Despre diversificare

Articolele au fost realizate de redacția Creative Art Copywriting și verificate de următorii specialiști:

Articol redactat de Andreea Roşu și verificat de dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Sumar:

  1. Ce înseamnă diversificarea la bebeluși?
  2. Când are loc diversificarea la bebeluși?
  3. Cu ce alimente se începe diversificarea la bebeluși?
  4. Riscul de alergii alimentare la bebeluși
  5. Cu ce alimente se continuă diversificarea după 6 luni?
  6. Ce să faci și ce să nu faci în perioada diversificării?
  7. Resurse despre „Diversificarea la bebeluși”

Nenumărate studii arată că alăptarea oferă beneficii imense sugarilor și mamelor, însă vine momentul în care mămicile încep să se întrebe dacă nu cumva este timpul să introducă în regimul bebelușului alimente solide cunoscute ca și alimente complementare.

Multiple organizații din domeniul sănătății, inclusiv Academia de Nutriție și Dietetică și Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă, ceea ce înseamnă că bebelușul va fi hrănit doar cu lapte matern în primele 6 luni de viață. Laptele mamei este singurul care îi poate oferi beneficiile nutriționale de care are nevoie.

Indiferent dacă bebelușul este alăptat la sân sau hrănit cu formule de lapte, alimentele solide vor fi introduse în dieta lui începând cu vârsta de 6 luni. După introducerea alimentelor solide, specialiștii din domeniul sănătății recomandă mămicilor să continue să alăpteze bebelușii până la vârsta de 12 luni, iar după această perioadă, rămâne la alegerea mamei dacă va mai alăpta sau nu. S-ar putea spune că diversificarea este o piatră de hotar și majoritatea bebelușilor se bucură să descopere gusturi și texturi noi.

Ce înseamnă diversificarea la bebeluși?

Diversificarea mai este numită în termeni populari și „înțărcare” sau hrănire cu alimente complementare. Diversificarea înseamnă introducerea alimentelor solide în regimul bebelușului și are loc, de obicei, la vârsta de aproximativ 6 luni, cu toate că unii părinți se grăbesc și încep diversificarea la 4 luni.

La începutul perioadei de diversificare, cel mai important este ca bebelușul să se obișnuiască cu ideea de a mânca și cu noi gusturi și mai puțin important este cât mănâncă. Oricum, mămica trebuie să continue să alăpteze bebelușul până la vârsta de un an, așa că laptele matern sau formula de lapte va furniza majoritatea nutrienților și va oferi protecție împotriva bolilor și infecțiilor.

Începeți să îi oferiți bebelușului o cantitate foarte mică de alimente solide, după care veți crește treptat cantitatea și varietatea alimentelor până când va mânca porții mici din aceeași mâncare pe care o servește restul familiei, conform healthychildren.org.

Când are loc diversificarea la bebeluși?

Dacă veți aștepta până când bebelușul va fi pregătit pentru alimente solide, veți constata că va putea mânca de unul singur și că va înghite ușor. Există unele semne care v-ar putea face să credeți că bebelușul este pregătit pentru diversificare. De exemplu, se va trezi în timpul nopții deși părea că doarme profund, își va mușca pumnii sau va dori mai mult lapte. Însă toate acestea sunt comportamente normale și nu indică neapărat că este timpul pentru diversificare. Mai trebuie să știți că introducerea alimentelor solide nu mărește șansele ca bebelușul să doarmă mai mult în timpul nopții. Până la diversificare, trebuie să alăptați bebelușul ori de câte ori dă semne că îi este foame, conform www.nhs.uk.

Deși fiecare bebeluș are propriu ritm de dezvoltare, există câteva semne evidente că a sosit momentul pentru diversificare. De exemplu, dacă bebelușul își poate ține capul sus sau dacă este curios atunci când îi vede pe ceilalți membri ai familiei mâncând, s-ar putea să fie pregătit pentru alimente solide. Pentru ca diversificarea să aibă loc, bebelușul ar trebui să poată să stea într-un scaun înalt sau într-un scaun special pentru sugari care oferă un control bun al capului. Dacă își deschide gura atunci când îi oferiți o lingură de mâncare, s-ar putea să fie pregătit pentru alimente solide.

Cel mai important este ca el să aibă abilitatea de a muta hrana din gură în gât. Dacă atunci când îi oferiți o lingură cu cereale, el o scuipă sau i se scurge pe bărbie, există posibilitatea să nu își fi dezvoltat încă suficient de bine capacitatea de a înghiți. E ceva absolut normal. Gândiți-vă că bebelușii de la venirea lor pe lume nu au mâncat altceva în afară de lapte matern sau formulă de lapte, așa că noile texturi sunt surprinzătoare. Pentru început, puteți încerca să diluați cât mai bine mâncarea și apoi să îngroșați treptat textura. De asemenea, puteți să așteptați o săptămână sau două înainte de a reîncerca să îi oferiți alimente solide.

Ca o regulă generală, atunci când sugarii își dublează greutatea de la naștere – de obicei, la vârsta de 4 luni – și cântăresc aproximativ 6-7 kilograme, ei sunt pregătiți pentru alimente solide, conform healthychildren.org.

Cu ce alimente se începe diversificarea la bebeluși?

Pentru majoritatea copiilor, nu contează care sunt primele alimente solide pe care le încearcă. De obicei, diversificarea are loc cu cereale simple, dar nu există dovezi medicale care să sugereze că este importantă o anumită ordine de introducere a alimentelor solide în dieta bebelușilor.

Chiar dacă mulți pediatri recomandă introducerea legumelor înainte de fructe, nu există dovezi că bebelușului îi vor displăcea legumele, dacă fructele sunt introduse primele. Trebuie să știți că bebelușii se nasc cu o preferință pentru dulciuri, iar ordinea introducerii alimentelor nu schimbă acest lucru. Totuși, mămicile care și-au alăptat copiii pot introduce alimente pe bază de carne, deoarece carnea este o sursă de fier și de zinc mai ușor de absorbit și care este foarte necesară începând cu vârsta de patru luni. Cel mai bine este să discutați cu medicul copilului, conform healthychildren.org.

Cerealele pentru bebeluși sunt disponibile preambalate și le puteți adăuga în lapte matern, în formulă de lapte sau în apă. Indiferent de tipul de cereale pe care îl utilizați, asigurați-vă că este special pentru bebeluși și că este fortificat cu fier.

Primele alimente ale bebelușului pot include fructe și legume coapte sau fierte la abur, cum ar fi cartofi, cartofi dulci, morcovi, măr sau pere. Fructele moi, cum ar fi piersicile și pepenele galben, orezul sau cerealele pentru bebeluși amestecate cu laptele obișnuit al bebelușului sunt, de asemenea, opțiuni excelente. Continuați să vă hrăniți bebelușul cu lapte matern sau cu formulă de lapte, dar nu îi oferiți lapte de vacă, de capră sau de oaie până la vârsta de 1 an.

Unii bebeluși par să prefere alimentele pasate cu furculița, în timp ce alți bebeluși au nevoie de puțin mai mult timp pentru a se obișnui cu noile texturi, așa încât vor prefera alimentele cu o textură foarte netedă. Pentru a vă ajuta copilul să se obișnuiască cu o varietate de gusturi și texturi, încercați să faceți ușor trecerea de la piureuri la mâncăruri pasate de îndată ce bebelușul este capabil să înghită bine. Odată ce copilul se obișnuiește cu un anumit aliment, începeți să îi oferiți altul, conform cookingformybaby.com.

În general, carnea și legumele conțin mai multe substanțe nutritive per porție decât fructele sau cerealele. Continuați apoi să îi oferiți alimente cât mai variate, inclusiv alimente pe care le-a respins înainte. Pot fi necesare mai multe încercări până când bebelușul va accepta un nou aliment sau o textură. În câteva luni de la diversificare, dieta zilnică a bebelușului trebuie să includă o varietate de alimente, cum ar fi lapte matern, formulă de lapte, carne, cereale, legume, fructe, ouă și pește, conform babycentre.co.uk.

Pentru început, încercați să nu vă faceți griji cu privire la cât de mult mănâncă bebelușul dumneavoastră. În unele zile va mânca mai mult, în alte zile va mânca mai puțin, iar uneori va respinge complet alimentele. Toți copiii sunt diferiți, iar unii acceptă mai repede alimentele și texturile noi, iar alții mai greu.

Pentru ca diversificarea să fie o experiență grozavă atât pentru bebeluși, cât și pentru părinți, permiteți bebelușului să atingă mâncarea și chiar să se joace cu ea, lăsați-l să se hrănească singur, iar dacă folosiți o lingură pentru a-l hrăni, așteptați să își deschidă gura înainte de a-i oferi mâncarea.

Este important să vă lăsați bebelușul să se dezvolte în ritm propriu, așa că dacă într-o zi nu acceptă un aliment, încercați să i-l oferiți într-o altă zi. De asemenea, diversificarea se începe cu doar câteva lingurițe de mâncare pe zi, laptele matern sau formula de lapte rămânând alimentul de bază. Întotdeauna oferiți bebelușului mâncare călduță și testați mâncarea înainte de masă. Nu adăugați zahăr sau sare și niciun alt ameliorator de gust în mâncarea bebelușului sau în apa în care gătiți hrana sa, conform healthychildren.org.

Riscul de alergii alimentare la bebeluși

Deși este important ca bebelușii să beneficieze de o dietă cât mai variată, trebuie să știți că există șanse ca aceștia să fie alergici la anumite alimente. De aceea, este important să introduceți treptat alimentele și să observați reacțiile bebeșului. De asemenea, introduceți treptat și nu mai devreme de 6 luni laptele de vacă, ouăle, alimentele care conțin gluten, inclusiv grâu, orz, secară, alimentele care conțin nuci, alune sau semințe, precum și peștele și crustaceele.

Nu există nicio dovadă conform căreia dacă veți introduce mai târziu alimente care provoacă alergii, cum ar fi ouăle, laptele, soia, arahidele sau peștii, veți preveni alergia la astfel de alimente. Dacă sunteți de părere că bebelușul dumneavoastră are o reacție alergică la un aliment, cum ar fi diaree, erupție cutanată sau vărsături, discutați cu medicul copilului despre cele mai bune alegeri alimentare, conform healthychildren.org.

Dacă copilul dumneavoastră are deja o alergie cunoscută – cum ar fi o alergie alimentară diagnosticată sau o eczemă sau dacă aveți un istoric familial de alergii alimentare, eczemă sau astm – este necesar să fiți deosebit de atenți când introduceți alune și produse pe bază de arahide. Amintiți-vă că arahidele, la fel ca toate nucile, ar trebui să fie zdrobite sau măcinate pentru a preveni riscul de înecare, conform eatright.org.

Cu ce alimente se continuă diversificarea după 6 luni?

Odată ce bebelușul poate sta pe scaun și își duce mâinile sau alte obiecte la gură, puteți să îi oferiți mai multe alimente și să îi permiteți să se hrănească singur. Pentru a preveni înecarea cu mâncare, asigurați-vă că toate alimentele sunt moi, tăiate în bucăți mici și că sunt ușor de înghițit. De exemplu, puteți să îi oferiți bucăți mici de banană, omletă, paste bine gătite, carne de pui tăiată fin, cartofi fierți tăiați mărunt sau mazăre.

La fiecare masă zilnică, bebelușul ar trebui să mânânce aproximativ 120 gr de mâncare. Nu îi oferiți bebelușului mâncăruri procesate pentru copiii cu vârsta mai mare sau pentru adulți, deoarece acestea conțin sare și conservanți. Pentru a prepara hrană proaspătă, utilizați un blender sau un robot de bucătărie, nu adăugați sare, dar puteți adăuga alte condimente (mărar, pătrunjel, busuioc). Totuși, mâncarea proaspătă nu este lipsită de bacterii, așa că se alterează mai repede decât mâncarea preamabalată în borcane, conform healthychildren.org.

Tot începând cu vârsta de 6 luni, puteți oferi bebelușului propria cană cu apă și să îl încurajați să ia câteva înghițituri cu apă în timpul mesei.

La vârsta de 8-9 luni, bebelușul deja va avea nevoie de trei mese/zi alcătuite din alimente moi, fierte sau coapte și tocate mărunt. Alimentația bebelușului trebuie să fie compusă dintr-o varietate de fructe și legume, pâine, orez, paste, cartofi și alte alimente amidonice, carne, pește, ouă, fasole și alte surse de proteine ​​care nu sunt lactate, lapte și produse lactate.

La vârsta de 12 luni, bebelușul va avea nevoie de trei mese pe zi, plus lapte matern sau lapte integral de vacă, precum și gustări, cum ar fi fructe, chifteluțe de legume și prăjituri sănătoase.

Pentru că acum poate bea lapte de vacă, alegeți produse lactate cu conținut total de grăsimi – copiii sub 2 ani au nevoie de grăsimi și vitamine suplimentare. După vârsta de 2 ani, pot consuma lapte semi-degresat, iar de la vârsta de 5 ani, pot consuma lapte cu 1% grăsime, conform babycentre.co.uk.

Laptele de vacă poate fi amestecat cu alimente de la 6 luni, iar laptele integral de vaci poate fi administrat ca băutură de la 1 an. Laptele de capră sau de oaie nu este o băutură potrivită pentru copiii sub 1 an.

Puteți oferi copilului băuturi vegetale fortificate cu calciu, cum ar fi băuturile vegetale din soia, ca parte a unei alimentații echilibrate de la vârsta de 1 an.

Bebelușii și copiii cu vârsta sub 5 ani nu trebuie să consume băuturi din orez din cauza nivelului de arsen pe care îl conțin.

Dacă copilul dumneavoastră are o alergie sau intoleranță la lapte, discutați cu medicul pediatru sau cu medicul de familie, pentru a afla care sunt cele mai potrivite alternative, conform eatright.org.

„Cu siguranță ne dorim ca ai noștri copii să mănânce cât mai sănătos pentru a avea o viață lipsită de diverse afecțiuni și obezitate, iar pentru aceasta, întâi de toate, noi trebuie să avem o dietă bogată în fructe și legume proaspete, o hidratare corespunzătoare și un stil de viață sănătos, pentru a da un bun exemplu copiilor noștri.” dr. George Dejeu

Ce să faci și ce să nu faci în perioada diversificării?

Întâi de toate, se recomandă ca bebelușii de la naștere și până la vârsta de 1 an să primească un supliment zilnic care conține între 8,5 și 10 micrograme (μg) de vitamina D, indiferent dacă mama ia sau nu un supliment cu vitamina D. Bebelușii care sunt hrăniți cu formulă de lapte nu au nevoie de un supliment de vitamina D dacă vor consuma 500 ml lapte/zi, deoarece formula de lapte este deja fortificată cu vitamina D.

În al doilea rând, începeți diversificarea prin a oferi bebelușului câteva linguri de hrană în fiecare zi și continuați să introduceți câte un aliment nou la fiecare câteva zile, pentru a monitoriza reacțiile alergice, cum ar fi diareea, erupțiile cutanate sau vărsăturile. Pe măsură ce alimentele sunt tolerate, continuați să expuneți bebelușul la o varietate de alimente. Unii copii pot avea nevoie de expuneri multiple la un gust nou înainte de a se bucura de el, conform cookingformybaby.com.

Țineți bebelușul în poala dumneavoastră, cu spatele drept și cu fața orientată înainte pentru a introduce mai ușor alimentele solide. Această poziție face ca înghițirea să fie mai ușoară, iar sufocarea mai puțin probabilă. Mai apoi, puteți muta copilul pe un scaun înalt, special conceput.

Vorbiți întotdeauna cu o voce calmă și încurajatoare în timp ce îl hrăniți. Nu este nevoie să îl amuzați, deoarece bebelușii sunt distrași rapid de jocuri și obiecte.

Nu introduceți niciodată alimente solide în biberonul copilului. Acesta poate fi un pericol de sufocare și poate provoca  o întârziere în însușirea abilităților de hrănire și poate încuraja copilul să mănânce prea mult. Și, în ciuda unor concepții greșite, introducerea cerealelor în biberon nu va ajuta bebelușul să doarmă toată noaptea.

Întotdeauna puneți mâncarea din borcan într-un vas și hrăniți copilul cu o linguriță și nu direct din borcanul cu mâncare, cu excepția cazului în care bebelușul va termina tot borcanul la acea masă. Hrănirea directă din borcan poate introduce bacterii din gura bebelușului în borcanul cu mâncare, creând o problemă de siguranță alimentară, conform eatright.org.

Este esențial ca bebelușul să se obișnuiască cu tot ceea ce presupune o masă în toată regula. Trebuie să învețe să stea pe scaun, să folosească lingura, să se odihnească între înghițiturile de mâncare și să se oprească atunci când s-a săturat. Diversificarea este cea mai timpurie experiență alimentară, dar care ajută bebelușii să deprindă obiceiuri bune pe tot parcursul vieții. Încurajați mesele în familie chiar din prima zi a diversificării. Ori de câte ori este cu putință, toți membrii familiei ar trebui să stea la masă. Cercetările sugerează că cina în familie, în mod regulat, are efecte pozitive asupra dezvoltării copiilor.

Resurse despre diversificarea la bebeluși

  1. healthychildren.org
  2. nhs.uk
  3. babycentre.co.uk
  4. cookingformybaby.com
  5. eatright.org

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Schemă diversificare

Articol redactat de Andreea Rosu și verificat de Dr. Dejeu George, specialist în chirurgie.

Sumar:

  1. Debutul diversificării – sfaturi pentru o trecere ușoară la alimente solide
  2. Tipuri de diversificare – de la șase luni până la un an
  3. Diversificarea cu fructe și legume
  4. Diversificarea cu lactate
  5. Diversificarea cu alimente solide
  6. Ce alte alimente pot fi introduse în schema de diversificare?
  7. Resurse despre „ Schemă diversificare la bebeluși pe etape”

Când bebelușul a împlinit vârsta de 6 luni, părinții deja ar trebui să inițieze hrănirea complementară. Acum, mai puțin contează cantitatea de alimente pe care o mănâncă cel mic. Important este să se obișnuiască cu ideea de a mânca, de a mesteca, de a simți alte texturi și gusturi în afară de cele ale laptelui mamei.

Bebelușul va primi majoritatea substanțelor nutritive din laptele matern sau din formula sa de lapte. Este recomandat ca laptele matern să fie singura sursă de nutriție timp de aproximativ 6 luni, iar după introducerea alimentelor solide, este bine să continuați alăptarea până la vârsta de cel puțin 1 an. Puteți continua să alăptați bebelușul și după vârsta de un an, dacă cel mic nu se arată încă încântat de alimentele solide și nu vrea să se despartă de sânul mamei.

Totuși, este bine să consultați medicul copilului dumneavoastră pentru a afla care sunt recomandările indicate pentru vitamina D și pentru fier pe parcursul și după primul an din viața bebelușului. Alimentele solide pot fi introduse într-un moment convenabil atât pentru bebeluș, cât și pentru părinți. Schema de diversificare necesită ca părinții să aibă puțin timp liber și mai ales răbdare, întrucât cel mic poate avea reacții diferite.

Treptat, veți putea crește cantitatea de alimente, precum și varietatea alimentelor pe care bebelușul dumneavoastră le mănâncă până când va putea mânca porții mici din aceeași mâncare de care se bucură și restul familiei.

„Cercetările arată că un copil cu cât mănâncă mai multe fructe și legume până la vârsta de un an, cu atât șansele sunt mai mari ca până la vârsta de șase ani să mănânce o varietate mare de alimente.

Așadar, dragi părinți, alegeți alimente cât mai colorate, proaspete și introduceți noi arome și diferite texturi în etapa diversificării corespunzătoare vârstei bebelușului dumneavoastră. Astfel, veți găsi mai mult de 10 legume, 10 fructe și 10 proteine pentru a le testa.“ Dr. George Dejeu

Debutul diversificării – sfaturi pentru o trecere ușoară la alimente solide

Majoritatea părinților își pot da seama că bebelușul este pregătit să încerce alimente solide, doar că nu știu precis cu ce ar trebui să înceapă. Unii optează pentru terci de ovăz, unii pentru cereale special formulate pentru copii, iar alții consideră că fructele și legumele sunt cele mai potrivite pentru introducerea celui mic în lumea alimentelor solide.

Majoritatea specialiștilor recomandă începerea diversificării cu legume sau fructe proaspete sau preparate la abur (de preferat legume, iar mai apoi fructe, deoarece cea mai mare parte a bebelușilor acceptă mult mai ușor un fruct decât o legumă). De exemplu, puteți iniția diversificarea cu fructe și legume pe care mămica le consumă în mod frecvent, întrucât cel mic este deja familiar cu aceste alimente încă din timpul sarcinii și din perioada alăptării. Și, bineînțeles, e de preferat alegerea produselor de sezon.

De la o zi la alta, copilul va descoperi noi mirosuri, gusturi și texturi. Diversificarea este și o ocazie pentru cel mic să descopere o nouă modalitate de a mânca. Nu va trece mult timp și de la sânul mamei, va dori să țină lingurița și cana sa în mână. La început, vor fi suficiente câteva lingurițe de piure de legume sau de fructe. Apoi, puteți adapta cantitatea de alimente în funcție de apetitul copilului dumneavoastră. Totuși, dacă bebelușul mănâncă mai puțin de 200 de grame de alimente solide, devine necesară completarea mesei cu lapte matern sau formulă de lapte. Laptele este în continuare hrana nutritivă de bază a copilului în primul său an de viață, conform one.be.

La începutul schemei de diversificare, vor exista zile când bebelușul va mânca mai mult, alte zile când va mânca mai puțin și zile când va respinge complet toate alimentele. Părinții nu trebuie să fie descurajați în astfel de situații, întrucât sunt absolut normale. Ei pot lăsa o scurtă pauză de 2-3 zile, iar apoi să încerce să îi dea micuțului același aliment sau unul diferit. Toți copiii sunt diferiți, iar unii învață să accepte noi alimente și texturi mai repede decât alții.

Pentru ca trecerea la alimente solide să fie o experiență cât mai plăcută atât pentru bebeluș, cât și pentru părinți, este indicat să îi permiteți copilului să atingă mâncarea, să o țină în mână și să se hrănească singur, folosindu-și degetele, chiar dacă de cele mai multe ori se va murdări și i se va părea totul o joacă, în timp va aștepta cu drag ora mesei.

Nu forțați copilul să mânânce, ci mai degrabă așteptați următoarea masă dacă pe moment nu arată interes. Întotdeauna, este cel mai indicat să îi permiteți copilului să treacă prin toată schema de diversificare în ritm propriu. Începeți prin a-i oferi doar câteva bucățele sau linguri de mâncare o singură dată pe zi și așteptați să își deschidă gura înainte de a-i da lingurița cu mâncare. Preparați întotdeauna mâncăruri calde, proaspete și verificați-le înainte de a i le da copilului.

Nu adăugați sare sau zahăr în alimentele copilului sau în apa de gătit și nu plecați de lângă bebeluș în timpul mesei pentru a evita să se sufoce cu mâncare, conform nhs.uk.

Dacă bebelușul nu dorește să fie hrănit cu lingurița, puteți să adăugați câteva linguri de piure de legume în sticla sa de lapte și să îi observați apoi reacția. Dacă nu dorește să mănânce un anumit fruct sau legumă, nu insistați, ci încercați din nou peste o săptămână sau două. În general, pot fi necesare mai mult de 10 încercări pentru a ști cu siguranță dacă celui mic nu-i place sub nicio formă un anumit aliment. Dacă la prânz cel mic a mâncat toată cantitatea de piure necesară vârstei sale, puteți să îi oferiți același preparat și la cină, conform cookingformybaby.com.

Tipuri de diversificare – de la șase luni până la un an

Deși este foarte important ca cel mic să beneficieze de un regim alimentar cât mai variat, există șanse să fie alergic la anumite alimente. Din acest motiv, este important să introduceți treptat și nu mai devreme de 6 – 8 luni laptele de vacă, ouă, nuci sau semințe, pește, crustacee și alimente care conțin gluten, inclusiv grâu, orz, secară. Din momentul în care bănuiți că cel mic este pregătit să încerce alimente solide, începeți să îi dați aceste alimente în cantități foarte mici și întotdeauna urmăriți cu atenție simptomele unei eventuale reacții alergice.

Dacă copilul dumneavoastră suferă deja de o alergie, cum ar fi o alergie alimentară diagnosticată sau o eczemă ori dacă în istoricul familial sunt prezente alergii alimentare, eczeme sau astm, trebuie să fiți foarte atenți atunci când îi oferiți alune și produse pe bază de alune. Amintiți-vă! Arahidele, la fel ca toate nucile, ar trebui să fie zdrobite sau măcinate pentru a preveni riscul de sufocare, conform nhs.uk.

Din prima zi de viață și până la șase luni, copilul are nevoie doar de lapte matern sau de formula de lapte pentru sugari. Se recomandă ca bebelușii de la naștere până la vârsta de 1 an să primească un supliment zilnic care conține între 8,5 – 10 micrograme (μg) de vitamina D, indiferent dacă mămica ia sau nu un supliment cu vitamina D. Bebelușii care sunt hrăniți cu formulă de lapte nu au nevoie de acest supliment de vitamina D dacă consumă 500 ml sau mai mult de formulă de lapte pe zi, întrucât aceasta este deja fortificată cu vitamina D.

Se recomandă ca toți copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani să își ia aportul zilnic de vitamina A (233μg) și vitamina C (20mg) din fructe și legume sau chiar suplimente alimentare în cazul unui deficit al acestor vitamine descoperit pe baza unor analize de sânge. Începând cu vârsta de șase luni, primele alimente solide ale bebelușului pot include fructe și legume moi, pregătite la aburi, cum ar fi păstârnac, cartofi, cartof dulce, morcov, mere sau pere. Fructele moi, cum ar fi piersicile sau pepenele galben pot fi amestecate cu orez pentru bebeluși sau cu cereale pentru copii, conform babycentre.co.uk.

De îndată ce are loc trecerea la alimente solide, puteți să vă încurajați copilul să se hrănească singur, folosindu-și degetele. Trebuie doar să îi puneți la dispoziție alimente care se descompun ușor în gură, cu care nu se poate sufoca și pe care le poate apuca cu propriile sale degete. Puteți opta pentru biscuiți organici care vin în forme speciale sau puteți tăia o banană coaptă sau un avocado moale în bucăți potrivite pentru a putea fi apucate.

După ce bebelușul s-a obișnuit cu alimentele deja menționate, puteți face trecerea la alte alimente solide, cum ar fi carne de pui sau vită, pește fără oase, paste, tăiței, linte, orez și ouă fierte tare. Deja, vor fi permise produsele lactate cu un conținut integral de grăsimi, cum ar fi iaurtul sau brânza proaspătă. Tot începând cu vârsta de 6 luni, bebelușul poate avea deja propria sa cană și va începe să bea apă.

Începând cu vârsta de 8 luni, cel mic va începe să aibă trei mese pe zi compuse din alimente fierte sau pregătite la abur, pasate sau tocate și alimente moi pe care le poate apuca cu degetele. La această vârstă, alimentația bebelușului trebuie să fie compusă dintr-o varietate de fructe și legume, pâine, orez, paste, cartofi și alte alimente bogate în amidon, carne, pește, ouă, fasole și alte surse de proteine în afară de lactate, conform healthychildren.org.

Diversificarea cu fructe și legume

Primele preparate cu fructe pe care i le oferiți bebelușului trebuie să fie pregătite cu 250 grame de fructe, însă cantitatea poate fi modificată în funcție de apetitul copilului dumneavoastră. Cel mai bine este să optați pentru fructe de sezon, proaspete, coapte bine și, în mod ideal, organice. Încercați să folosiți fructe locale cât mai des posibil. Varietatea de fructe, cât și amestecurile creative de fructe sunt binevenite. Fructele proaspete și fructele congelate sunt de dorit în locul conservelor de fructe. Acestea din urmă conțin prea mult zahăr, așa că nu sunt tocmai cele mai potrivite pentru un bebeluș.

De asemenea, este bine să gătiți fructele la abur sau să le coaceți la cuptor pentru a facilita digestia, dar și pentru a reduce riscul de alergii. Totodată, aveți grijă să înlăturați semințele și sâmburii din fructe.

Pentru că deja începeți să pregătiți hrană pentru cel mic, chiar dacă e vorba de câteva fructe, e bine să adoptați o serie de reguli generale. De exemplu, nu cumpărați produse cu adaos de zahăr și nu adăugați zahăr în mâncarea celui mic. Zahărul maschează aroma naturală a alimentelor și îl obișnuiește pe cel mic cu gustul de dulce, dar crește și riscul apariției diabetului zaharat. Mierea, deși va fi un aliment prețios mai târziu, conține bacterii periculoase pentru copii, așa că evitați să îi oferiți miere înainte de vârsta de un an. Prăjiturile și fursecurile nu sunt recomandate copiilor, deoarece conțin prea mult zahăr și prea multe grăsimi.

Fructele simple gătite la abur sau piureurile din amestec de fructe sunt suficiente. Nici cerealele pentru copii nu sunt recomandate. Acestea pot fi introduse mai târziu în formă de terci de ovăz sau veți putea servi un terci de ovăz garnisit cu felii de banană coaptă cât mai bine.

Nu este recomandat să adăugați lactate la piureurile de fructe, fie că e vorba de smântână sau brânză. Acestea conțin prea multă proteină și prea mult zahăr. Ori de câte ori cumpărați alimente pentru bebeluș, alegeți produsele cel mai puțin procesate, cum ar fi legume și fructe congelate sau proaspete, pe care le puteți pregăti după cum doriți. Multe dintre alimentele deja preparate conțin un număr mare de ingrediente care ascund gustul natural al alimentelor și care nu sunt deloc benefice pentru sănătatea bebelușului, cum ar fi zahăr, sare și grăsimi nesănătoase.

În ceea ce privește preparatele pe bază de legume, acestea trebuie să fie pregătite cu 100 – 125 grame de legume, și cu trei lingurițe de grăsimi (ulei de măsline sau unt nesărat). La fel ca în cazul fructelor, cel mai bine este să utilizați legume de sezon, proaspete sau congelate și, desigur, legume locale. Nu sunt tocmai indicate legumele conservate deoarece acestea conțin o cantitate prea mare de sare. Amidonul, care este atât de necesar pentru creșterea și dezvoltarea copilului, se găsește într-o varietate de alimente, precum cartofi, orez, paste, quinoa sau cartof dulce. Sursele alimentare bogate în amidon conțin gluten și pot fi introduse începând cu vârsta de șase luni, fiind necesară o supraveghere atentă a reacțiilor copilului.

După ce ați pregătit mâncarea pentru bebeluș, puteți adăuga cel mult trei linguri de grăsimi, întrucât copilul are nevoie de grăsime pentru a crește. Indicat este să folosiți când uleiuri vegetale, când unt nesărat. Fiecare tip de ulei are o compoziție nutritivă unică, așa că este bine să variați între diferite tipuri de ulei. Este excelent uleiul de măsline, la fel cum este și uleiul de soia. Acesta din urmă este bogat în acizi grași polinesaturați, cum ar fi Omega-3. Acizii grași Omega-3 sunt deosebiți de importanți atât în perioada sarcinii, cât și în primii doi ani de viață, întrucât sprijină dezvoltarea optimă a creierului și vederea.

Nu este recomandat să adăugați sare sau amelioratori artificiali de gust în mâncarea bebelușului, conform one.be.

Diversificarea cu lactate

În primele șase luni de viață, bebelușul nu are nevoie de altă hrană în afară de laptele matern și/sau formula de lapte pentru sugari. Formula de lapte conține lapte de vacă și este fortificată cu vitamina D și, eventual, cu acizi grași Omega-3. Optați pentru o formulă de lapte pe bază de soia doar dacă vă recomandă medicul dumneavoastră.

După împlinirea vârstei de șase luni, laptele de vacă poate fi amestecat cu alimente, iar laptele integral de vacă poate fi servit ca băutură începând cu vârsta de 1 an. Laptele semi-degresat poate fi introdus în regimul alimentar la vârsta de doi ani, dacă cel mic are o dietă variată, o greutate optimă și mănâncă fără probleme.

Laptele complet degresat sau cu 1% grăsime nu conține suficiente calorii pentru copiii cu vârsta sub 5 ani. De asemenea, laptele de capră și de oaie nu este potrivit pentru copiii mai mici de 1 an deoarece poate da diverse alergii.

Băuturile vegetale fortificate cu calciu, precum laptele de soia, laptele de migdale sau de caju pot constitui alternative excelente la laptele de vacă sau pot face parte dintr-o alimentație echilibrată începând cu vârsta de 1 an. Copiii mici și copiii cu vârsta sub 5 ani nu trebuie să consume lapte de orez din cauza nivelului de arsen pe care îl conține.

Dacă copilul dumneavoastră are o alergie sau intoleranță la lapte, discutați cu medicul personal cu privire la cele mai adecvate alternative, conform nhs.uk.

Diversificarea cu alimente solide

Pe măsură ce bebelușul crește, nevoile sale nutriționale se dezvoltă. La vârsta de 6 – 7 luni, are nevoie de o singură masă pe bază de fructe sau legume și de 500 – 600 ml de lapte matern sau formulă de lapte, împărțit în trei porții. Laptele rămâne hrană de bază cea mai bogată în nutrienți pe tot parcursul primului an de viață.

Mai apoi, puteți îmbogățiți mesele cu 10 – 15 grame, adică două linguri de carne, pește sau ou. Toate tipurile de carne trebuie să fie foarte bine gătite, la fel și ouăle. Și peștele trebuie să fie foarte bine gătit și cel mai bine este să optați pentru fileuri de pește care nu conțin oase. Macroul, somonul bio, sardinele și heringul sunt toate opțiuni bune, conform healthychildren.org.

Pentru că cel mic deja poate consuma carne, mulți părinți sunt tentați să îi ofere alimente procesate sau prea condimentate, precum cârnați, șuncă, carne de vită sau chifteluțe. Nu sunt indicate aceste preparate deoarece sunt ori prea grase, ori prea sărate și, de cele mai multe ori, conțin aditivi, conservați și coloranți, așa că trebuie evitate.

Pâinea poate fi introdusă la început sub formă de terci. Amestecați bucățele de pâine cu laptele pe care îl consumă copilul, iar la vârsta de 10 – 12 luni, copilul va fi deja capabil să mestece mici bucăți de pâine.

Părinții trebuie să fie foarte atenți la regimul copilului, deoarece un consum excesiv de carne, introducerea prea timpurie a produselor lactate, consumul de prăjituri și de cereale înseamnă un consum ridicat de proteine. Un consum excesiv de proteine suprasolicită rinichii și crește riscul apariției bolilor cardio-vasculare, a diabetului zaharat și a obezității, conform one.be, dailymail.co.uk

Ce alte alimente pot fi introduse în schema de diversificare?

Preparatele pe bază de fructe sau legume sunt cele mai indicate și ar trebui servite cel puțin de trei ori pe zi. Totuși, sucul de fructe din comerț nu înlocuiește o masă pe bază de fructe deoarece nu conține la fel de multe fibre, în schimb are prea mult zahăr adăugat.

În ceea ce privește carnea, peștele și ouăle, acestea trebuie să constituie o masă pe zi. Trei linguri, adică 12 – 20 de grame sunt suficiente. De asemenea, încercați să îi oferiți bebelușului preparate pe bază de pește de două ori pe săptămână.

La vârsta de 15 luni, puteți să îi oferiți copilului produse lactate, caz în care va trebui să reduceți cantitatea de lapte pe care deja o consumă. Produsele lactate trebuie alese în așa fel încât să corespundă cu nevoia copilului de grăsimi și vitamine. Produsele lactate cu un conținut redus de grăsimi nu sunt recomandate.

Alimentele bogate în amidon sunt foarte importante și ar trebui servite la fiecare masă. Leguminoasele sunt re comandate: linte, năut, fasole albă și fasole roșie. Pentru că grăsimile sunt necesare pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului, folosiți la prepararea mâncărurilor uleiuri vegetale diferite, iar tartinele cu unt pot fi servite ca gustări, conform one.be.

Un număr mare de părinți vegetarieni se întreabă ce include o schemă de diversificare la bebeluși, atât timp cât se dorește respectarea unui regim vegetarian. În general, o dietă vegetariană nu este un risc pentru copil în primul an de viață, atât timp cât este hrănit cu lapte matern sau formula de lapte și cât timp dieta sa este variată. În primul an de viață, proteinele și fierul sunt furnizate de laptele matern sau de formula de lapte. Introducerea unor noi alimente, precum pește și ouă reprezintă o bună alternativă pentru a face față la nevoile nutriționale ale unui copil. Unele produse vegetariene, precum tofu sau seitan nu sunt recomandate copiilor mai mici de un an, din cauza faptului că sunt foarte procesate și adesea conțin prea multe substanțe dăunătoare. Cu toate acestea, o dietă vegană care presupune eliminarea tuturor produselor de origine animală nu este adecvată pentru copii, deoarece prezintă riscuri specifice pentru sănătatea copilului. Acest tip de dietă poate cauza o deficiență de fier, calciu, vitamina D, vitamina B12 și aminoacizi esențiali.

Resurse despre „ Schemă diversificare la bebeluși pe etape”

healthychildren.org
nhs.uk
one.be
cookingformybaby.com
babycentre.co.uk
dailymail.co.uk
parents.com
thebump.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Mâncarea la borcan

Articol redactat de Adriana Râmniceanu și verificat de Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Sumar:

Una dintre etapele din dezvoltarea celui mic și care nu de puține ori dă serioase bătăi de cap mămicilor începătoare este și diversificarea. O mamă responsabilă știe că un start bun continuat cu o diversificare corectă reprezintă varianta ideală și este semnul că bebelușul va avea parte de toate substanțele nutritive și vitaminele de care are nevoie pentru o dezvoltare armonioasă pe toate planurile. Cu toate acestea, diversificarea poate fi destul de dificilă, mai ales că micuții nu pot mânca aceleași alimente ca adulții. Asta ca să nu mai amintim de mulțimea recomandărilor, mai mult sau mai puțin avizate venite din partea rudelor, prietenilor sau cunoscuților, care se pare că se pricep la toate, inclusiv la diversificare.

Mâncarea pentru bebeluși este un subiect aparte în diversificare. Aceasta trebuie să respecte anumite cerințe dintre care prepararea termică făcută în mod corect și regula introducerii alimentelor sunt doar câteva dintre acestea.

Pentru a veni în ajutor mamelor aflate la început de drum, vom încerca să oferim informații despre cum ar trebui să fie mâncarea bebelușilor.

„Nu vă faceți griji cu privire la cât de mult mănâncă bebelușul dvs. la început, cel mai important e să se obișnuiască cu gusturile și texturile noi, învățând cum să miște alimentele solide în gură, iar mai apoi să le înghită.” Dr. George Dejeu

Mâncarea bebelușilor în funcție de vârstă

Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni a celui mic. Abia de la această vârstă se poate începe, treptat, introducerea și alimente în dieta sa. În cazuri aparte, diversificarea poate începe de la 4 luni. Cel mai bine este să discutați cu medicul pediatru despre momentul când ar trebui să începeți diversificarea. În funcție de istoricul medical al bebelușului, acesta vă va face cea mai corectă recomandare și vă va prezenta pașii pe care îi aveți de urmat. Nu începeți diversificarea „după ureche”, la îndemnul celor din jur, ci doar după ce ați primit recomandarea medicului specialist.

Potrivit mayoclinic.org, există anumite semne prin care copilul vă aduce la cunoștință faptul că ar fi pregătit pentru începerea diversificării. „Poate copilul să-și țină capul într-o poziție stabilă și în poziție verticală? Poate copilul să stea în funduleț, chiar și sprijinit? Copilul poate ține o jucărie în mână? Este cel mic interesat de ce mâncați? Dacă răspunsul la aceste întrebări este afirmativ și medicul copilului dumneavoastră este de acord, atunci puteți începe să completați dieta lichidă a bebelușului cu alimente solide”, susțin specialiștii.

Cu toate acestea, nu trebuie să vă grăbiți și să începeți cu multe alimente, ci trebuie respectată o anumită schemă. „Introduceți alimentele noi unul câte unul. Așteptați două sau trei zile, dacă este posibil, înainte de a-i oferi celui mic un aliment nou. De regulă, așteptați trei zile dacă bebelușul sau membrii familiei știu că suferă de anumite alergii. Notați alimentele pe care le-ați introdus copilului în alimentație. Dacă acesta manifestă o reacție adversă, un jurnal de diversificare va facilita identificarea cauzei”, conform babycenter.com.

Potrivit aceleiași surse, la începutul diversificării, nu este indicat să faceți combinații de alimente. Alimentele oferite vor fi simple, deoarece în acest fel veți putea să „identificați o alergie sau sensibilitate alimentară”. După ce ați observat toleranța copilului față de alimentele individuale, puteți încerca apoi diverse combinații pentru a îmbunătăți aroma, dar și pentru a spori cantitatea de vitamine și substanțe nutritive oferite celui mic. Piureuri din avocado, morcovi fierți, păstârnac, dovlecei sau cartofi dulci sunt baza acum.

Pentru etapa cuprinsă între 7 – 9 luni, consistența piureurilor oferite se poate îngroșa un pic mai mult, se pot combina mai multe legume sau fructe, respectiv banane, piersici, pere, avocado, cartofi, cartofi dulci, morcovi, dovlecei. Este momentul în care de regulă se introduce carnea în alimentație, dar și alte proteine, cum ar fi gălbenușul de ou. Până la 7 luni se recomandă introducerea alimentelor ce conțin gluten pentru a evita riscul apariției de boală celiacă, spun specialiștii. (breastfeeding.ie)

Discutați cu medicul pediatru pentru a vedea care sunt recomandările și cum trebuie să procedați.

Între 9 – 12 luni, deja lucrurile par că se mai simplifică pentru că există mai multă libertate de alegere. Astfel, în afară de alimentele obișnuite, celui mic i se pot introduce în meniu anumite produse lactate, cum ar fi brânza sau iaurtul, precum și peștele. De asemenea, textura preparatelor oferite poate suferi unele modificări, iar cel mic poate prefera anumite preparate mai fine, în timp ce la altele, doar mărunțite la furculiță sau chiar bucăți mici pentru a nu exista riscul de înecare cu mâncare.

Conserve preparate în casă pentru bebeluși

Chiar dacă gătitul nu este punctul dumneavoastră forte, trebuie să știți că este extrem de ușor să pregătiți mâncare pentru bebeluși. Trebuie să știți să o preparați termic corespunzător pentru a-i oferi celui mic substanțele nutritive, mineralele și vitaminele de care are nevoie pentru a se dezvolta așa cum trebuie. Atunci când vine vorba despre preparare termică, specialiștii sunt de acord că prăjirea este contraindicată și cea mai corectă variantă este pregătirea alimentelor la abur.

De asemenea, ar trebui să luați în calcul să vă dotați bucătăria cu un blender de mână pentru că va face prepararea piureurilor mult mai ușoară. Și o sită deasă prin care să pasați fin legumele este bună. Cum nu se poate să gătiți exact cât mănâncă bebelușul la o masă sau dacă vreți să vă faceți unele rezerve, mai aveți nevoie de borcănașe de sticlă, recipiente etanșe și de niște etichete pe care să treceți conținutul recipientului și data la care au fost preparate respectivele alimente.

La începutul diversificării, piureurile simple sunt cele care i se vor oferi celui mic. Aici intră piureul de morcovi, păstârnac, mazăre, avocado, cartofi dulci copți, chiar și de banană. Pentru a le prepara, legumele se fierb la abur după care se pasează, folosindu-se lapte matern sau zeama în care au fiert pentru a subția piureul. Între 7 – 9 luni, mâncarea celui mic devine ceva mai complexă. I se pot oferi piureuri de spanac cu cartofi obișnuiți, o combinație dintre avocado și banană. Acum este momentul în care de regulă se introduce și gălbenușul de ou și carnea în alimentație. În acest caz, aveți grijă la prepararea termică a celor două!

Între 9 luni și 1 an, mâncarea copilului este mult mai rafinată. Un piure de cartofi și praz la care i se oferă și pește alb va fi poate felul lui preferat de mâncare, iar un piure din iaurt grecesc și cireșe va fi alternativa sănătoasă la iaurturile cu fructe din comerț. Nu se administrează mentă copiilor cu vârsta sub 2 ani deoarece poate provoca palpitații, dureri de stomac, insuficiență respiratorie), conform naha.org/naha-blog/peppermint-safety-info.

Cea mai importantă regulă este să folosiți toate ingredientele extrem de proaspete. Dacă nu sunteți sigur de prospețimea lor, mai bine nu le folosiți. De asemenea, ar fi de preparat să aveți o sursă de încredere de unde vă luați legumele, fructele, carnea și ouăle.

Kidspot.com.au prezintă unele recomandări pentru mame: „În primul rând, înainte de a începe să gătiți, asigurați-vă că toate uneltele, ingredientele, spațiul de lucru și mâinile sunt extrem de curate. Aveți grijă să aveți la îndemână recipientele adecvate pentru depozitare, iar acestea să fie foarte curate și perfect etanșe. Niciodată să nu alegeți să conservați alimentele rămase în bol după ce a mâncat cel mic sau cele de la o masă la alta. Cel mai bine este să depozitați porții individuale de alimente pentru copii în frigider pentru o zi. În cazul în care alegeți să vă faceți rezerve la congelator, acestea pot fi păstrate pentru o lună de zile. Atunci când intenționați să folosiți alimente pentru copii, alimente care au fost înghețate în prealabil, încercați să le dezghetați peste noapte în frigider. Nu refrigerați resturile”.

De ce să ții cont când pregătești mâncarea bebelușului

Există mai multe recomandări de care ar fi bine să țineți cont atunci când vine vorba de prepararea mâncării pentru cel mic. În primul rând, aveți grijă la alimentele pe care i le oferiți. Fructele sau legumele fierte, cum ar fi merele, perele, dovleacul, morcovul, cartoful și mazărea sunt cele mai bune variante pentru început. Pregătirea la aburi a legumele, a peștelui sau a cărnii este considerată cea mai bună metodă, deoarece în acest fel se păstrează cele mai multe substanțe nutritive.

Potrivit mayoclinic.org, „nu oferiți lapte de vacă sau miere înainte de vârsta de un al celui mic. Laptele de vacă nu satisface nevoile nutriționale ale unui copil, nu este o sursă bună de fier și poate crește riscul de deficit de fier. Mierea ar putea conține spori care pot provoca o boală gravă, cunoscută sub numele de „botulism infantil”. În categoria interzise intră și zahărul și sarea, despre care unii specialiști sunt de părere că ar trebui să fie introduse abia după cel mic a împlinit doi ani.

Cât despre alimentele care pot provoca alergii, părerile sunt împărțite. Sunt unii cercetători care susțin că ar trebui evitate, mai ales dacă în istoricul familiei sunt astfel de cazuri, în timp ce alții sunt de părere că nu ar trebui să se facă vreo diferențiere. Conform aceleeași surse, „pentru a ajuta la prevenirea alergiilor alimentare, părinților li s-a spus să evite hrănirea copiilor mici cu alimente extrem de alergene, cum ar fi ouăle, peștele, arahidele și nucile. Astăzi, totuși, nu există dovezi convingătoare că evitarea acestor alimente în timpul copilăriei timpurii va contribui la prevenirea alergiilor alimentare”.

De asemenea, potrivit eatright.org, este indicat să folosiți tot ce este în sezon și extrem de proaspăt. Fiți foarte atenți la igienă, totul trebuie să fie perfect curat, de la mâinile dumneavoastră, și până la tot instrumentarul folosit la prepararea hranei. Gătirea la abur este cea mai bună metodă de a păstra în fructe și legume toate vitaminele și mineralele. „Atunci când preparați pește sau carne aveți grijă la oase și gătiți-le până se prepară bine. Regula este valabilă și în cazul ouălor”. În caz contrar, riscați intoxicații alimentare grave.

Mâncarea bebelușului în concediu

Atunci când plecați în concediu, vă este necesară o ladă frigorifică în care să depozitați mâncarea celui mic. Cel mai bine este să vă interesați din timp dacă aveți posibilitatea să-i pregătiți celui mic mâncarea proaspătă, atunci când acestuia i se face foame. Dar cum în general, în concediu toată lumea vrea să se simtă bine și nu să stea ore întregi în bucătărie, o soluție ar veni de la borcănașele cu mâncare din comerț. Există mulți astfel de producători, iar unii dintre ei sunt chiar recunoscuți pentru calitatea ridicată a produselor oferite pentru hrana celui mic. Important este să aveți grijă la condițiile de depozitare a acestora pentru a nu exista riscul alterării lor.

Cele mai bune rețete pentru bebeluși

Am tot discutat despre mâncarea bebelușilor, așa că a venit timpul să vă oferim și câteva variante care, potrivit healthline.com sunt pe placul celor mici.

Piureul de mazăre este destul de dulce, așa că majoritatea copiilor nu îl refuză. Trebuie doar să fierbeți 100 – 150 grame de mazăre, pe care le pasați apoi bine la blender, adăugând apa în care a fiert sau lapte matern pentru a-l subția. Puteți varia și în loc de mazăre puteți folosi morcov sau cartofi dulci. Bebelușul va fi cucerit de noul gust. Aceste piureuri se oferă, de regulă, la începutul perioadei de diversificare, dar se poate continua lejer și după, dacă micuțul le acceptă și le consumă cu plăcere.

Pentru bebelușii ceva mai mari de 7 – 9 luni, un piure din cartofi, morcovi, mazăre, la care se adaugă carne sau pește reprezintă o combinație delicioasă. În plus, este și foarte ușor de pregătit. Se fierb la aburi legumele după care se pasează sau mărunțesc la furculiță, iar în alt vas se prepară carnea sau peștele. Și acestea vor fi bine mărunțite pentru a fi mai ușor de digerat și pentru a nu exista riscul vreunui os ascuns, în cazul peștelui.

Un piure din mere și banane este o alegere inspirată pentru meniul celui mic. Fierbeți în puțină apă feliile de măr, după care le amestecați bine la consistența dorită cu o banană bine coaptă. Este un desert foarte sănătos și care poate fi oferit încă de la începutul diversificării. În cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 – 12 luni, mărul poate fi înlocuit cu caise bine coapte, pasate bine, și cu banane.

Dacă doriți să-i oferiți celui mic și alte alimente, cum ar fi fasole sau linte, cel mai bine este să discutați cu medicul pediatru, care vă va spune dacă este bine sau nu pentru vârsta copilului.

Mâncarea la borcănel. Da sau nu?

În unele cazuri, unele mame preferă să apeleze la mâncarea la borcănel pentru copilul lor. Dacă micuțul o preferă, iar medicul pediatru și-a dat acordul, atunci nu este nicio problemă. Trebuie doar să aveți grijă cu depozitarea acestor borcănele pentru că în cazul în care recipientul nu mai este sigilat corespunzător, conținutul acestuia nu mai poate fi consumat.

Cu toate acestea, sunt unii medici care nu recomandă consumul regulat de mâncare la borcănel, și sunt de părere că micuțul ar trebui obișnuit și cu mâncare gătită în casă. Pe piață, există numeroși producători care susțin că respectă toate cerințele atunci când vine vorba despre mâncarea celor mici.

Concluzii

Capitolul „mâncare pentru bebeluși” nu este unul chiar atât de speriat pe cât credeați la începutul diversificării. Este nevoie doar de ceva mai multă atenție și respectarea unor reguli simple precum prepararea termică corectă, introducerea pe rând a alimentelor, respectarea condițiilor de igienă, precum și indicațiile privind depozitarea corectă a preparatelor. Nu este nicio problemă dacă bebelușul mai refuză unele alimente. Renunțați și încercați mai târziu. De asemenea, dacă din diferite motive vă îndreptați atenția către mâncarea la borcănel, fiți atent la firma producătoare și vedeți care sunt ingredientele conținute. Cel mai bine este ca indiferent de felul în care alegeți să procedați, să discutați permanent cu medicul pediatru. Acesta vă va oferi informațiile de care aveți nevoie și vă va face recomandări privind mâncarea bebelușului. Nu vă grăbiți să-i oferiți acestuia mâncare de „oameni mari”, deoarece sistemul lui digestiv nu este suficient de bine dezvoltat. Diversificarea trebuie făcută respectându-se anumite etape. Sunt pași mici, dar siguri spre dezvoltarea lui armonioasă. Și ce părinte nu își dorește doar ce este mai bun pentru copilul său!?

Surse

  1. mayoclinic.org
  2. healthline.com
  3. eatright.org
  4. kidspot.com.au
  5. babycenter.com
  6. naha.org
  7. nhs.uk

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Diversificarea la 2 ani

Articol redactat de Panseluța Codreanu și verificat de farmacist Ioana Dejeu, specialist în cosmetică farmaceutică.

Sumar:

  1. Despre diversificare
  2. Diversificarea și alăptarea la doi ani
  3. Diversificarea la doi ani, ce fructe și legume ar trebui să mănânce la această vârstă
  4. Diversificarea la doi ani, ce alimente și lichide poți să îi oferi
  5. Cât ar trebui să mănânce copilul de doi ani
  6. Restricții alimentare la doi ani
  7. Concluzii
  8. Resurse despre „Diversificarea la doi ani”

Diversificarea este un proces lung care implică răbdare pe o perioadă întinsă de timp. Fie că ați optat pentru a începe diversificarea la vârsta de patru luni (în cazul în care ați alimentat copilul cu formula de lapte praf) sau ați dat startul la șase luni (în situația alăptării la sân), iată că ați ajuns la vârsta de 2 ani a copilului dumneavoastră și lungul traseu nu s-a încheiat încă. E nevoie de o continuă informare și reactualizare a acestui proces pentru a nu da greș nici acum, când piticul a ajuns la această frumoasă vârstă. Poate că nu mai există temerile de la început, dar precauția și tenacitatea nu trebuie să abandoneze adultul care coordonează totul.

În articolul „Diversificarea la 2 ani”, cititorul interesat va găsi informații utile referitor la felul în care poate continua diversificarea copilului de 2 ani, combinarea diversificării cu alăptarea, fructele, legumele, precum și alimentele și lichidele care pot intra în alimentația copilului la această vârstă.

„La vârsta de doi ani, copilul dumneavoastră ar trebui să știe să folosească singur lingura, să țină o cană cu apă cu o singură mână și să poată mânca singur o gamă variată de așa numitele alimente finger food, ce pot fi ținute în mână. Totuși, s-ar putea ca într-o zi să mănânce foarte mult, iar în altă zi aproape deloc, indicat fiind să nu îl obligați să mănânce la anumite ore, când îi va fi foame, va cere el. E bine totuși să mănânce alimente din toate categoriile: atât proteine, cât și carbohidrați, toate în limitele normale.” farmacist Ioana Dejeu

Despre diversificare

Studii din anul 2009 au demonstrat că o alimentație greșit administrată în primii trei ani de viață ai copilului va sta la baza bolilor care pot apărea în viața lui de adult. Și ne referim aici la obezitate, diabet zaharat, accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic și chiar cancerul, alimentația fiind un factor extrem de important în formarea și menținerea sănătății unui adult.

Fie că este la început, fie că se află la vârsta de 2 ani, regulile unei diversificări corecte în alimentația copilului sunt la fel de valabile și nimic nu trebuie să îi convingă pe părinții responsabili de a trata procesul cu lejeritate. Bazele unei alimentații sănătoase se pun de la vârstă fragedă, iar gusturile alimentare și obiceiurile se formează în copilărie. Dacă vrem un copil care să iubească hrana sănătoasă, părintele trebuie să fie un exemplu. Dacă până la această vârstă mai existau dubii că cel mic ar copia obiceiurile alimentare ale părintelui, începând cu această vârstă, copilul va face exact ceea ce adultul practică în mod obișnuit.

Ca reguli în diversificarea care continuă și la 2 ani, am selectat câteva dintre ele:

  • Copilul trebuie să aibă propria veselă (boluri, lingurițe, farfurioare). Motivul: igienă și siguranță.
  • Atunci când copilul ia singur din farfurie și își arată preferința pentru un singur aliment, este recomandat ca mama să amestece alimentele între ele.
  • Părinții nu trebuie să categorisească alimentele în „bune” și „rele”, și nici nu trebuie să folosească alimentele drept recompensă. Pot fi oferite alte tipuri de recompense (jucării, jocuri etc.), dar nu alimente, pentru a stimula alimentația corectă și eficientă.
  • Se recomandă ca în timpul mesei, părinții să îndepărteze orice ar putea distrage atenția copilului de la masă (muzică, telefoane, tabletă, televizor etc.) pentru a evita un posibil înec sau alte pericole care pot apărea din cauza neatenției.
  • Deoarece copiii au capacitatea să își regleze aportul caloric total, refuzând alimentele atunci când sunt sătui, obligarea copilului să mănânce atunci când acesta refuză un aliment este total nepotrivită. Rezultatul poate fi aversiunea copilului față de respectivul aliment, conform Curs de Diversificarea alimentației, dr. Delia Chira.

Diversificarea și alăptarea la 2 ani

Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea până la vârsta de 2 ani și dincolo de ea, acolo unde acest lucru este posibil. Alegerea de a continua alăptarea și după această vârstă depinde exclusiv de mamă, unele mame optând să își alăpteze copilul până la doi, trei sau chiar patru ani. Beneficiul alăptării de la această vârstă vizează mai mult latura emoțională, relația dintre mamă și copil consolidându-se.

Diversificarea fiind un proces în plină dezvoltare la 2 ani, atunci când mama decide să nu întrerupă alăptarea și să depășească pragul de 2 ani, alăptarea nu mai reprezintă baza alimentației copilului. Ci doar un deliciu sau un moft prin care acesta își exprimă dorința de a sta lipit de mamă.

În alcătuirea meniului copilului, ideală este ghidarea după piramida alimentară. Aceasta a fost creată de specialiști spre a îndrepta individul spre o dietă echilibrată și sănătoasă. Prin recomandările incluse în piramida alimentară se pot realiza regimuri cu produse variate, bogate în nutrienți, fără a destabiliza alimentația prin surplusuri de calorii, lipide, zahăr sau sare.

Alimentele sunt aranjate în piramidă de la bază spre vârf, în funcție de cantitatea ce trebuie consumată zilnic. Astfel, la bază stau cerealele integrale și cerealele rafinate. Urmează fructele și legumele, apoi grupa proteinelor, iar la vârful piramidei se află uleiurile, grăsimile și dulciurile, conform safefood.eu

Diversificarea la 2 ani, ce fructe și legume ar trebui să mănânce

Fructele și legume au reprezentat alimentele de debut pentru alimentația micuțului. La vârsta de 2 ani, ele trebuie să facă parte din alimentația zilnică a copilului, fiind oferite la 2 -3 mese/zi.

Valabilitatea proverbului „Un măr pe zi ține doctorul departe” se aplică cu prisosință și în cazul piticilor de această vârstă.

Fructele și legumele nu trebuie să lipsească nici măcar o zi dintr-o alimentație sănătoasă și echilibrată.

  • Legumele conțin carbohidrați, fibre, magneziu, potasiu, folat, proteine, fier, vitaminele B, C, A, conform https://parenting.firstcry.com/articles/2-year-12-to-24-month-baby-food-chart-feeding-tips-and-more/. Ideal este folosirea lor în stare proaspătă, dar atunci când situația nu permite acest lucru, legumele congelate reprezintă o variantă bună.
  • Legume: spanac, morcov, mazăre, fasole, linte, cartof, broccoli, ceapă, dovleac etc..
  • Fructele sunt cunoscute ca fiind sursă de fibre, carbohidrați, magneziu, potasiu, vitaminele C, A, B. Dintre fructe, amintim: piersica, pepene galben, mango, papaia, caisă, mărul, para, strugurii etc.

Diversificarea la 2 ani, alimente și lichide

Aportul de lichide pentru un copil de 2 ani este în medie de 100 ml/kgcorp/zi. Baza pentru o hidratare corespunzătoare o constituie apa potabilă. Se pot administra copilului și sucuri din fructe proaspete, compoturi făcute în casă, supe etc. De asemenea, necesarul de lichide este asimilat și din fructe și legume, care au un procentaj mare de apă în compoziția lor.

O alimentație echilibrată nu necesită suplimentare cu vitamine, spun specialiștii. Singura care se administrează în scop profilactic este Vitamina D.

Atunci când aducem în discuție alimentația, cuvântul de bază este echilibrul. Un echilibru între proteine, glucide și lipide, precum și un aport corespunzător de minerale, vitamine și fibre vor pune bazele unei alimentații sănătoase în viața celui care și le însușește.

PROTEINELE

Astfel, proteinele au rol în creștere și dezvoltare, fiind un „suport material al vieții”, conform

  • Carnea de pui, găină, curcan, pește, vită, ficat de pui (40 – 60 gr/zi).
  • Carnea de rață, gâscă, oaie, porc se va administra începând cu vârsta de 2 ani, dar cu prudență și în cantități limitate.
  • Ouăle: recomandate de 3 – 4 ori/săptămână. Recomandate sunt ouăle de găină, proaspete și bine preparate termic.
  • Lactatele: iaurt natural, brânză de vaci, urdă, smântână, unt, telemea de vacă, de capră.

GRĂSIMILE

Grăsimile (lipidele) au un rol deosebit în creșterea și dezvoltarea micuțului: dezvoltarea creierului, maturarea sistemului nervos, absorbția unor vitamine (D, E, K, A, care nu se absorb decât în prezența grăsimilor). Trebuie specificat că o alimentație echilibrată trebuie să conțină toate cele trei tipuri de grăsimi: saturate, mononesaturate, polinesaturate.

Pentru a înțelege importanța și sursa fiecărui tip de grăsime, le vom analiza separat.

  • Grăsimile saturate: se găsesc în lapte, smântână, unt, carne (se va evita slănina de porc, untura și mezelurile). Untul nu se va înlocui cu margarina, indiferent cu ce elemente ar fi îmbogățită.
  • Grăsimile mononesaturate: uleiul de măsline (1/2 lingurițe pe zi, adăugat la prepararea supei) – conține mulți acizi grași esențiali, printre care Vitamina E care este utilă organismului în creștere.
  • Grăsimile polinesaturate – peștele are un conținut mare de acizi grași, fosfor, grupul de Vitamina B, precum și Vitaminele D și A, conform Curs de Diversificarea alimentației, dr. Delia Chira, medic specialist pediatrie, pediatrucluj.ro.

GLUCIDELE

Au un rol energetic și structural (inimă, creier, celule sangvine, mușchii nu pot funcționa în absența lor).

Surse: grâu, orz, ovăz, porumb, secară, orez, leguminoase, cartofi, banane.

Cât ar trebui să mănânce la 2 ani

La 2 ani, un copil trebuie să aibă cinci mese, dintre care trei mese principale și două gustări.

Porția unui copil de 2 ani reprezintă un sfert din porția zilnică a unui adult. Astfel, copii la această vârstă au nevoie de 100 Kcal/kgcorp/zi (de exemplu, un copil de 10 kg va avea nevoie de 1000 Kcal/zi).

Din categoria proteinelor, copilul are nevoie de 1 – 1,2 grame de proteine pentru fiecare kg. Din această cantitate, jumătate trebuie să fie de origine animală (lapte, ouă, carne) și jumătate proveniind din vegetale (cereale, legume, fructe oleaginoase – nuci, caju, alune, migdale). Lactatele nu trebuie să depășească 400 – 500 ml/zi.

Acestea fiind valori orientative, cantitatea de hrană a micuțului nu trebuie cântărită, calculându-se numărul de calorii necesare la fiecare masă. Valorile sunt orientative. Dacă un copil are apetit, se dezvoltă armonios din punct de vedere psihic și fizic, dacă energia îl caracterizează, nu este nevoie de suplimente alimentare. În caz contrar, copilul trebuie consultat de medicul pediatru pentru a identifica problemele care pot împiedica buna sa dezvoltare, conform Curs de Diversificarea alimentației, dr. Delia Chira.

Restricții alimentare

La doi ani, copilul nu mai este atât de fragil ca în primele luni de viață. Sistemul său digestiv s-a maturat, iar alimentația nu mai ridică tot atâtea temeri și semne de întrebare așa cum se întâmpla la vârsta de șase luni, de exemplu. Cu toate acestea, există restricții alimentare la 2 ani, așa cum pot exista și pentru viața de adult. Practic tot ceea ce înseamnă alimente nesănătoase și exces.

Având în vedere că s-a făcut deja „trecerea” spre alimentația asemănătoare cu a adultului, din categoria restricții alimentare la vârsta de 2 ani au rămas puține. Cu toate acestea, o alimentație sănătoasă implică restricții alimentare, doar în felul acesta se poate bucura micuțul în continuare de un sistem imunitar puternic. Și amintim:

  • Brânza topită și iaurturile cu fructe din comerț nu sunt indicate.
  • Zahărul să nu depășească 10 grame/zi, deși ideal ar fi să lipsească din alimentația copilului
  • Ciocolata nu trebuie administrată până la vârsta de trei ani.
  • Mâncarea gen fast-food trebuie să fie total străină micuțului la această vârstă.
  • Sucurile răcoritoare carbogazoase nu trebuie să fie incluse în alimentația unui copil de 2 ani.

Medicii impun unele restricții alimentare în domeniul lipidelor care ar trebui introduse în dietă de la această vârstă. Motivul unei diete hipercalorice îl reprezintă riscul de apariție al obezității cu tot bagajul de riscuri pe care aceasta le aduce: tulburări cardio – circulatorii, tulburări metabolice.

O dietă nesănătoase poate expune copilul unor lipsuri polivitaminice sau minerale grave. Astfel, pot apărea carențe de: vitamina A, vitamina C, vitamina B6, acid folic, fier și calciu. O alimentație săracă în produse lactate va avea ca rezultat un aport insuficient de calciu. În ceea ce privește fierul, surse importante de fier sunt: mazărea și fasolea uscată, spanacul, cerealele, peștele, carnea, conform familydoctor.org.

Concluzii

La 2 ani, copilul se poate bucura de armonia meselor în cadrul familiei, iar locul său la masă în scăunelul confortabil trebuie mereu ocupat în minutele dedicate mesei. În felul acesta, în cadrul unei atmosfere liniștite, el se va bucura alături de familie și va învăța alături de membrii ei ce înseamnă ordinea, va învăța cum se mănâncă și ce se mănâncă. Nimic mai simplu și mai frumos pentru o familie fericită!

Orice părinte alege ceea ce este cel mai bine pentru propriul copil, confortul și fericirea micuțului reprezentând bucuria adulților. Dezvoltarea sa din punct de vedere fizic, emoțional și cognitiv reprezintă o prioritate pentru ei. Iar o dezvoltare holistică și armonioasă a copilului implică investiții financiare, de timp și de acumulare de informații și punere în practică a acestora. Dintre acestea, se numără combinarea diversificării cu alăptarea, procurarea de alimente calitative și, de ce nu, schimbarea unui stil de viață haotic și nesănătos cu un stil de viață sănătos, echilibrat, așa cum ne dorim ca cel mic să își însușească!

Resurse despre „Diversificarea la doi ani”

  1. betterhealth.vic.gov.au
  2. healthlinkbc.ca
  3. safefood.eu
  4. familydoctor.org
  5. healthlinkbc.ca
  6. healthlinkbc.ca
  7. parenting.firstcry.com
  8. healthychildren.org

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Ioana  Dejeu, farmacist.

Ioana Dejeu

farmacist

doctorand în științe farmaceutice

ioana.dejeu@gmail.com

DrGeoMEDSRL@gmail.com

0745 542867

Diversificarea la copiii de 3 ani.

Material realizat de Panseluța Codreanu și verificat de Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Sumar:

  1. Cât trebuie să mănânce un copil de 3 ani
  2. Ce bea un copil de 3 ani
  3. Ce fructe și legume mănâncă un copil de 3 ani
  4. Ce alimente solide mănâncă un copil de 3 ani
  5. Meniuri zilnice pentru un copil de 3 ani
  6. Gustări între mese pentru un copil de 3 ani
  7. Cum îl înveți să mănânce sănătos
  8. Concluzii
  9. Resurse despre „Diversificarea la copii de 3 ani” 

Ritmul de creștere al copilului în primii trei ani de viață este foarte alert. Ritmul cel mai alert de dezvoltare este al creierului care își continuă dezvoltarea până la vârsta de trei ani, perioadă în care se formează nenumărate conexiuni neuronale. Din acest motiv, copilul la vârsta de trei ani trebuie să se bucure nu doar de delicii alimentare, ci mai degrabă de o alimentație sănătoasă, care să îi poată asigura o dezvoltare completă și armonioasă.

Pentru alimentația copilului și, implicit, pentru starea de sănătate a acestuia sunt responsabili părinții și cei care îl supraveghează în mod direct.

În alcătuirea meniului unui copil de trei ani se recomandă să se urmeze ca reper piramida alimentară, care indică proporția ideală în dieta zilnică dintre diferite grupuri alimentare pentru o alimentație echilibrată din punct de vedere calitativ și cantitativ. Piramida alimentară reprezintă transpunerea grafică a nevoilor nutritive din fiecare grupă alimentară, nevoi exprimate sub formă de porție nutritivă în grame sau are ca măsură cana de 200 ml.

„Trebuie să ținem cont de faptul că stomacul unui copil are o capacitate mult mai mică decât cel a adultului, de aceea ei nu pot mânca foarte mult la o masă și nici nu e bine să îi forțăm, dar uneori pot avea mai multe mese mai mici într-o zi sau alteori mai puține, în funcție de activitățile pe care le are copilul și greutatea sa.” Dr. George Dejeu

Cât trebuie să mănânce un copil de 3 ani

În cultura românească este răspândită ideea că al nostru scump copil este de fapt un adult în miniatură, motiv pentru care trebuie să îl hrănim pe măsură. Total greșit! Obezitatea infantilă favorizează apariția bolilor cardio-vasculare, diabet de tip 2, probleme ortopedice, tulburări psihice, rezultate școlare sub medie și nivel scăzut de stimă de sine, conform preventionweb.net 60% din copiii obezi vor deveni adulți obezi cu tot amalgamul de riscuri pe care obezitate le presupune.

Nevoile nutriționale de creștere (fier, calciu, vitamina D etc.), raportate la greutatea corporală (pe kilocorp) sunt de câteva ori mai mari decât la adult.

Aportul caloric zilnic al unui copil de trei ani este de minim 1200 kcal și maxim 1800 kcal. Micuțul trebuie să aibă trei mese pe zi și două gustări situate la aproximativ jumătatea timpului dintre mese. Bineînțeles că programul fiecăruia diferă, motiv pentru care unii copii mănâncă mai mult, iar alții mai puțin, unii mănâncă toate cele trei feluri de mâncare la prânz, în schimb alții pot sări peste felul doi. Copilul nu trebuie obligat să mănânce, în schimb trebuie verificat dacă a consumat alimentele necesare pentru a-și asigura necesarul caloric.

Hidratarea la vârsta de 3 ani

Apa reprezintă 60% din corpul uman, 70 – 80% în cazul nou-născuților și 50% în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani. Dacă se pierde o cantitate de apă ce depășește 5 – 10 % din greutatea corpului, se ajunge la o deshidratare puternică, care are consecințe grave asupra organismului, cu atât mai mult când ne referim la un copil în creștere.

Drept urmare, hidratarea este foarte importantă atât pentru adulți, cât și pentru copii, motiv pentru care trebuie să includem în obiceiurile micuțului și acela de a bea în mod constant apă. Cantitatea de lichide de care el are nevoie este de 1 l jumătate/zi. Să ținem cont de faptul că supele, ceaiurile, sucurile naturale de fructe, chiar și legumele/fructele bogate în apă, toate reprezintă surse de hidratare. Astfel, fructele și legumele verzi conțin 80 – 90% apă: castraveții – 94%; pepene galben – 92%; broccoli – 91%; roșii – 90%; morcovi – 87%.

Cu toate acestea, apa neîndulcită trebuie să fie băutura de bază a copilului. Apa trebuie să îndeplinească criteriile apei potabile.

Ceaiurile neîndulcite reprezintă o băutură cu care trebuie obișnuit copilul de mic.

Consumul băuturilor răcoritoare, acidulate sau neacidulate este de evitat sau limitat. Acestea nu potolesc setea, iar prin zahărul conținut reprezintă o sursă suplimentară de calorii (aproximativ 40 – 45 kcal/100 ml), conform „Recomandări pentru o alimentație sănătoasă la copilul mic”, coord. Prof. Dr. Mircea Nanulescu.

Fructele și legumele din alimentația copilului de 3 ani

Academia Americană de Cardiologie recomandă consumul zilnic de legume și fructe proaspete, netratate termic și, atunci când acest lucru e posibil, cu coajă. Avantajele consumului de fructe și legume sunt variate:

  • Sursă de vitamine: C, E, K, B caroteni etc.
  • Sursă de glucide digerabile și nedigerabile (fibre).

Fructele oleagenoase, cu coajă tare (alune , nuci, arahide, fistic) au conținut crescut de acizi grași polinesaturați.

Consumul de fructe are si o serie de dezavantaje:

  • Cantitate mică, chiar nesemnificativă de proteine.
  • Consumul fructelor oleagenoase pot declanșa alergii alimentare în cazul copiilor cu sensibilitate, conform „Recomandări pentru o alimentație sănătoasă la copilul mic”, coord. Prof. Dr. Mircea Nanulescu.

Fructele se pot oferi individual sau combinate cu unt de arahide, brânzeturi, iaurturi sau lapte. Ca și în cazul celorlalte alimente, fructele pe care le poate consuma copilul de trei ani sunt aceleași pe care le consumă un adult și anume: mere, grepfrut, struguri, portocale, pepeni, banane, pere, fructe de pădure, mandarine, ananas etc.

Fructe uscate și semințe

Pentru a oferi copilului doza optimă de proteine și grăsimi necesare, trebuie să combinați fructele uscate cu semințe la aceeași masă. Dintre fructele uscate amintim: stafide, smochine, curmale, caise, banane, piersici, ananas. Iar ca semințe: caju, dovleac, alune, fistic, nuci, floarea – soarelui, arahide. Atenție la alimentele care au un grad alergenic crescut! Conform eatright.org.

Alimentele solide din meniul unui copil de 3 ani

Alimentele consumate de un copil de trei ani sunt asemănătoare cu cele consumate de un adult.

Pentru proteinele de bună calitate se recomandă: carne, pește, ouă, ciuperci în cantitate de 2-3 porții/zi (de exemplu 1 ou amestecat cu 200 grame carne sau pește).

Datorită proprietăților sale nutritive, peștele poate fi consumat de două ori pe săptămână. Iar modalitatea cea mai bună de a-l găti pentru a-și păstra aceste valori nutritive este la abur.

Baza piramidei alimentare este dată de pâine și derivatele cerealiere, acestea furnizând jumătate din energia zilnică necesară.

Glutenul este proteina principală din grâu, orz, ovăz, conform „Recomandări pentru o alimentație sănătoasă la copilul mic”, coord. Prof. Dr. Mircea Nanulescu.

Tot din categoria alimente solide fac parte și produsele din cerealele integrale care sunt: cereale uscate, pâinici, biscuiți, batoane de cereale etc.

Meniuri zilnice pentru un copil de 3 ani

Valorile nutriționale zilnice ale unui copil de trei ani, conform superkidsnutrition.com sunt cuprinse între:

  • 1200 – 1600 de calorii;
  • grăsimi – 61 grame;
  • proteine – 53 grame;
  • carbohidrați – 176 gr;
  • fibre – 24 grame.

Gustările micuțului trebuie să fie simple și gustoase, important este să conțină surse de proteine, cereale integrale, fructe, legume și produse lactate. O alternativă poate fi un sandvici de curcan sau de unt de arahide, o porție de morcovi, un măr și un pahar cu lapte.

Am selectat în continuare trei idei de meniuri zilnice pe care le puteți adăuga la lista săptămânală a meniurilor pregătite pentru copilul dumneavoastră.

Meniul I

Micul dejun: cereale cu lapte integrale și un fruct.

Prânz: supă de găluște, musaca de vinete, un fruct.

Cină: budincă cu brânză, iaurt.

Meniul II

Micul dejun: ceai, brioșă, piersică.

Prânz: supă de pui, pește la cuptor cu legume, fruct.

Cină: paste cu brânză.

Meniul III

Micul dejun: lapte, pâine cu unt de arahide.

Prânz: ciorbă de perișoare, mâncare de pui cu broccoli, pepene galben.

Cină: orez cu lapte.

Gustările între mese pentru un copil de 3 ani

Pe lângă cele trei mese principale ale zilei de care se bucură atât adulții, cât și copiii, prichindeii  de trei ani care sunt în continuă creștere au avantajul de a avea alte două gustări pe parcursul zilei. Ca orar, gustările se dau aproximativ la jumătatea timpului dintre mese. Așa că vă rămâne dumneavoastră sarcina să stabiliți ora mult doritei gustări.

Ideile pentru aceste delicii alimentare sunt variate și amintim câteva:

  • Iaurt cu fructe.
  • O tartină cu gem sau unt.
  • Bicuiți din cereale integrale.
  • Piure de fructe.
  • Un simplu fruct (măr, două prune, banană etc.)
  • Biscuiți de ovăz cu fructe de pădure.
  • Brânză cu fructe.

La copiii cu intoleranță la lactoză se recomandă produse lactate delactozate.

Alimentația sănătoasă se învață de mic

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea astfel:

„Sănătatea este o stare de totală bunăstare fizică, mintală și socială, și nu doar lipsa bolii sau a infirmității.”

Fără îndoială, orice părinte își dorește o astfel de stare pentru copilul său. Dar se știe că nimic peren nu se realizează fără perseverență și muncă, multă muncă.

„Sănătatea adultului se edifică în copilărie.”

Acesta trebuie să fie mottoul după care trebuie să ne ghidăm ca părinți atunci când decidem ce alimente îi punem pe masă copilului nostru.

O alimentație corectă contribuie la prevenirea tulburărilor de nutriție (deficiențe de fier și anemie, deficit de vitamina D, tulburări ale tranzitului intestinal, malnutriție, cariile dentare etc.). În primii ani de viață se formează preferințele alimentare, singura preferință alimentară înnăscută este cea de dulce, care, de altfel, trebuie combătută!

La vârsta de trei ani, copilul va copia tot ceea ce vede, motiv pentru care părinții trebuie să fie foarte vigilenți în comportamentul alimentar pe care îl sădesc în viața micuțului. Nu putem pretinde ca cel mic să adopte și să îndrăgească un stil de viață sănătos atâta timp cât noi, adulții, nu ne atingem de așa ceva decât foarte rar. Schimbarea trebuie să înceapă în primul rând cu noi și apoi îl putem încuraja și pe copil prin exemplul nostru să aibă o atitudine pozitivă față de o alimentație sănătoasă. Nu-i putem impune lucrul acesta, dar îl putem învăța să iubească alimentele sănătoase. Gustul pentru o alimentație sănătoasă se educă.

Preferințele alimentare ale copilului la vârsta de trei ani sunt schimbătoare. Ceea ce astăzi îndrăgește și cere pentru zile întregi, e posibil ca peste câteva zile să nu îi mai placă. Soluția ideală este să puteți oferi copilului mereu variante de alimente sănătoase și în felul acesta își va forma gustul pentru ceea ce e sănătos.

Când vorbim de noutățile culinare, nu întotdeauna acestea sunt și pe placul piticului, care trebuie încurajat să încerce pentru început, dar niciodată obligat!

Opriți televizorul pe tot parcursul mesei, indiferent de momentul zilei. Printre multele dezavantaje pe care le prezintă, amintim publicitatea care poate descuraja preferința copilului pentru o nutriție sănătoasă, conform superkidsnutrition.com.

Principiile unei alimentații sănătoase se învață treptat, iar rezultatele au ecou pentru întreaga viață a puiului de om si, de ce nu, aducând schimbarea și în viața noastră, ne putem bucura împreună de o hrană sănătoasă!

Concluzii

Frumusețea acestei vârste constă și în faptul că micuțul nu mai e un bebeluș, ci împreună cu familia se va bucura de armonia și interacțiunea unei mese familiare.

Analizând comportamentul unui copil de trei ani, veți observa că e mereu activ, jucându-se mereu cu ceva sau cu cineva. El își planifică deja activitățile în mod conștient ceea ce a asimilat anterior în mod inconștient. Aceasta este puterea exemplului! Și, ca în orice domeniu, copilul nostru va imita și își va însuși obiceiurile noastre alimentare, independent de dorința noastră. Din acest motiv, un stil de viață sănătos în viața copilului înseamnă în primul rând un stil de viață sănătos în viața adultului care îl supraveghează.

A avea grijă ca un copil de trei ani să consume alimentele de care are nevoie pentru dezvoltarea sa nu este o meserie prea ușoară și pot apărea probleme atunci când informațiile de care dispunem sunt eronate sau când renunțăm mult prea repede.

Conchidem înarmându-ne cu o paletă largă de noutăți și cu multă răbdare. În felul acesta, succesul este garantat!

Resurse despre „Diversificarea la copii de 3 ani”

  1. „Recomandări pentru o alimentație sănătoasă la copilul mic”, coordonator prof. Dr. Mircea Nanulescu, editura RISOPRINT, Cluj-Napoca
  2. healthychildren.org
  3. superkidsnutrition.com
  4. eatright.org
  5. preventionweb.net
  6. health24.com
    heindusparent.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0