cu el, să mențineți contactul vizual, dar să nu îl forțați.
  • Este necesară o igienă riguroasă și o manipulare adecvată a alimentelor.
  • La vârsta de 6 luni, alimentele solide vor fi introduse în cantități mici, urmând să creșteți treptat porțiile pe măsură ce copilul devine mai mare.
  • Creșteți treptat consistența și varietatea alimentelor.
  • La vârsta de 6-8 luni, copilul va fi hrănit cu 2-3 mese solide pe zi, la vârsta cuprinsă între 9-23 de luni copilul va fi hrănit cu 3-4 mese solide pe zi și, eventual, cu 1-2 gustări suplimentare, scăzând astfel numărul meselor cu lapte.
  • În timpul perioadelor de boală, creșteți consumul de lichide, alăptați copilul mai des și hrăniți-l cu alimente moi.

Familiile și copiii aflați în situații dificile necesită o atenție deosebită și sprijin practic. Ori de câte ori este posibil, mamele și bebelușii ar trebui să rămână împreună și să obțină sprijinul de care au nevoie pentru ca bebelușul să fie hrănit corespunzător. Alăptarea rămâne sursa principală de hrană pentru sugari în aproape toate situațiile dificile, de exemplu:

  • greutate mică la naștere sau naștere prematură;
  • mamele infectate cu HIV care trăiesc în locuri unde mortalitatea cauzată de diaree, pneumonie și malnutriție rămâne dominantă;
  • mamele adolescente;
  • sugari și copii mici care sunt subnutriți.

Dacă mamele infectate cu HIV aleg varianta alăptării la sân, aceasta trebuie să fie exclusivă în primele luni de viață fără a introduce și alte alimente. Deși HIV poate trece de la mamă la copilul ei în timpul sarcinii, în timpul travaliului sau în timpul nașterii, precum și prin laptele matern, dovezile cu privire la HIV și hrănirea pentru sugari arată că tratamentul antiretroviral pentru mamele care trăiesc cu HIV reduce semnificativ riscul de transmitere prin alăptare și, de asemenea, îmbunătățește starea ei de sănătate. Este foarte important în cazul alegerii alăptării la sân a mamelor seropozitive, să se facă o analiza a beneficiului – risc.

OMS recomandă acum tuturor persoanelor care trăiesc cu HIV, inclusiv femeilor însărcinate și mamelor care alăptează să își administreze tratamentul antiretroviral de când sunt diagnosticate cu statutul de infecție. Mamele care trăiesc în locuri unde prevalează morbiditatea și mortalitatea din cauza diareei, a pneumoniei și a malnutriției, iar autoritățile naționale de sănătate susțin alăptarea, ar trebui să alăpteze în exclusivitate bebelușii timp de 6 luni, apoi să introducă alimente complementare adecvate și să continue să îi alăpteze cel puțin până la împlinirea vârstei de 1 an, conform www.who.int.

Recomandări Direcția Generala de Sănătate din cadrul Comisiei Europene

Multe țări europene au adoptat recomandare Organizației Mondiale de Sănătate privind alăptarea exclusivă în primele 6 luni, în timp ce în alte țări se recomandă introducerea alimentelor complementare între 4-6 luni. Direcția Generală de Sănătate din cadrul Comisiei Europene este de acord cu Organizația Mondială de Sănătate și cu alte organisme naționale și internaționale autorizate că laptele matern trebuie să fie sursa principală de nutriție pentru sugari, însă trebuie luați în considerare și factorii care determină vârsta adecvată pentru introducerea hranei solide în alimentația sugarilor.

În acest sens, s-au efectuat studii în rândul sugarilor sănătoși, născuți la termen pentru a se determina indicatorii de vârstă adecvată pentru introducerea alimentelor complementare, indiferent de recomandările existente privind durata alăptării și exclusivitatea alăptării. Pe baza cunoștințelor actuale, se concluzionează că introducerea alimentelor complementare în dieta sugarilor cu vârsta cuprinsă între 4-6 luni din UE, este sigură, nu reprezintă un risc și nu provoacă efecte negative asupra stării de sănătate, inclusiv infecții și creștere în greutate retardată sau excesivă, alergii ori obezitate.

În concordanță cu aceste concluzii, datele disponibile în prezent privind riscul de boală celiacă (intoleranță la gluten) și de diabet zaharat de tip 1 susțin, de asemenea, că alimentele care conțin gluten nu trebuie să fie introduse mai târziu de 6 luni. Alăptarea exclusivă asigură o nutriție adecvată de până la 6 luni pentru majoritatea sugarilor, în timp ce unii sugari pot avea nevoie de alimente complementare înainte de 6 luni -dar nu mai devreme de 4 luni- în plus față de laptele matern, pentru a sprijini creșterea și dezvoltarea optimă, conform https://ec.europa.eu.

În concluzie, Organizația Mondială a Sănătății, UNICEF și Direcția Generala de Sănătate din cadrul Comisiei Europene recomandă inițierea precoce a alăptării în termen de o oră de la naștere, alăptarea exclusivă pentru primele 6 luni de viață și introducerea alimentelor complementare și adecvate din punct de vedere nutrițional la 6 luni – cu unele excepții la 4 luni -, continuând alăptarea până la împlinirea vârstei de 2 ani sau mai mult.

Resurse despre „Recomandări specialiști naționali și internaționali (OMS, Direcția Generală de Sănătate din cadrul Comisiei Europene)”

  1. who.int
  2. unicef.ro
  3. ec.europa.eu
  4. healthychildren.org
  5. healthline.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați pe farmacist Raluca Catana.

Farmacist Catana Raluca

e-mail: catanaraluca1206@yahoo.com

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0