Despre diversificare

Articolele au fost realizate de redacția Creative Art Copywriting și verificate de următorii specialiști:

Articol redactat de Andreea Roşu și verificat de dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Sumar:

  1. Ce înseamnă diversificarea la bebeluși?
  2. Când are loc diversificarea la bebeluși?
  3. Cu ce alimente se începe diversificarea la bebeluși?
  4. Riscul de alergii alimentare la bebeluși
  5. Cu ce alimente se continuă diversificarea după 6 luni?
  6. Ce să faci și ce să nu faci în perioada diversificării?
  7. Regula de 3 zile
  8. Refluxul
  9. Resurse despre „Diversificarea la bebeluși”

Nenumărate studii arată că alăptarea oferă beneficii imense sugarilor și mamelor, însă vine momentul în care mămicile încep să se întrebe dacă nu cumva este timpul să introducă în regimul bebelușului alimente solide cunoscute ca și alimente complementare.

Multiple organizații din domeniul sănătății, inclusiv Academia de Nutriție și Dietetică și Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă, ceea ce înseamnă că bebelușul va fi hrănit doar cu lapte matern în primele 6 luni de viață. Laptele mamei este singurul care îi poate oferi beneficiile nutriționale de care are nevoie.

Indiferent dacă bebelușul este alăptat la sân sau hrănit cu formule de lapte, alimentele solide vor fi introduse în dieta lui începând cu vârsta de 6 luni. După introducerea alimentelor solide, specialiștii din domeniul sănătății recomandă mămicilor să continue să alăpteze bebelușii până la vârsta de 12 luni, iar după această perioadă, rămâne la alegerea mamei dacă va mai alăpta sau nu. S-ar putea spune că diversificarea este o piatră de hotar și majoritatea bebelușilor se bucură să descopere gusturi și texturi noi.

Ce înseamnă diversificarea la bebeluși?

Diversificarea mai este numită în termeni populari și „înțărcare” sau hrănire cu alimente complementare. Diversificarea înseamnă introducerea alimentelor solide în regimul bebelușului și are loc, de obicei, la vârsta de aproximativ 6 luni, cu toate că unii părinți se grăbesc și încep diversificarea la 4 luni.

La începutul perioadei de diversificare, cel mai important este ca bebelușul să se obișnuiască cu ideea de a mânca și cu noi gusturi și mai puțin important este cât mănâncă. Oricum, mămica trebuie să continue să alăpteze bebelușul până la vârsta de un an, așa că laptele matern sau formula de lapte va furniza majoritatea nutrienților și va oferi protecție împotriva bolilor și infecțiilor.

Începeți să îi oferiți bebelușului o cantitate foarte mică de alimente solide, după care veți crește treptat cantitatea și varietatea alimentelor până când va mânca porții mici din aceeași mâncare pe care o servește restul familiei, conform healthychildren.org.

Când are loc diversificarea la bebeluși?

Dacă veți aștepta până când bebelușul va fi pregătit pentru alimente solide, veți constata că va putea mânca de unul singur și că va înghite ușor. Există unele semne care v-ar putea face să credeți că bebelușul este pregătit pentru diversificare. De exemplu, se va trezi în timpul nopții deși părea că doarme profund, își va mușca pumnii sau va dori mai mult lapte. Însă toate acestea sunt comportamente normale și nu indică neapărat că este timpul pentru diversificare. Mai trebuie să știți că introducerea alimentelor solide nu mărește șansele ca bebelușul să doarmă mai mult în timpul nopții. Până la diversificare, trebuie să alăptați bebelușul ori de câte ori dă semne că îi este foame, conform www.nhs.uk.

Deși fiecare bebeluș are propriu ritm de dezvoltare, există câteva semne evidente că a sosit momentul pentru diversificare. De exemplu, dacă bebelușul își poate ține capul sus sau dacă este curios atunci când îi vede pe ceilalți membri ai familiei mâncând, s-ar putea să fie pregătit pentru alimente solide. Pentru ca diversificarea să aibă loc, bebelușul ar trebui să poată să stea într-un scaun înalt sau într-un scaun special pentru sugari care oferă un control bun al capului. Dacă își deschide gura atunci când îi oferiți o lingură de mâncare, s-ar putea să fie pregătit pentru alimente solide.

Cel mai important este ca el să aibă abilitatea de a muta hrana din gură în gât. Dacă atunci când îi oferiți o lingură cu cereale, el o scuipă sau i se scurge pe bărbie, există posibilitatea să nu își fi dezvoltat încă suficient de bine capacitatea de a înghiți. E ceva absolut normal. Gândiți-vă că bebelușii de la venirea lor pe lume nu au mâncat altceva în afară de lapte matern sau formulă de lapte, așa că noile texturi sunt surprinzătoare. Pentru început, puteți încerca să diluați cât mai bine mâncarea și apoi să îngroșați treptat textura. De asemenea, puteți să așteptați o săptămână sau două înainte de a reîncerca să îi oferiți alimente solide.

Ca o regulă generală, atunci când sugarii își dublează greutatea de la naștere – de obicei, la vârsta de 4 luni – și cântăresc aproximativ 6-7 kilograme, ei sunt pregătiți pentru alimente solide, conform healthychildren.org.

Cu ce alimente se începe diversificarea la bebeluși?

Pentru majoritatea copiilor, nu contează care sunt primele alimente solide pe care le încearcă. De obicei, diversificarea are loc cu cereale simple, dar nu există dovezi medicale care să sugereze că este importantă o anumită ordine de introducere a alimentelor solide în dieta bebelușilor.

Chiar dacă mulți pediatri recomandă introducerea legumelor înainte de fructe, nu există dovezi că bebelușului îi vor displăcea legumele, dacă fructele sunt introduse primele. Trebuie să știți că bebelușii se nasc cu o preferință pentru dulciuri, iar ordinea introducerii alimentelor nu schimbă acest lucru. Totuși, mămicile care și-au alăptat copiii pot introduce alimente pe bază de carne, deoarece carnea este o sursă de fier și de zinc mai ușor de absorbit și care este foarte necesară începând cu vârsta de patru luni. Cel mai bine este să discutați cu medicul copilului, conform healthychildren.org.

Cerealele pentru bebeluși sunt disponibile preambalate și le puteți adăuga în lapte matern, în formulă de lapte sau în apă. Indiferent de tipul de cereale pe care îl utilizați, asigurați-vă că este special pentru bebeluși și că este fortificat cu fier.

Primele alimente ale bebelușului pot include fructe și legume coapte sau fierte la abur, cum ar fi cartofi, cartofi dulci, morcovi, măr sau pere. Fructele moi, cum ar fi piersicile și pepenele galben, orezul sau cerealele pentru bebeluși amestecate cu laptele obișnuit al bebelușului sunt, de asemenea, opțiuni excelente. Continuați să vă hrăniți bebelușul cu lapte matern sau cu formulă de lapte, dar nu îi oferiți lapte de vacă, de capră sau de oaie până la vârsta de 1 an.

Unii bebeluși par să prefere alimentele pasate cu furculița, în timp ce alți bebeluși au nevoie de puțin mai mult timp pentru a se obișnui cu noile texturi, așa încât vor prefera alimentele cu o textură foarte netedă. Pentru a vă ajuta copilul să se obișnuiască cu o varietate de gusturi și texturi, încercați să faceți ușor trecerea de la piureuri la mâncăruri pasate de îndată ce bebelușul este capabil să înghită bine. Odată ce copilul se obișnuiește cu un anumit aliment, începeți să îi oferiți altul, conform cookingformybaby.com.

În general, carnea și legumele conțin mai multe substanțe nutritive per porție decât fructele sau cerealele. Continuați apoi să îi oferiți alimente cât mai variate, inclusiv alimente pe care le-a respins înainte. Pot fi necesare mai multe încercări până când bebelușul va accepta un nou aliment sau o textură. În câteva luni de la diversificare, dieta zilnică a bebelușului trebuie să includă o varietate de alimente, cum ar fi lapte matern, formulă de lapte, carne, cereale, legume, fructe, ouă și pește, conform babycentre.co.uk.

Pentru început, încercați să nu vă faceți griji cu privire la cât de mult mănâncă bebelușul dumneavoastră. În unele zile va mânca mai mult, în alte zile va mânca mai puțin, iar uneori va respinge complet alimentele. Toți copiii sunt diferiți, iar unii acceptă mai repede alimentele și texturile noi, iar alții mai greu.

Pentru ca diversificarea să fie o experiență grozavă atât pentru bebeluși, cât și pentru părinți, permiteți bebelușului să atingă mâncarea și chiar să se joace cu ea, lăsați-l să se hrănească singur, iar dacă folosiți o lingură pentru a-l hrăni, așteptați să își deschidă gura înainte de a-i oferi mâncarea.

Este important să vă lăsați bebelușul să se dezvolte în ritm propriu, așa că dacă într-o zi nu acceptă un aliment, încercați să i-l oferiți într-o altă zi. De asemenea, diversificarea se începe cu doar câteva lingurițe de mâncare pe zi, laptele matern sau formula de lapte rămânând alimentul de bază. Întotdeauna oferiți bebelușului mâncare călduță și testați mâncarea înainte de masă. Nu adăugați zahăr sau sare și niciun alt ameliorator de gust în mâncarea bebelușului sau în apa în care gătiți hrana sa, conform healthychildren.org.

Riscul de alergii alimentare la bebeluși

Deși este important ca bebelușii să beneficieze de o dietă cât mai variată, trebuie să știți că există șanse ca aceștia să fie alergici la anumite alimente. De aceea, este important să introduceți treptat alimentele și să observați reacțiile bebeșului. De asemenea, introduceți treptat și nu mai devreme de 6 luni laptele de vacă, ouăle, alimentele care conțin gluten, inclusiv grâu, orz, secară, alimentele care conțin nuci, alune sau semințe, precum și peștele și crustaceele.

Nu există nicio dovadă conform căreia dacă veți introduce mai târziu alimente care provoacă alergii, cum ar fi ouăle, laptele, soia, arahidele sau peștii, veți preveni alergia la astfel de alimente. Dacă sunteți de părere că bebelușul dumneavoastră are o reacție alergică la un aliment, cum ar fi diaree, erupție cutanată sau vărsături, discutați cu medicul copilului despre cele mai bune alegeri alimentare, conform healthychildren.org.

Dacă copilul dumneavoastră are deja o alergie cunoscută – cum ar fi o alergie alimentară diagnosticată sau o eczemă sau dacă aveți un istoric familial de alergii alimentare, eczemă sau astm – este necesar să fiți deosebit de atenți când introduceți alune și produse pe bază de arahide. Amintiți-vă că arahidele, la fel ca toate nucile, ar trebui să fie zdrobite sau măcinate pentru a preveni riscul de înecare, conform eatright.org.

Cu ce alimente se continuă diversificarea după 6 luni?

Odată ce bebelușul poate sta pe scaun și își duce mâinile sau alte obiecte la gură, puteți să îi oferiți mai multe alimente și să îi permiteți să se hrănească singur. Pentru a preveni înecarea cu mâncare, asigurați-vă că toate alimentele sunt moi, tăiate în bucăți mici și că sunt ușor de înghițit. De exemplu, puteți să îi oferiți bucăți mici de banană, omletă, paste bine gătite, carne de pui tăiată fin, cartofi fierți tăiați mărunt sau mazăre.

La fiecare masă zilnică, bebelușul ar trebui să mânânce aproximativ 120 gr de mâncare. Nu îi oferiți bebelușului mâncăruri procesate pentru copiii cu vârsta mai mare sau pentru adulți, deoarece acestea conțin sare și conservanți. Pentru a prepara hrană proaspătă, utilizați un blender sau un robot de bucătărie, nu adăugați sare, dar puteți adăuga alte condimente (mărar, pătrunjel, busuioc). Totuși, mâncarea proaspătă nu este lipsită de bacterii, așa că se alterează mai repede decât mâncarea preamabalată în borcane, conform healthychildren.org.

Tot începând cu vârsta de 6 luni, puteți oferi bebelușului propria cană cu apă și să îl încurajați să ia câteva înghițituri cu apă în timpul mesei.

La vârsta de 8-9 luni, bebelușul deja va avea nevoie de trei mese/zi alcătuite din alimente moi, fierte sau coapte și tocate mărunt. Alimentația bebelușului trebuie să fie compusă dintr-o varietate de fructe și legume, pâine, orez, paste, cartofi și alte alimente amidonice, carne, pește, ouă, fasole și alte surse de proteine ​​care nu sunt lactate, lapte și produse lactate.

La vârsta de 12 luni, bebelușul va avea nevoie de trei mese pe zi, plus lapte matern sau lapte integral de vacă, precum și gustări, cum ar fi fructe, chifteluțe de legume și prăjituri sănătoase.

Pentru că acum poate bea lapte de vacă, alegeți produse lactate cu conținut total de grăsimi – copiii sub 2 ani au nevoie de grăsimi și vitamine suplimentare. După vârsta de 2 ani, pot consuma lapte semi-degresat, iar de la vârsta de 5 ani, pot consuma lapte cu 1% grăsime, conform babycentre.co.uk.

Laptele de vacă poate fi amestecat cu alimente de la 6 luni, iar laptele integral de vaci poate fi administrat ca băutură de la 1 an. Laptele de capră sau de oaie nu este o băutură potrivită pentru copiii sub 1 an.

Puteți oferi copilului băuturi vegetale fortificate cu calciu, cum ar fi băuturile vegetale din soia, ca parte a unei alimentații echilibrate de la vârsta de 1 an.

Bebelușii și copiii cu vârsta sub 5 ani nu trebuie să consume băuturi din orez din cauza nivelului de arsen pe care îl conțin.

Dacă copilul dumneavoastră are o alergie sau intoleranță la lapte, discutați cu medicul pediatru sau cu medicul de familie, pentru a afla care sunt cele mai potrivite alternative, conform eatright.org.

„Cu siguranță ne dorim ca ai noștri copii să mănânce cât mai sănătos pentru a avea o viață lipsită de diverse afecțiuni și obezitate, iar pentru aceasta, întâi de toate, noi trebuie să avem o dietă bogată în fructe și legume proaspete, o hidratare corespunzătoare și un stil de viață sănătos, pentru a da un bun exemplu copiilor noștri.” dr. George Dejeu

Ce să faci și ce să nu faci în perioada diversificării?

Întâi de toate, se recomandă ca bebelușii de la naștere și până la vârsta de 1 an să primească un supliment zilnic care conține între 8,5 și 10 micrograme (μg) de vitamina D, indiferent dacă mama ia sau nu un supliment cu vitamina D. Bebelușii care sunt hrăniți cu formulă de lapte nu au nevoie de un supliment de vitamina D dacă vor consuma 500 ml lapte/zi, deoarece formula de lapte este deja fortificată cu vitamina D.

În al doilea rând, începeți diversificarea prin a oferi bebelușului câteva linguri de hrană în fiecare zi și continuați să introduceți câte un aliment nou la fiecare câteva zile, pentru a monitoriza reacțiile alergice, cum ar fi diareea, erupțiile cutanate sau vărsăturile. Pe măsură ce alimentele sunt tolerate, continuați să expuneți bebelușul la o varietate de alimente. Unii copii pot avea nevoie de expuneri multiple la un gust nou înainte de a se bucura de el, conform cookingformybaby.com.

Țineți bebelușul în poala dumneavoastră, cu spatele drept și cu fața orientată înainte pentru a introduce mai ușor alimentele solide. Această poziție face ca înghițirea să fie mai ușoară, iar sufocarea mai puțin probabilă. Mai apoi, puteți muta copilul pe un scaun înalt, special conceput.

Vorbiți întotdeauna cu o voce calmă și încurajatoare în timp ce îl hrăniți. Nu este nevoie să îl amuzați, deoarece bebelușii sunt distrași rapid de jocuri și obiecte.

Nu introduceți niciodată alimente solide în biberonul copilului. Acesta poate fi un pericol de sufocare și poate provoca  o întârziere în însușirea abilităților de hrănire și poate încuraja copilul să mănânce prea mult. Și, în ciuda unor concepții greșite, introducerea cerealelor în biberon nu va ajuta bebelușul să doarmă toată noaptea.

Întotdeauna puneți mâncarea din borcan într-un vas și hrăniți copilul cu o linguriță și nu direct din borcanul cu mâncare, cu excepția cazului în care bebelușul va termina tot borcanul la acea masă. Hrănirea directă din borcan poate introduce bacterii din gura bebelușului în borcanul cu mâncare, creând o problemă de siguranță alimentară, conform eatright.org.

Este esențial ca bebelușul să se obișnuiască cu tot ceea ce presupune o masă în toată regula. Trebuie să învețe să stea pe scaun, să folosească lingura, să se odihnească între înghițiturile de mâncare și să se oprească atunci când s-a săturat. Diversificarea este cea mai timpurie experiență alimentară, dar care ajută bebelușii să deprindă obiceiuri bune pe tot parcursul vieții. Încurajați mesele în familie chiar din prima zi a diversificării. Ori de câte ori este cu putință, toți membrii familiei ar trebui să stea la masă. Cercetările sugerează că cina în familie, în mod regulat, are efecte pozitive asupra dezvoltării copiilor.

Regula de 3 zile

Când spunem diversificare, ne gândim la faptul că bebelușul are deja mai mult de șase luni și este timpul să afle gustul alimentelor solide, însă acest lucru nu înseamnă că trebuie să abandonați mesele de lapte.

Atunci când bebelușul are capacitatea de a înghiți anumite alimente, acesta va putea primi acordul medicilor pediatri pentru a degusta anumite alimente solide. Chiar dacă sunteți tentate să diversificați masa celui mic încă din luna a patra, nu este recomandat, deoarece aparatul digestiv al celui mic nu este dezvoltat complet.

Regula de trei zile este atunci când vorbim despre diversificare și spune că alimentele respective trebuie oferite micuțului în cantități mici la început și apoi mai mari. Părinții trebuie să urmărească cu grijă reacțiile alergice ale celui mic.

Părinții trebuie să înceapă treptat, oferindu-i celui mic o linguriță pe zi, iar dacă nu sunt remarcate reacții alergice, atunci următoarea zi vor fi administrate două lingurițe. În cea de a treia zi, bebelușul va primi trei lingurițe.

După această perioadă de trei zile, se poate trece la un alt aliment.

Refluxul bebelusului

Refluxul la bebeluși nu este un lucru neobișnuit, mai ales la sugari. Refluxul bebelușului înseamnă că cel mic dă puțin afară laptele consumat. Probleme apar atunci când cantitatea de lapte regurgitată este mare sau atunci când apar și alte simptome care afectează sănătatea celui mic.

Aceste simptome sunt semne ale refluxului gastro-esofagian, o afecțiune datorată disfuncționalității a sfincterului cardia, un inel muscular care se comportă asemenea unei valve și care ar trebui să oprească trecerea alimentelor și a sucului gastric din stomac spre esofag.

Refluxul gastro-esofagian apare chiar și la copiii mai mari și la adulți. Adesea, la adulți, cauza refluxului gastro-esofagian o constituie stresul. În cazul copiilor mai mari, refluxului poate fi cauzat de obezitate, constipație, anumite tratamente medicale, o cantitate prea mare de hrană sau anumite mâncăruri.

Resurse despre diversificarea la bebeluși

  1. healthychildren.org
  2. nhs.uk
  3. babycentre.co.uk
  4. cookingformybaby.com
  5. eatright.org

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Diversificare clasică sau autodiversificare – avantaje și dezavantaje

Articol redactat de Andreea Roșu și verificat de farmacist Raluca Catana.Sumar:                                
  1. Despre diversificare clasică
  2. Diversificare clasică avantaje și dezavantaje
  3. Despre autodiversificare
  4. Autodiversificare avantaje și dezavantaje
  5. Diversificare clasică vs. autodiversificare
  6. Resurse despre „Diversificare clasică sau autodiversificare – avantaje și dezavantaje”
Etapa diversificării este absolut minunată în ciuda dezordinii, a murdăriei și a eventualelor sentimente de frustare. Bebelușul face cunoștință cu noi alimente, învață să mănânce și lasă în urmă primele luni de viață, iar din sugar devine ușor-ușor un copil curajos și gata să înfrunte noi provocări.Totodată, diversificarea este și primul pas prin care vă puteți ajuta copilul să dezvolte obiceiuri alimentare sănătoase și să adopte un regim echilibrat pe care să îl respecte și să îl ajute pe parcursul întregii vieți. Iată de ce este atât de important să vă învățați copilul încă de mic să consume cât mai multe fructe, legume, leguminoase, nuci și semințe, pește, dar și să evite sarea în exces și zahărul.
„Esențial în diversificarea bebelușului nu este metoda prin care se face, ci cum se face. Trebuie luat în calcul că atât în diversificarea clasică, cât și în autodiversificare, cel mic nu trebuie să fie privat de anumite substanțe nutritive, importante în dezvoltarea sa.” farmacist Raluca Catana

Despre diversificare clasică

Înainte de a vorbi despre diversificarea clasică, trebuie subliniat faptul că laptele matern sau formula de lapte reprezintă unica sursă de nutriție pentru copilul dumneavoastră până la vârsta de aproximativ 6 luni. Până la vârsta de cel puțin 12 luni, diversificarea este mai mult un proces prin care bebelușul descoperă noi alimente, texturi și gusturi și învață să mănânce alimente solide și să înghită, deci laptele continuă să fie sursa principală de substanțe nutritive. După împlinirea vârstei de 1 an, puteți continua să alăptați dacă vă este cu putință, însă laptele nu va mai constitui hrana principală a bebelușului. Se vor introduce mai multe mese cu alimente solide.În cazul celor mai mulți bebeluși, diversificarea are loc aproximativ la vârsta de 6 luni, atunci când depozitele sale de fier din organism încep să scadă din ce în ce mai mult, unele alimente solide refacând aceste depozite, prevenind astfel anemia. Foarte bine ar fi să discutați cu medicul pediatru referitor la nevoia de vitamina D și de fier a bebelușului, ambele fiind foarte importante în menținerea stării de sănătate viitoare.Diversificarea clasică este un termen modern folosit pentru metoda de a hrăni bebelușul cu lingura. În termeni populari, diversificarea clasică s-ar numi înțărcare, adică procedura prin care bebelușul devine independent și ușor-ușor se desparte de sânul mamei. Diversificarea clasică se diferențiază de autodiversificare prin faptul că mama își hrănește bebelușul cu o linguriță. Hrana poate fi de consistență moale sub forma de piure cât mai fin de legume, de legume și carne sau piure de fructe, sau sub formă de supe creme, conform nhs.uk.Pe de altă parte, autodiversificarea înseamnă că bebelușul se hrănește singur cu tot felul de alimente pe care le poate apuca cu mâinile și le poate duce în gură fără să existe riscul de a se sufoca cu mâncarea. Desigur, diversificarea clasică poate fi îmbinată cu autodiversificarea, adică mămica își hrănește bebelușul cu o linguriță, dar separat poate pune la îndemâna bebelușului și o tavă cu câteva alimente tăiate de mărimi potrivite în așa fel încât bebelușul să le poate apuca cu mâinile. De la vârsta de aproximativ 9 luni, diversificarea clasică va fi complet înlocuită de autodiversificare, căci bebelușul va fi deja mult mai compentent în a mânca, va înghiți mai bine, va avea o mai bună coordonare mâini-ochi și va avea o dorință mai aprinsă de a explora tot felul de mâncăruri noi în propriul ritm, conform bounty.com.Diversificarea clasică debutează cu introducerea unui singur aliment, după care așteptați câteva zile, pentru a observa comportamentul celui mic, precum și eventualele reacții alergice. Urmați aceeași procedură pentru cât mai multe tipuri de alimente permise pentru fiecare etapă de vârstă, după care veți putea face combinații de ingrediente. Piureurile fine sunt cele mai apreciate mâncăruri prin care mămicile se asigură că bebelușii lor au parte de varietate alimentară și primesc toate substanțele nutritive și vitaminele necesare creșterii și dezvoltării. Însă nu trebuie să se faca un obicei în alimentarea bebelusului cu acest tip de meniu, deoarece astfel se poate întârzia dezvoltarea reflexului de masticație.La începutul etapei de diversificare, este foarte posibil ca bebelușul să nu știe ce sa facă, așa că poate părea confuz, poate să se murdărească, să scuipe mâncarea sau poate chiar să respingă complet orice fel de aliment. O modalitate mai ușoară de a face trecerea la alimente solide este să îi oferiți mai întâi bebelușului puțin lapte matern, după care o porție foarte mică de mâncare solidă și să încheiați masa cu lapte matern sau formulă de lapte. Măriți porția de mâncare solidă treptat pentru a-i oferi copilului suficient timp pentru a învăța cum să înghită alimente solide.Nu forțați nicidecum copilul să mănânce dacă vedeți că plânge sau își întoarce capul când doriți să o hrăniți. Mai stagnați puțin la biberonul cu formulă de lapte sau la alăptare până când veți încerca din nou. Diversificarea clasică este o procedură treptată, așa că până la vârsta de 1 an laptele matern sau formula de lapte rămâne sursa principală de nutriție. De asemenea, nu uitați că fiecare copil este diferit, iar asta se reflectă și în cât se simte de pregătit pentru a încerca noi mâncăruri, conform healthychildren.org.

Diversificare clasică avantaje și dezavantaje

Diversificarea clasică este însoțită de unele avantaje destul de importante, printre care:
  • Bebelușul mănâncă mai mult și mai repede – puteți să îi oferiți bebelușului o altă linguriță cu mâncare de îndată ce a înghițit și arată că așteaptă o altă linguriță. Mai ales când îi este foarte foame, hrănirea cu lingurița este eficientă și previne plânsetele. Totodată, bebelușul va mânca mai mult pentru că doar câteva linguri de piure fin înglobează o cantitate destul de însemnată de legume și carne fiartă, surse principale de proteine și vitamine.
  • Mai puțină murdărie. Atunci când vă hrăniți bebelușul cu lingurița, cea mai mare parte din hrană se duce în gura lui, nu pe alături, nu pe masă și nu pe pardoseală. Totuși, oricât ar fi de convenabil din privința curățeniei, este important să vă încurajați copilul să interacționeze cu mâncarea, să o atingă și să se joace cu ea.
  • Controlați cantitatea și calitatea alimentelor. Cele mai multe mămici preferă să facă acasă majoritatea piureurilor și pastelor, știind astfel exact ce vitamine și ce substanțe nutritive conține hrana bebelușului. De asemenea, hrănind bebelușul cu lingurița, știți sigur că cea mai mare parte din hrana a ajuns în burtica bebelușului și nu pe jos.
  • Șanse mai mici de sufocare. Dacă ați inițiat diversificarea cu piureuri foarte fine, apoi faceți trecerea la piureuri puțin mai groase și care conțin mici bucăți de carne, îi oferiți copilului posibilitatea de a învăța cum să gestioneze diferite texturi de alimente în propriul ritm.
Pe de altă parte, diversificarea clasică vine și cu anumite dezavantaje, printre care:
  • Nu puteți mânca în același timp cu bebelușul. Este dificil să mâncați în același timp cu bebelușul pentru că de cele mai multe ori bebelușul este hrănit înainte ca întreaga familie să ia masa. Totuși, poate lua parte la masa în familie dacă îi veți pune pe o farfurie câteva alimente sigure pe care le poate mânca cu propriile mâini sau cu care măcar se poate juca.
  • Este necesar să faceți mai multe pregătiri. Pentru că vă hrăniți copilul cu piureuri sau paste netede, este necesar să pregătiți mâncarea în prealabil.
În cele din urmă, este adevărat că prin diversificarea clasică puteți controla cantitatea de alimente pe care o consumă bebelușul și puteți reduce eventualele șanse de sufocare. Dar este important și să îi oferiți câteva opțiuni de alimente pe care bebelușul le poate mânca cu propriile degete, pe care le poate vedea și atinge. Nu uitați să tăiați fructele mici, precum boabele de struguri, în jumătate și să eliminați semințele și sâmburii fructelor. Este vital să fiți în preajma copilului în timp ce mănâncă în cazul în care se sufocă, conform bounty.com.

Despre autodiversificare

Autodiversificarea înseamnă să lăsăm copilul să se hrănească singur încă de la începutul etapei de diversificare. Acest termen a fost inițial creat de Gill Rapley de meserie moașă. Autodiversificarea poate avea loc chiar de la vârsta de 6 luni, atunci când majoritatea autorităților pediatrice îndeamnă mămicile să introducă alimente solide în dieta bebelușului, continuând să alăpteze până la cel puțin 12 luni.Deși poate părea surprinzător, majoritatea bebelușilor de 6 luni sunt capabili să se hrănească singuri. Autodiversificarea înseamnă să îi puneți la dispoziția bebelușului bucăți de alimente tăiate în dimensiuni potrivite. Cu alte cuvinte, mămicile nu mai trebuie să apeleze la tot felul de ustensile, de oale, de aparate, de blendere și altele pentru a prepara hrană și nici nu trebuie să mai răsfoiască tot felul de rețete de piureuri și alte paste potrivite pentru bebeluși. Tot ce trebuie să facă este să pună în fața bebelușului alimente pe care le poate apuca cu degetele și le poate duce în gură, conform www.romper.com.Principala diferență între diversificarea clasică și autodiversificarea constă în abilitățile pe care le dezvoltă copilul. Diversificarea clasică presupune ca bebelușul să învețe să fie hrănit cu lingura cu piureuri cât mai fine, urmând să învețe mai târziu să mestece. Autodiversificarea presupune ca bebelușul să sară de etapa de a mânca piure, așa că va învăța de la început cum să gestioneze bucăți mai mari de mâncare, texturi și gusturi diferite și cum să mestece. Deja, în perioada 6-8 luni, puteți să îi oferiți copilului bucăți de fructe moi, fâșii de morcov fiert sau fâșii de omletă, conform www.edition.cnn.com.La început, copilul se va juca cu mâncarea și va interacționa în fel și chip cu ea, așa că nu trebuie să vă îngrijorați prea mult dacă nu mănâncă tot ceea ce i-ați pus în farfurie, întrucât laptele matern sau formula de lapte îi vor oferi majoritatea substanțelor nutritive de care are nevoie, conform babyledweaning.com.

Autodiversificare avantaje și dezavantaje

La fel ca diversificarea clasică, și autodiversificarea vine cu propriile avantaje și dezavantaje. Iată, în rândurile următoare, care sunt principalele avantaje ale autodiversificării!
  • Independență și încredere. Bebelușii sunt în mod natural curioși. Atunci când puneți o farfurie cu alimente în fața bebelușului, îi oferiți practic șansa de a explora noi alimente, ajutându-l astfel să își câștige independența și încurajând totodată dexteritatea și coordonarea mâini-ochi.
  •  Risc mai mic de refuz al hranei solide. Bebelușul s-ar putea obișnui mai repede cu o varietate de gusturi și texturi diferite dacă îi veți oferi alimente diferite cu care se poate hrăni singur. Astfel, poate alege să mănânce ceea ce îi place și să lase deoparte ceea ce deocamdată nu îi place. Studiile arată că atunci când un bebeluș este hrănit cu un anumit preparat, tinde să fie mai mofturos la mâncare pe viitor.
  • Dezvoltarea abilităților sociale. Bebelușii pot fi puși la masă alături de întreaga familie și pot mânca ceea ce mănâncă toți ceilalți cu condiția ca mâncarea lor să poată fi apucată cu degetele și băgată în gură. Astfel, poate căpăta de mic abilități sociale în timp ce mămica economisește timp, nefiind nevoită să prepare mâncăruri diferite pentru bebeluș și pentru ceilalți membri ai familiei.
  • Evitarea excesului alimentar. Foarte multe mămici, atunci când își hrănesc bebelușii cu lingurița, tind să îi ofere bebelușului prea multă mâncare, ba chiar să îl forțeze să mai mănânce o linguriță și încă o linguriță. Dacă un copil dă semne evidente că s-a săturat, mămica nu trebuie să mai insiste, altfel poate tulbura apetitul natural al copilului și autoreglarea alimentară. În schimb, atunci când un copil se hrănește singur, mănâncă atât cât dorește, conform bounty.com.
Pe de altă parte, trebuie aduse în discuție și dezavantajele autodiversificării:
  • Mai multă dezordine. Deși poate fi o abordare prostească, șansele sunt ca atunci când un bebeluș se hrănește singur, o bună parte din mâncare să ajungă pe față sau pe podea și mai rar în gură.
  • Riscul de sufocare. Unii părinți sunt îngrijorați că prin autodiversificare, copilul se poate sufoca. Totuși, atâta timp cât copilul poate sta într-un scaun înalt, poate apuca singur mâncarea cu degetele, a arătat că știe să mestece și să înghită, iar alimentele pe care i le puneți la dispoziție sunt sigure (tăiate la dimensiuni potrivite), sunt moi, nu au semințe sau sâmburi, riscurile de sufocare sunt aproape nule. Totuși, nu trebuie să vă lăsați niciodată copilul singur atunci când mănâncă.
  • Nu puteți ști cât anume a mâncat copilul. Atunci când vă hrăniți bebelușul cu lingurița, puteți urmări cu ușurință cantitatea de mâncare pe care a consumat-o. În schimb, atunci când se hrănește singur, este mai dificil să vă dați seama cât anume a intrat în stomacul copilului și cât anume s-a dus pe pardoseală, pe față sau pe haine. Unele studii au sugerat că pentru a crește consumul de fier și vitamina B12, bebelușilor trebuie să le fie administrate suplimente de fier sau să le fie oferite alimente bogate în fier, precum carne și cereale fortificate la fiecare masă, conform www.annabelkarmel.com.

Diversificare clasică vs. Autodiversificare

Se poate spune că nu există nicio modalitate greșită sau corectă când vine vorba de hrănirea bebelușului. Trebuie doar să procedați așa cum simțiți și cum credeți de cuviință, deoarece în calitate de părinți, aveți cea mai bună judecată și puteți lua cele mai potrivite decizii. Această decizie va depinde de valorile personale, de experiența dumneavoastră ca părinte, de stilul parental și de temperamentul copilului, printre alți factori. De asemenea, nu uitați că orice decizie poate fi ajustată pe parcurs dacă nu oferă rezultatele dorite. La rândul lor, dieteticienii afirmă că nu este necesar să puneți accent pe urmărirea unei metode de hrănire bazate pe o anumită mentalitate. Felul în care vă hrăniți bebelușul contează mai puțin atât timp cât respectați punctele-cheie ale nutriției, și anume:
  • Introduceți în dieta bebelușului alimente bogate în fier, deoarece la vârsta de 6 luni, depozitele naturale de fier încep să scadă, fapt ce poate altera dezvoltarea copilului. Carnea, ficatul, iaurtul, cerealele fortificate, ouăle și unele leguminoase, precum lintea conțin cantități însemnate de fier.
  • Introduceți alergenii obișnuiți de la început. Esential este ca atunci când se introduce  un aliment cu potențial alergen, bebelusul să fie sănătos și să fie dat în cantități mici, astfel încât să se poată obeserva eventualele reacții alergice.
  • Nu lăsați niciodată copilul nesupravegheat atunci când mănâncă pentru a preveni sufocarea.
  • Laptele de vacă se introduce doar după vârsta de 1 an și optați întotdeauna pentru lapte integral, nu cu un conținut redus de grăsime, conform familyandconutrition.com.
Laptele gras contribuie la eficientizarea absorbției vitaminei D în organism și conține o cantitate mai mare de acizi grași omega-3.În concluzie, se pare că nu există o modalitate „bună” sau „cea mai bună” de a ne hrăni copiii, ci trebuie întotdeauna să luăm în considerare propriile judecăți respectând caracterul copilului. În realitate, problema este mult mai complexă decât simpla eliminare a mâncărurilor clasice pentru bebeluși și a linguriței. Diversificarea, fie ea tradițională sau modernă, se rezumă la a ne învăța copiii să adopte obiceiuri alimentare sănătoase. Mulți dintre noi, continuăm să renegociem legătura pe care o avem cu mâncarea și adesea ne propunem să adoptăm un regim mai sănătos. Ceea ce putem face cel mai bine în calitate de părinți este să încercăm să modelăm obiceiuri alimentare sănătoase și echilibrate, pe care copilul să le poată adopta și respecta pentru tot restul vieții.

Resurse despre „Diversificare clasică sau autodiversificare – avantaje și dezavantaje”

  1. healthychildren.org
  2. romper.com
  3. bounty.com
  4. bounty.com
  5. cnn.com
  6. nhs.uk
Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați pe farmacist Raluca Catana.Farmacist Catana Ralucae-mail: catanaraluca1206@yahoo.com

Schemă diversificare

Articol redactat de Andreea Rosu și verificat de Dr. Dejeu George, specialist în chirurgie.

Sumar:

  1. Debutul diversificării – sfaturi pentru o trecere ușoară la alimente solide
  2. Tipuri de diversificare – de la șase luni până la un an
  3. Diversificarea cu fructe și legume
  4. Diversificarea cu lactate
  5. Diversificarea cu alimente solide
  6. Ce alte alimente pot fi introduse în schema de diversificare?
  7. Resurse despre „ Schemă diversificare la bebeluși pe etape”

Când bebelușul a împlinit vârsta de 6 luni, părinții deja ar trebui să inițieze hrănirea complementară. Acum, mai puțin contează cantitatea de alimente pe care o mănâncă cel mic. Important este să se obișnuiască cu ideea de a mânca, de a mesteca, de a simți alte texturi și gusturi în afară de cele ale laptelui mamei.

Bebelușul va primi majoritatea substanțelor nutritive din laptele matern sau din formula sa de lapte. Este recomandat ca laptele matern să fie singura sursă de nutriție timp de aproximativ 6 luni, iar după introducerea alimentelor solide, este bine să continuați alăptarea până la vârsta de cel puțin 1 an. Puteți continua să alăptați bebelușul și după vârsta de un an, dacă cel mic nu se arată încă încântat de alimentele solide și nu vrea să se despartă de sânul mamei.

Totuși, este bine să consultați medicul copilului dumneavoastră pentru a afla care sunt recomandările indicate pentru vitamina D și pentru fier pe parcursul și după primul an din viața bebelușului. Alimentele solide pot fi introduse într-un moment convenabil atât pentru bebeluș, cât și pentru părinți. Schema de diversificare necesită ca părinții să aibă puțin timp liber și mai ales răbdare, întrucât cel mic poate avea reacții diferite.

Treptat, veți putea crește cantitatea de alimente, precum și varietatea alimentelor pe care bebelușul dumneavoastră le mănâncă până când va putea mânca porții mici din aceeași mâncare de care se bucură și restul familiei.

„Cercetările arată că un copil cu cât mănâncă mai multe fructe și legume până la vârsta de un an, cu atât șansele sunt mai mari ca până la vârsta de șase ani să mănânce o varietate mare de alimente.

Așadar, dragi părinți, alegeți alimente cât mai colorate, proaspete și introduceți noi arome și diferite texturi în etapa diversificării corespunzătoare vârstei bebelușului dumneavoastră. Astfel, veți găsi mai mult de 10 legume, 10 fructe și 10 proteine pentru a le testa.“ Dr. George Dejeu

Debutul diversificării – sfaturi pentru o trecere ușoară la alimente solide

Majoritatea părinților își pot da seama că bebelușul este pregătit să încerce alimente solide, doar că nu știu precis cu ce ar trebui să înceapă. Unii optează pentru terci de ovăz, unii pentru cereale special formulate pentru copii, iar alții consideră că fructele și legumele sunt cele mai potrivite pentru introducerea celui mic în lumea alimentelor solide.

Majoritatea specialiștilor recomandă începerea diversificării cu legume sau fructe proaspete sau preparate la abur (de preferat legume, iar mai apoi fructe, deoarece cea mai mare parte a bebelușilor acceptă mult mai ușor un fruct decât o legumă). De exemplu, puteți iniția diversificarea cu fructe și legume pe care mămica le consumă în mod frecvent, întrucât cel mic este deja familiar cu aceste alimente încă din timpul sarcinii și din perioada alăptării. Și, bineînțeles, e de preferat alegerea produselor de sezon.

De la o zi la alta, copilul va descoperi noi mirosuri, gusturi și texturi. Diversificarea este și o ocazie pentru cel mic să descopere o nouă modalitate de a mânca. Nu va trece mult timp și de la sânul mamei, va dori să țină lingurița și cana sa în mână. La început, vor fi suficiente câteva lingurițe de piure de legume sau de fructe. Apoi, puteți adapta cantitatea de alimente în funcție de apetitul copilului dumneavoastră. Totuși, dacă bebelușul mănâncă mai puțin de 200 de grame de alimente solide, devine necesară completarea mesei cu lapte matern sau formulă de lapte. Laptele este în continuare hrana nutritivă de bază a copilului în primul său an de viață, conform one.be.

La începutul schemei de diversificare, vor exista zile când bebelușul va mânca mai mult, alte zile când va mânca mai puțin și zile când va respinge complet toate alimentele. Părinții nu trebuie să fie descurajați în astfel de situații, întrucât sunt absolut normale. Ei pot lăsa o scurtă pauză de 2-3 zile, iar apoi să încerce să îi dea micuțului același aliment sau unul diferit. Toți copiii sunt diferiți, iar unii învață să accepte noi alimente și texturi mai repede decât alții.

Pentru ca trecerea la alimente solide să fie o experiență cât mai plăcută atât pentru bebeluș, cât și pentru părinți, este indicat să îi permiteți copilului să atingă mâncarea, să o țină în mână și să se hrănească singur, folosindu-și degetele, chiar dacă de cele mai multe ori se va murdări și i se va părea totul o joacă, în timp va aștepta cu drag ora mesei.

Nu forțați copilul să mânânce, ci mai degrabă așteptați următoarea masă dacă pe moment nu arată interes. Întotdeauna, este cel mai indicat să îi permiteți copilului să treacă prin toată schema de diversificare în ritm propriu. Începeți prin a-i oferi doar câteva bucățele sau linguri de mâncare o singură dată pe zi și așteptați să își deschidă gura înainte de a-i da lingurița cu mâncare. Preparați întotdeauna mâncăruri calde, proaspete și verificați-le înainte de a i le da copilului.

Nu adăugați sare sau zahăr în alimentele copilului sau în apa de gătit și nu plecați de lângă bebeluș în timpul mesei pentru a evita să se sufoce cu mâncare, conform nhs.uk.

Dacă bebelușul nu dorește să fie hrănit cu lingurița, puteți să adăugați câteva linguri de piure de legume în sticla sa de lapte și să îi observați apoi reacția. Dacă nu dorește să mănânce un anumit fruct sau legumă, nu insistați, ci încercați din nou peste o săptămână sau două. În general, pot fi necesare mai mult de 10 încercări pentru a ști cu siguranță dacă celui mic nu-i place sub nicio formă un anumit aliment. Dacă la prânz cel mic a mâncat toată cantitatea de piure necesară vârstei sale, puteți să îi oferiți același preparat și la cină, conform cookingformybaby.com.

Tipuri de diversificare – de la șase luni până la un an

Deși este foarte important ca cel mic să beneficieze de un regim alimentar cât mai variat, există șanse să fie alergic la anumite alimente. Din acest motiv, este important să introduceți treptat și nu mai devreme de 6 – 8 luni laptele de vacă, ouă, nuci sau semințe, pește, crustacee și alimente care conțin gluten, inclusiv grâu, orz, secară. Din momentul în care bănuiți că cel mic este pregătit să încerce alimente solide, începeți să îi dați aceste alimente în cantități foarte mici și întotdeauna urmăriți cu atenție simptomele unei eventuale reacții alergice.

Dacă copilul dumneavoastră suferă deja de o alergie, cum ar fi o alergie alimentară diagnosticată sau o eczemă ori dacă în istoricul familial sunt prezente alergii alimentare, eczeme sau astm, trebuie să fiți foarte atenți atunci când îi oferiți alune și produse pe bază de alune. Amintiți-vă! Arahidele, la fel ca toate nucile, ar trebui să fie zdrobite sau măcinate pentru a preveni riscul de sufocare, conform nhs.uk.

Din prima zi de viață și până la șase luni, copilul are nevoie doar de lapte matern sau de formula de lapte pentru sugari. Se recomandă ca bebelușii de la naștere până la vârsta de 1 an să primească un supliment zilnic care conține între 8,5 – 10 micrograme (μg) de vitamina D, indiferent dacă mămica ia sau nu un supliment cu vitamina D. Bebelușii care sunt hrăniți cu formulă de lapte nu au nevoie de acest supliment de vitamina D dacă consumă 500 ml sau mai mult de formulă de lapte pe zi, întrucât aceasta este deja fortificată cu vitamina D.

Se recomandă ca toți copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani să își ia aportul zilnic de vitamina A (233μg) și vitamina C (20mg) din fructe și legume sau chiar suplimente alimentare în cazul unui deficit al acestor vitamine descoperit pe baza unor analize de sânge. Începând cu vârsta de șase luni, primele alimente solide ale bebelușului pot include fructe și legume moi, pregătite la aburi, cum ar fi păstârnac, cartofi, cartof dulce, morcov, mere sau pere. Fructele moi, cum ar fi piersicile sau pepenele galben pot fi amestecate cu orez pentru bebeluși sau cu cereale pentru copii, conform babycentre.co.uk.

De îndată ce are loc trecerea la alimente solide, puteți să vă încurajați copilul să se hrănească singur, folosindu-și degetele. Trebuie doar să îi puneți la dispoziție alimente care se descompun ușor în gură, cu care nu se poate sufoca și pe care le poate apuca cu propriile sale degete. Puteți opta pentru biscuiți organici care vin în forme speciale sau puteți tăia o banană coaptă sau un avocado moale în bucăți potrivite pentru a putea fi apucate.

După ce bebelușul s-a obișnuit cu alimentele deja menționate, puteți face trecerea la alte alimente solide, cum ar fi carne de pui sau vită, pește fără oase, paste, tăiței, linte, orez și ouă fierte tare. Deja, vor fi permise produsele lactate cu un conținut integral de grăsimi, cum ar fi iaurtul sau brânza proaspătă. Tot începând cu vârsta de 6 luni, bebelușul poate avea deja propria sa cană și va începe să bea apă.

Începând cu vârsta de 8 luni, cel mic va începe să aibă trei mese pe zi compuse din alimente fierte sau pregătite la abur, pasate sau tocate și alimente moi pe care le poate apuca cu degetele. La această vârstă, alimentația bebelușului trebuie să fie compusă dintr-o varietate de fructe și legume, pâine, orez, paste, cartofi și alte alimente bogate în amidon, carne, pește, ouă, fasole și alte surse de proteine în afară de lactate, conform healthychildren.org.

Diversificarea cu fructe și legume

Primele preparate cu fructe pe care i le oferiți bebelușului trebuie să fie pregătite cu 250 grame de fructe, însă cantitatea poate fi modificată în funcție de apetitul copilului dumneavoastră. Cel mai bine este să optați pentru fructe de sezon, proaspete, coapte bine și, în mod ideal, organice. Încercați să folosiți fructe locale cât mai des posibil. Varietatea de fructe, cât și amestecurile creative de fructe sunt binevenite. Fructele proaspete și fructele congelate sunt de dorit în locul conservelor de fructe. Acestea din urmă conțin prea mult zahăr, așa că nu sunt tocmai cele mai potrivite pentru un bebeluș.

De asemenea, este bine să gătiți fructele la abur sau să le coaceți la cuptor pentru a facilita digestia, dar și pentru a reduce riscul de alergii. Totodată, aveți grijă să înlăturați semințele și sâmburii din fructe.

Pentru că deja începeți să pregătiți hrană pentru cel mic, chiar dacă e vorba de câteva fructe, e bine să adoptați o serie de reguli generale. De exemplu, nu cumpărați produse cu adaos de zahăr și nu adăugați zahăr în mâncarea celui mic. Zahărul maschează aroma naturală a alimentelor și îl obișnuiește pe cel mic cu gustul de dulce, dar crește și riscul apariției diabetului zaharat. Mierea, deși va fi un aliment prețios mai târziu, conține bacterii periculoase pentru copii, așa că evitați să îi oferiți miere înainte de vârsta de un an. Prăjiturile și fursecurile nu sunt recomandate copiilor, deoarece conțin prea mult zahăr și prea multe grăsimi.

Fructele simple gătite la abur sau piureurile din amestec de fructe sunt suficiente. Nici cerealele pentru copii nu sunt recomandate. Acestea pot fi introduse mai târziu în formă de terci de ovăz sau veți putea servi un terci de ovăz garnisit cu felii de banană coaptă cât mai bine.

Nu este recomandat să adăugați lactate la piureurile de fructe, fie că e vorba de smântână sau brânză. Acestea conțin prea multă proteină și prea mult zahăr. Ori de câte ori cumpărați alimente pentru bebeluș, alegeți produsele cel mai puțin procesate, cum ar fi legume și fructe congelate sau proaspete, pe care le puteți pregăti după cum doriți. Multe dintre alimentele deja preparate conțin un număr mare de ingrediente care ascund gustul natural al alimentelor și care nu sunt deloc benefice pentru sănătatea bebelușului, cum ar fi zahăr, sare și grăsimi nesănătoase.

În ceea ce privește preparatele pe bază de legume, acestea trebuie să fie pregătite cu 100 – 125 grame de legume, și cu trei lingurițe de grăsimi (ulei de măsline sau unt nesărat). La fel ca în cazul fructelor, cel mai bine este să utilizați legume de sezon, proaspete sau congelate și, desigur, legume locale. Nu sunt tocmai indicate legumele conservate deoarece acestea conțin o cantitate prea mare de sare. Amidonul, care este atât de necesar pentru creșterea și dezvoltarea copilului, se găsește într-o varietate de alimente, precum cartofi, orez, paste, quinoa sau cartof dulce. Sursele alimentare bogate în amidon conțin gluten și pot fi introduse începând cu vârsta de șase luni, fiind necesară o supraveghere atentă a reacțiilor copilului.

După ce ați pregătit mâncarea pentru bebeluș, puteți adăuga cel mult trei linguri de grăsimi, întrucât copilul are nevoie de grăsime pentru a crește. Indicat este să folosiți când uleiuri vegetale, când unt nesărat. Fiecare tip de ulei are o compoziție nutritivă unică, așa că este bine să variați între diferite tipuri de ulei. Este excelent uleiul de măsline, la fel cum este și uleiul de soia. Acesta din urmă este bogat în acizi grași polinesaturați, cum ar fi Omega-3. Acizii grași Omega-3 sunt deosebiți de importanți atât în perioada sarcinii, cât și în primii doi ani de viață, întrucât sprijină dezvoltarea optimă a creierului și vederea.

Nu este recomandat să adăugați sare sau amelioratori artificiali de gust în mâncarea bebelușului, conform one.be.

Diversificarea cu lactate

În primele șase luni de viață, bebelușul nu are nevoie de altă hrană în afară de laptele matern și/sau formula de lapte pentru sugari. Formula de lapte conține lapte de vacă și este fortificată cu vitamina D și, eventual, cu acizi grași Omega-3. Optați pentru o formulă de lapte pe bază de soia doar dacă vă recomandă medicul dumneavoastră.

După împlinirea vârstei de șase luni, laptele de vacă poate fi amestecat cu alimente, iar laptele integral de vacă poate fi servit ca băutură începând cu vârsta de 1 an. Laptele semi-degresat poate fi introdus în regimul alimentar la vârsta de doi ani, dacă cel mic are o dietă variată, o greutate optimă și mănâncă fără probleme.

Laptele complet degresat sau cu 1% grăsime nu conține suficiente calorii pentru copiii cu vârsta sub 5 ani. De asemenea, laptele de capră și de oaie nu este potrivit pentru copiii mai mici de 1 an deoarece poate da diverse alergii.

Băuturile vegetale fortificate cu calciu, precum laptele de soia, laptele de migdale sau de caju pot constitui alternative excelente la laptele de vacă sau pot face parte dintr-o alimentație echilibrată începând cu vârsta de 1 an. Copiii mici și copiii cu vârsta sub 5 ani nu trebuie să consume lapte de orez din cauza nivelului de arsen pe care îl conține.

Dacă copilul dumneavoastră are o alergie sau intoleranță la lapte, discutați cu medicul personal cu privire la cele mai adecvate alternative, conform nhs.uk.

Diversificarea cu alimente solide

Pe măsură ce bebelușul crește, nevoile sale nutriționale se dezvoltă. La vârsta de 6 – 7 luni, are nevoie de o singură masă pe bază de fructe sau legume și de 500 – 600 ml de lapte matern sau formulă de lapte, împărțit în trei porții. Laptele rămâne hrană de bază cea mai bogată în nutrienți pe tot parcursul primului an de viață.

Mai apoi, puteți îmbogățiți mesele cu 10 – 15 grame, adică două linguri de carne, pește sau ou. Toate tipurile de carne trebuie să fie foarte bine gătite, la fel și ouăle. Și peștele trebuie să fie foarte bine gătit și cel mai bine este să optați pentru fileuri de pește care nu conțin oase. Macroul, somonul bio, sardinele și heringul sunt toate opțiuni bune, conform healthychildren.org.

Pentru că cel mic deja poate consuma carne, mulți părinți sunt tentați să îi ofere alimente procesate sau prea condimentate, precum cârnați, șuncă, carne de vită sau chifteluțe. Nu sunt indicate aceste preparate deoarece sunt ori prea grase, ori prea sărate și, de cele mai multe ori, conțin aditivi, conservați și coloranți, așa că trebuie evitate.

Pâinea poate fi introdusă la început sub formă de terci. Amestecați bucățele de pâine cu laptele pe care îl consumă copilul, iar la vârsta de 10 – 12 luni, copilul va fi deja capabil să mestece mici bucăți de pâine.

Părinții trebuie să fie foarte atenți la regimul copilului, deoarece un consum excesiv de carne, introducerea prea timpurie a produselor lactate, consumul de prăjituri și de cereale înseamnă un consum ridicat de proteine. Un consum excesiv de proteine suprasolicită rinichii și crește riscul apariției bolilor cardio-vasculare, a diabetului zaharat și a obezității, conform one.be, dailymail.co.uk

Ce alte alimente pot fi introduse în schema de diversificare?

Preparatele pe bază de fructe sau legume sunt cele mai indicate și ar trebui servite cel puțin de trei ori pe zi. Totuși, sucul de fructe din comerț nu înlocuiește o masă pe bază de fructe deoarece nu conține la fel de multe fibre, în schimb are prea mult zahăr adăugat.

În ceea ce privește carnea, peștele și ouăle, acestea trebuie să constituie o masă pe zi. Trei linguri, adică 12 – 20 de grame sunt suficiente. De asemenea, încercați să îi oferiți bebelușului preparate pe bază de pește de două ori pe săptămână.

La vârsta de 15 luni, puteți să îi oferiți copilului produse lactate, caz în care va trebui să reduceți cantitatea de lapte pe care deja o consumă. Produsele lactate trebuie alese în așa fel încât să corespundă cu nevoia copilului de grăsimi și vitamine. Produsele lactate cu un conținut redus de grăsimi nu sunt recomandate.

Alimentele bogate în amidon sunt foarte importante și ar trebui servite la fiecare masă. Leguminoasele sunt re comandate: linte, năut, fasole albă și fasole roșie. Pentru că grăsimile sunt necesare pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului, folosiți la prepararea mâncărurilor uleiuri vegetale diferite, iar tartinele cu unt pot fi servite ca gustări, conform one.be.

Un număr mare de părinți vegetarieni se întreabă ce include o schemă de diversificare la bebeluși, atât timp cât se dorește respectarea unui regim vegetarian. În general, o dietă vegetariană nu este un risc pentru copil în primul an de viață, atât timp cât este hrănit cu lapte matern sau formula de lapte și cât timp dieta sa este variată. În primul an de viață, proteinele și fierul sunt furnizate de laptele matern sau de formula de lapte. Introducerea unor noi alimente, precum pește și ouă reprezintă o bună alternativă pentru a face față la nevoile nutriționale ale unui copil. Unele produse vegetariene, precum tofu sau seitan nu sunt recomandate copiilor mai mici de un an, din cauza faptului că sunt foarte procesate și adesea conțin prea multe substanțe dăunătoare. Cu toate acestea, o dietă vegană care presupune eliminarea tuturor produselor de origine animală nu este adecvată pentru copii, deoarece prezintă riscuri specifice pentru sănătatea copilului. Acest tip de dietă poate cauza o deficiență de fier, calciu, vitamina D, vitamina B12 și aminoacizi esențiali.

Resurse despre „ Schemă diversificare la bebeluși pe etape”

healthychildren.org
nhs.uk
one.be
cookingformybaby.com
babycentre.co.uk
dailymail.co.uk
parents.com
thebump.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Constipaţia, diareea şi diversificarea

Articol redactat de Cosmina Florescu şi verificat de de dr. Ghiță Andreea, medic specialist legist, expert certificat.

Sumar:

  1. Constipaţia şi diversificarea – de ce apare, alimente pe care să le eviţi
  2. Constipaţia şi diversificarea – prevenire
  3. Constipaţia şi diversificarea – cum tratezi
  4. Diareea şi diversificarea – de ce apare, alimente pe care să le eviţi
  5. Diareea şi diversificarea – prevenire
  6. Diareea şi diversificarea – cum tratezi
  7. Concluzii
  8. Resurse despre „Constipaţia, diareea şi diversificarea”

Constipaţia şi diversificarea – de ce apare, alimente pe care să le eviţi

Diversificarea alimentară reprezintă introducerea hranei solide în meniul unui bebeluş. Medicii pediatri şi nutriţioniştii recomandă ca această etapă să înceapă în jurul vârstei de 6 luni, atunci când micuţul este apt din punct de vedere fizic (sistemul gastro-intestinal a atins dezvoltarea necesară pentru a putea procesa hrana solidă) şi psihic să facă faţă unei astfel de schimbări.

Pentru a putea mânca hrană semisolidă şi solidă, bebeluşul ar trebui să îşi menţină bine căpuşorul, să-şi susţină coloana, să accepte conţinutul unei linguriţe şi să fie apt pentru a-şi dezvolta reflexul  de masticaţie. Ca punct de reper, Academia Americană de Pediatrie recomandă ca diversificarea să înceapă atunci când micuţul şi-a dublat greutatea corporală avută la naştere.

Diversificarea presupune reguli atât în ceea ce priveşte alimentele introduse, cât şi legate de modul de administrare.

Cel mic va primi câte un aliment nou o dată la două-trei zile, mâncarea va avea o anumită consistenţă, iar supravegherea bebeluşului este obligatorie pentru a se putea sesiza eventuale reacţii.

Sistemul digestiv al unui bebeluş se află într-un proces de maturizare, astfel că începerea diversificării, texturile noi, caracteristicile anumitor alimente pot influenţa cu uşurinţă activitatea intestinală.

De asemenea, până la vârsta de 1 an, se impune o atenţie specială în administrarea alimentelor care pot provoca reacţii alergice sau intoleranţe alimentare. Acestea pot influenţa funcționarea și dezvoltarea sistemului digestiv al unui bebeluş.

Una dintre problemele care pot apărea odată cu introducerea alimentaţiei solide este constipaţia. Cel mic a fost obişnuit doar cu lapte matern sau formulă, astfel că această schimbare poate genera modificări la nivel intestinal, respectiv, poate încetini activitatea intestinală conducând la un tranzit greoi.

Primul semnal care anunţă constipaţia este rărirea scaunelor, consistenţa dură a acestora, plânsul celui mic, întărirea burticii, lipsa poftei de mâncare.

Pentru a evita instalarea constipaţiei la bebeluşii care au început diversificarea, foarte importante sunt alimentele administrate. În funcţie de etapa la care s-a ajuns cu introducerea noilor alimente, se pot alege texturi care să grăbească tranzitul şi trebuie evitată administrarea celor care încetinesc tranzitul. Printre alimentele de care nu ar trebui să se abuzeze, în vederea prevenirii constipaţie, pot fi amintite morcovii, orezul, bananele, dulciurile de casă primite pe măsură ce bebeluşul creşte, carnea foarte slabă, mâncarea procesată, făinoasele, sosurile cu făină. Cel mic nu va primi dulciuri cumpărate, jeleuri, sortimente de nuga, bezele, caramele, prăjituri cu cremă şi sucuri cumpărate.

În cazul bebeluşilor, constipaţia se poate instala şi din cauza deshidratării. Imediat ce s-a început programul de diversificare, mama va avea grijă ca cel mic să-şi primescă şi necesarul de lichide.

Astfel, constipaţia la bebeluşi este considerată instalată după trei zile de lipsă a scaunului.  Primele măsuri care se impun vizează o alimentaţie echilibrată, evitându-se alimentele care pot încetini tranzitul intestinal., conform medicalnewstoday.com, pregnancybirthbaby.org.au.

„Etapa de diversificare alimentară reprezintă o provocare în viața copilului atât din punct de vedere somatic (fizic), cât și psiho-emoțional. Există posibilitatea ca la început să survină modificări digestive (episoade de diaree sau constipație), uneori aparatul gastro-intestinal necesitând o perioadă de adaptare. Când aceste modificări durează peste 48 – 72 h (sau sunt foarte severe) se recomandă consultarea medicului, putând fi vorba despre o patologie ce necesită asistență medicală (intoleranță alimentară, enterocolită virală sau bacteriană etc).” dr Ghiță Andreea, medic specialist legist, expert certificat.

Constipaţia şi diversificarea – prevenire

Una dintre cauzele care pot conduce la instalarea constipaţiei la bebeluşi, în special după introducerea alimentelor solide, este reprezentată de un dezechilibru în alimentaţie. Astfel, cel mai vizat, atunci când se doreşte prevenirea constipaţiei, este palierul alimentar. Bebeluşului i se vor administra alimente cu rolul de a accelera activitatea intestinală şi de a păstra un echilibru.

Sunt indicate fructe şi legume proaspete, brânzeturile fermentate, iaurturile, carnea nu foarte slabă, cereale deja acceptate de către cel mic, sucuri proaspete din fructe şi legume făcute în casă şi nu va lipsi din meniul zilnic o porţie de ciorbiţă. Pentru a preveni apariţia constipaţiei, se vor  limita total dulciurile cumpărate, jeleurile, sortimentele de nuga, bezele, caramele, prăjiturile cu cremă şi sucurile cumpărate. De asemenea, bebeluşul nu va primi alimente procesate, carne tocată, sosuri preparate cu făină şi nu se va face abuz de preparatele făinoase.

Foarte important este ca micuţul să aibă un program alimentar cu trei mese principale şi două gustări, să consume zilnic lichide, în special apă. Măsurile de prevenire a constipaţie se vor adapta fiecărui bebeluş în parte, ţinându-se cont de particularităţi şi de etapa de diversificare la care a ajuns. Pe lângă măsurile alimentare, este foarte important ca micuţul să fie activ, să aibă  activităţi în aer liber, adaptate vârstei., conform constipation-remedies-for-all.com, medicalnewstoday.com.

Constipaţia şi diversificarea – cum tratezi

În cazul bebeluşilor care se confruntă cu episoade de constipaţie, nu se va inteveni medicamentos, cu laxative sau alte proceduri medicale, decât în cazul în care medicul o recomandă. Prima măsură care se va lua în vederea tratării constipaţie, va viza schimbările alimentare. În funcţie de etapa în care se află cu diversificarea, i se vor administra alimentele care au rolul de a grăbi tranzitul intestinal.

I  se va mări aportul de fructe printre care pere, prune şi mere, va consuma legume proaspete, i se vor administra alimente bogate în fibre, ciorbiţe, iaurturi, sucuri proaspete din fructe şi apă plată.  Un meniu variat şi respectarea orelor de masă au un rol foarte important pentru o bună funcţionare a activităţii intestinale. Bebeluşului i se vor respecta orele de masă şi i se vor alterna alimentele astfel încât să beneficieze de tot necesarul de nutrienţi.

Mişcarea este una dintre cele mai bune metode pentru tratarea constipaţiei la copii. Pentru cei mai mici, este recomandată aplicarea unui masaj circular pe burtică şi efectuarea de exerciţii tipul bicicletei, mişcându-le alternativ picioruşele. Cei care deja merg şi se pot juca, ar trebui să petreacă mult timp în aer liber.

Tot pentru a trata constipaţia, trebuie avut grijă ca organismul micuţului să-şi stabilească un orar, astfel ca ora defecaţiei să fie aproximativ în aceeaşi perioadă a zilei. Pe măsură ce cresc, pot manifesta teamă faţă de momentul defecaţiei din cauza durerilor resimţite într-un episod anterior, însă trebuie încurajaţi şi sprijiniţi, astfel încât să nu se constipe şi mai tare.

Constipaţia devine severă atunci când bebeluşul nu poate elimina scaunul zile la rând, iar când o face, trece prin momete de durere. Acest ritm lent al activităţii intestinale poate determina medicul pediatru să recomande investigaţii amănunţite, deoarece în spatele acestei constipaţii severe pot exista alte afecţiuni. Astfel, dacă micuţul nu poate defeca mai mult de trei zile la rând, iar atunci când o face elimină firişoare de sânge, dacă burtica este tare, iar micuţul  nu mănâncă şi plânge mult, trebuie consultat medicul pediatru., conform: constipation-remedies-for-all.com, stuff.co.nz

Diareea şi diversificarea – de ce apare, alimente pe care să le eviţi

În cazul bebeluşilor, diareea poate apărea din mai multe cauze. Este un episod neplăcut în care scaunele sunt dese, pot deveni apoase, prezentând chiar şi firişoare de sânge. De regulă, acest episod este însoţit şi de vărsături cu risc crescut de deshidratare.

În primul rând, odată cu începerea diversificării alimentare, sistemul digestiv încă nematurizat complet se confruntă cu o altă textură, context în care se pot genera dezechilbre la nivelul tranzitului intestinal şi al digestiei. Astfel, pentru a se evita un episod de diaree, trebuie sesizat la ce alimente reacţionează negativ sistemul digestiv. Eliminându-se din meniul celui mic, se va diminua riscul apariţiei altui episod. Printre alimentele care pot avea un puternic efect laxativ în cazul celor mici, se pot enumera perele, prunele, roşiile, ceapa, iaurturile şi lactatele administrate în exces, carnea grasă, produsele bogate în fibre, dulciurile sau preparatele sărate şi picante.

Pe de altă parte, odată ce se introduc alimente în meniul unui copil, apare şi riscul manifestării unui episod de enterocolită. Enterocolita virală (preponderent cu rotavirus) este cea care se întâlneşte cel mai des la bebeluşi şi copii, printre virusurile care o pot declanşa, enumerându-se  rotavirusul, adenovirusurile, enterovirusurile sau virusul Norwalk (norovirusul). Evoluţia acestui tip de  enterocolite va conduce de la sine spre vindecare, însă necesită intervenţie rapidă pentru ca cel mic să nu se deshidrateze.

Tot în contextul în care cel mic a început să consume alimente, poate apărea riscul manifestării enterocolitei bacteriene (care poate fi severă), care  are la bază o bacterie vie, precum  salmonella, shigella, e.Colii, campilobacterul sau clostridiumul. Acest risc apare în cazul consumării de alimente contaminate sau alterate. Pentru a se evita un astfel de risc, celui mic i se vor administra doar alimente proaspete, bine preparate şi corect depozitate.

Diareea se poate manifesta şi în cazurile în care cel mic prezintă intoleranță sau alergie la un aliment. În aceste cazuri, este necesar a se depista exact alimetul la care reacţionează, impunându-se stoparea administrării acestuia., conform: webmd.com, livestrong.com.

Diareea şi diversificarea – prevenire

Un episod de diaree este foarte solicinant pentru un bebeluş, indiferent de cauza care l-a generat, putând conduce rapid la deshidratare. Principala măsură de prevenire vizează igiena. Toate alimentele care formează meniul diversificat al bebeluşului vor fi de calitate, proaspete, bine preparate şi corect depozitate. Igiena vizează întreţinerea, spălarea veselei şi a recipientelor folosite pe timpul mesei, spălarea corectă a mâinilor atât ale celui mic, cât şi ale adultului care administrează mâncarea.

Tot o măsură de prevenire a apariţiei diareei este respectarea introducerii alimentelor pe parcursul diversificării. Cel mic va consuma doar alimentele recomandate palierului de vârstă pentru a nu solicita excesiv sistemul digestiv.

O altă măsură de prevenire este evitarea alimentelor cu puternic rol laxativ, precum prunele, perele, carnea grasă, dulciurile, lactatele administrate excesiv, alimentele procesate, cele foarte sărate sau picante, maionezele, cremele, oul crud sau carnea de peşte, miel sau vânat.

În cazul copiilor care manifestă alergii şi intoleranţe alimentare, se va întrerupe total  administrarea alimentului la care reacţionează, pentru a nu se genera un nou episod cu vomă şi diaree.

Pe perioada caldă, se va evita administrarea de alimente şi băuturi foarte reci, nu se vor consuma produse din surse nesigure şi se va acorda o foarte mare atenţie transportării alimentelor spre casă. Indicat ar fi să fie transportate într-o cutie frigorifică pentru a se evita alterarea.

Cel mic nu va intra în contact cu o persoană care traversează un episod de enterocolită, indiferent de cauza acesteia., conform livestrong.com.

Diareea şi diversificarea – cum tratezi

Indiferent de cauzele care conduc la apariţia unui episod de diaree, mecanismele prin care apar simptomele sunt aceleaşi, accelerându-se tranzitul intestinal, digerarea şi absorbţia alimentelor fiind incompletă, flora intestinală schimbându-se, microbii dezvoltându-se în intestin şi mucoasa intestinală inflamându-se.

În cazul bebeluşilor, mărsurile se iau imediat urmărindu-se rehidratarea, diminuarea episoadelor de durere şi rărirea scaunelor apoase. Un astfel de episod se poate manifesta până la 48 h, timp în care micuţul va primi săruri de rehidratare, va avea regim alimentar din care sunt excluse carnea, brânzeturile nepasteurizate, ouăle, fructele şi legumele crude, dulciurile şi sucurile, indiferent de ce tip. Cel mic va consuma zeamă de orez, banane, morcov fiert şi va bea multă apă plată, ceaiuri de mentă, anason şi chimen, dacă vârsta permite. Copilul are nevoie de odihnă, asigurându-i-se toate condiţiile necesare. De asemenea, una dintre măsurile impuse de un astfel de context, vizează igiena corectă şi frecventă a zonei intime.

Atunci când se depăşeşte perioada de 48 h şi simptomele persistă sau, mai grav, se accentuează, medicul pediatru va recomanda un specialist care va efectua teste de sânge şi urină, teste coproparazitologice sau ecografii şi endoscopii digestive pentru a depista cauzele care pot genera această prelungire a simptomelor. În funcţie de diagnostic, medicul specialist va prescrie tratamentul necesar., conform webmd.com.

Concluzii

Modificarea alimentară venită odată cu începerea diversificării presupune schimbări suportate de sistemul digestiv. Noile texturi şi concentraţii nutriţionale pot genera dezechilibre, conducând la instalarea episoadelor de constipaţie sau vomă și diaree. Oricare dintre aceste contexte vor fi semnalate medicului pediatru.

În ambele cazuri, se va acorda o atenţie specială alimentaţie, igienei şi respectării programului celui mic.

Noua formulă de hrană expune copilul în faţa alergiilor, intoleranţelor, intoxicaţiilor şi enterocolitelor.

Din acest motiv, pe măsură ce bebeluşul creşte, este foarte important să consume ceea ce îi face bine şi este sigur pentru el. Mama trebuie să-şi hrănească bebeluşul cu alimente de calitate, proaspete, bine preparate şi corect depozitate.

Resurse despre „Constipaţia, diareea şi diversificarea”

  1. medicalnewstoday.com
  2. pregnancybirthbaby.org.au
  3. constipation-remedies-for-all.com
  4. stuff.co.nz
  5. webmd.com
  6. livestrong.com
  7. webmd.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultaţi medicul dumneavoastră sau să contactaţi pe dr. Ghiță Andreea, medic specialist legist, expert certificat.

Dr. Ghiță Andreea

tel. 0733020775

medlegist@gmail.com

 

Reguli pentru prepararea mâncării și depozitarea sa

Articol redactat de Brândușa Dan și verificat de farmacist Raluca Catana.

Sumar:

  1. Reguli pentru prepararea mâncării și depozitarea sa
  2. Reguli pentu prepararea mâncării pentru bebeluși
  3. Cuptorul cu microunde – de ce să nu îl folosești când prepari mâncarea bebelușilor
  4. Reguli pentu depozitarea mâncării pentru bebeluși
  5. Recipientele de unică folosință
  6. Ustensile din plastic
  7. Concluzii
  8. Resurse despre „Reguli pentru prepararea mâncării și depozitarea sa”

Reguli pentru prepararea mâncării și depozitarea sa

Atunci când este vorba despre prepararea şi depozitarea mâncării pentru bebeluşi, se recomandă cât mai multă atenţie în asigurarea igienei şi prospeţimei alimentelor, acest lucru fiind important pentru menţinerea sănătăţii micuţului. Se recomandă respectarea cu stricteţe a regulilor de curăţenie atât în timpul procesului de preparare a hranei, cât şi în procesul de depozitare a acesteia. Fiecare etapă contează şi nu se va lăsa nimic la voia întâmplării, deoarece micuţul are sistemul imunitar insuficient pregătit, fiind foarte vulnerabil la bacterii, paraziţi şi infecţii nedorite.

Reguli pentu prepararea mâncării pentru bebeluşi

În primele şase luni, bebeluşul poate fi hrănit exclusiv cu lapte şi, dacă este alăptat la sân, este cât se poate de bine, pentru că astfel se respectă toate regulile de igienă, iar nou – născutul beneficiează de toate elementele nutritive şi de anticorpii de care are nevoie. Lucrurile se complică abia după şase luni, când alimentaţia se diversifică şi începem să pregătim mâncare pentru cel mic. De acum va trebui să ţinem cont de o serie de reguli de igienă foarte stricte, reguli care trebuie respectate pe tot parcursul procesului de preparare a mâncării, dar şi înainte şi după aceasta.

Desigur, nu este necesar să exagerăm şi să sterilizăm bucătăria când ne apucăm de gătit, dar  înainte de a începe, ne vom spăla pe mâini şi vom repeta procesul ori de câte ori este nevoie pe tot parcursul pregătirii hranei, şi mai ales dacă am atins obiecte care pot fi infestate cum ar fi coşul de cumpărături, plasa cu alimente, robineţii, articole de toaletă, coşul de gunoi etc.

Suprafaţa de lucru şi toate ustensilele şi echipamentele folosite trebuie păstrate în cea mai exemplară curăţenie. Curăţăm cu atenţie înainte de a folosi tocătoarele, cuţitele, bolurile, furculiţele, blender-ul şi orice altceva. Se recomandă atenţie mare la sterilizarea şi curăţarea tocătoarelor, a bureţilor şi prosoapelor de bucătărie, acestea fiind cei mai mari purtătoari de germeni şi microbi.

Dacă avem animale de companie, le vom ţine departe de suprafaţa de lucru şi chiar se recomandă să nu le permitem accesul în bucătărie.

Alimentele se fierb cu atenţie, mai ales dacă vorbim despre produse de origine animală cum ar fi laptele, ouăle sau carnea. Mai bine să fie fierte în exces decât insuficient, deoarece în acest mod pot fi distruși anumiți componenți care nu au rol nutritiv! Hrana se va găti şi fierbe cât mai bine, apoi se va răci la temperatura potrivită pentru depozitare sau pentru hrănirea bebeluşului.

Legumele şi fructele se vor spăla şi curăţa de coajă cu foarte multă atenţie.

Carnea de pui nu trebuie spălată înainte de utilizare, bacteriile fiind distruse în timpul procesului de gătire. Spălarea cărnii este cea mai bună cale pentru răspândirea bacteriilor în chiuvetă şi pe suprafeţele de lucru.

Sterilizăm cu atenţie lingurile, bolurile şi orice altceva mai folosim în timpul hrănirii bebeluşului.

De asemenea, suntem atenţi la igiena scaunului pentru bebeluş, a bavetelor şi a zonei unde copilul ia masa. Dacă bebeluşul a început să pape singur şi urmează să îşi folosească mânuţele, i le vom spăla cu atenţie înainte şi după masă cu apă călduţă şi săpun pentru copii., conform bbcgoodfood.com.

„Se acordă o atenție deosebită preparării hranei celor mici. Condițiile de igienă trebuie să fie stricte pentru a nu pune în pericol sănătatea bebelușilor.” Farmacist Raluca Catana

Cuptorul cu microunde – de ce să nu îl foloseşti când prepari mâncarea bebeluşilor

Cea mai bună cale de a încălzi mâncarea bebeluşului este să folosim un vas termorezistent pe care să îl aşezăm pe o oală cu apă care fierbe. Pentru o încălzire uniformă, mâncarea se va amesteca frecvent. Din păcate, această metodă este foarte lentă, iar părinţii ajung să prefere utilizarea cuptorului cu microunde. Din păcate, folosirea cuptorului cu microunde pentru încălzirea sau gătitul alimentelor poate distruge substanţele nutritive din mâncare. De aceea, înainte de a folosi cuptorul cu microunde pentru prepararea sau încălzirea mâncării bebeluşilor ne vom gândi de două ori.

Orice produs alimentar care trece printr-un proces termic suferă o schimbare a calităţilor fizice, a structurii chimice şi a aportului nutritiv. Deşi nu există studii care să dovedească clar că utilizarea cuptorului cu microunde alterează structura mâncării, părinţii sunt într-o mare dilemă atunci când vine vorba de utilizarea lui pentru încălzirea sau gătitul hranei copilului. Acest lucru este perfect justificat de faptul că există nişte riscuri ale utilizării cuptorului cu microunde, dar şi de anumite norme de utilizare care nerespectate pot genera neplăceri.

Microundele încălzesc alimentele într-un mod neuniform, apărând riscul arderii guriţei copilului când îl hrănim. Folosirea recipientelor din plastic ieftin favorizează trecerea toxinelor în hrana bebeluşului, ceea ce poate fi foarte dăunător pentru sănătatea lui, de aceea este indicat dacă se folosesc vase din plastic, acestea să aibă menționat pe etichetă faptul că pot fi folosite în cuptorul cu microunde. Expunerea la radiaţiile emise de cuptorul cu microunde în timpul procesului de utilizare pot provoca probleme mari de sănătate.

Dacă părinţii aleg să utilizeze cuptorul cu microunde, ei trebuie să respecte anumite reguli de utilizare şi să fie foarte precauţi. Astfel, se vor folosi doar recipiente destinate cuptorului cu microunde sau recipiente din sticlă termorezistente. Se recomandă evitarea containerelor din plastic. Este interzisă folosirea recipientelor din metal sau aluminiu. Pentru menţinerea umidităţii, alimentele se vor acoperi în timpul gătirii sau încălzirii cu un capac de sticlă. Pentru a ucide posibilele bacterii, va trebui acordată maximă atenţie gătirii sau încălzirii alimentelor în cuptorul cu micorunde. Imediat după finalizarea procesului, mâncarea bebeluşului va fi transferată într-un alt vas şi se va amesteca foarte bine pentru omogenizarea termică. Cuptorul cu microunde trebuie preîncălzit înainte de a încălzi hrana copilului. Dacă vrem să folosim cuptorul cu microunde pentru a dezgheţa mâncarea bebeluşului, vom folosi tot un recipient adecvat şi programul special pentru această operaţie, timp de 30 – 40 de secunde. După dezgheţare, pentru a nu da timp bacteriilor să se dezvolte, urmează etapa de încălzire.

Am putea folosi cuptorul cu microunde pentru a încălzi mâncarea bebeluşului, dar numai cu un vas de sticlă, timp de 10 – 15 secunde şi, foarte important, înainte de a hrăni copilul, vom amesteca foarte bine mâncarea care va fi foarte caldă pe margini şi aproape rece în centru. Astfel, evităm să expunem copilul la arsuri ale guriţei.

Reîncălzirea hranei se va face o singură dată, după dezgheţare, resturile fiind aruncate.

În final, deşi nu există studii care să evidenţieze efectele negative ale utilizării cuptorului cu microunde, datorită riscurilor ca mâncarea bebeluşului să nu fie corect încălzită şi să devină nesănătoasă şi foarte periculoasă pentru copil, se recomandă evitarea pe cât posibil a utilizării cuptorului cu microunde pentru gătirea, dezgheţarea sau încălzirea hranei bebeluşului., conform parenting.firstcry.com.

 „Dacă totuși se alege folosirea cuptorului cu microunde în prepararea hranei bebelușilor, trebuie să se țină cont de principalele reguli de utilizare ale acestuia pentru a nu pune în vreun fel în pericol sănătatea celor mici.” farmacist Raluca Catana

Reguli pentru depozitarea mâncării pentru bebeluşi

La început, bebeluşii au nevoie de porţii mici, iar gătitul în cantitate mai mare pentru 2 sau 3 zile este un mod excelent de a economisi timp şi contribuie şi la prevenirea pierderilor. Însă, depozitarea mâncării bebeluşilor se va face respectând cu stricteţe regulile de igienă şi siguranţă pentru produsele depozitare.

Alimentele crude nepreparate se vor păstra separat de cele deja gătite şi gata de consumat.

Carnea o păstrăm în recipiente etanşe pe rafturile de jos ale frigiderului, unde nu va intra în contact cu alte alimente şi nici nu va picura.

Mâncarea gătită, înainte de depozitare, se va răci foarte bine. Pentru răcire, se pot folosi recipiente entaşe care se pot rula sub un jet de apă rece. În timpul procesului, mâncarea se va amesteca de câteva ori pentru a se răci uniform. După răcire, împărţim mâncarea în porţii mici, potrivite pentru o masă pentru bebeluş, porţii pe care le congelăm imediat. Cele mai multe alimente se pot păstra îngheţate timp de 3 luni. Înainte de utilizare, porţia se dezgheaţă – se poate ţine în frigider peste noapte sau se poate pune sub un jet de apă.

O altă regulă pentru depozitarea mâncării bebeluşului este să nu recongelaţi niciodată mâncarea care a fost decongelată. Şi nici nu se va reîncălzi. Dacă a rămas mâncare în castronel după o masă, se va arunca, pentru că alimentele care au intrat în contact cu saliva, conţin bacterii care se înmulţesc rapid.

Verificăm de mai multe ori datele de expirare de pe produsele cumpărate pe care le dăm bebeluşilor. Dacă acestea sunt în borcănele, după desfacere se pot păstra în frigider maxim 24 h. Dar, dacă au fost deja încălzite, nu se mai păstrează.

Verificăm constant temperatura frigiderului care pentru condiţii optime trebuie să fie între 0 – 5 grade Celsius. Pentru siguranţă, putem chiar să cumpărăm un termometru special pentru frigider.

Pentru refrigerarea alimentelor pentru bebeluşi, utilizaţi vase de plastic cu capace care etanşează, tăviţele pentru gheaţă sau pungi de plastic., conform bbcgoodfood.com, babycentre.co.uk.

 „Atât prepararea, cât și depozitarea corespunzătoare a hranei pentru bebeluși sunt foarte importante pentru menținerea stării de sănătate a celor mici.” farmacist Raluca Catana

Recipientele de unică folosinţă

Atunci când alegem recipiente de unică folosinţă din plastic, ar trebui să fim atenţi la compoziţia materialului din care sunt realizate. Pentru a creşte rezistenţa la rupere, în compoziţia plasticului multor produse de unică folosinţă, inclusiv în biberoanele bebeluşilor se foloseşte BPA.

BPA-ul sau bisfenolul A a devenit cunoscut ca fiind o substanţă toxică care poate periclita sănătatea bebelușilor, fiind complet interzis din 2012 pentru folosirea la sticle şi alte recipiente destinate bebeluşilor. Cu toate acestea, studiile au dovedit că şi materialele plastice fără BPA prezintă un risc pentru sănătatea copiilor.

Se pare însă că unele materiale plastice sunt mai sigure decât altele, iar pe vasele de unică folosinţă se poate găsi un cod de genul #1, #2 etc. care oferă informaţii despre tipul de plastic folosit. Se recomandă evitarea recipientelor de unică folosinţă care au tipul de plastic #1, #3, #6 sau, uneori,  #7, acestea fiind cele mai periculoase pentru sănătatea copiilor.

Deşi toate recipientele de plastic se pot spăla la maşină de spălat vase, se recomandă spălarea lor la mână, pentru că frecarea şi temperaturile înalte din maşina de spălat vase pot afecta recipientele.

Se recomandă utilizarea recipientelor de unică folosinţă din plastic sigur (#2, #4, #5), evitarea melaminei şi spălarea manuală. Nu se vor folosi recipiente de plastic în cuptorul cu microunde.

Recipientele de unică folosinţă se vor arunca la cel mai mic semn de deterioare. Evitaţi depozitarea alimentelor uleioase, grase sau acide – cum ar fi sosurile de roşii – în vase de unică folosinţă din plastic.

Pe cât posibil, încercaţi să înlocuiţi recipientele din plastic cu recipiente din sticlă – sunt mult mai sănătoase, au o durată de viaţă mai lungă şi se pot steriliza în condiţii optime.

Pentru siguranţa bebeluşului, evitaţi hrănirea lui cu linguriţe de plastic de unică folosinţă, mai ales dacă sunteţi în mişcare. Chiar dacă sunt uşor de procurat şi se găsesc peste tot, ele pot fi foarte periculoase pentru guriţa bebeluşului, fiindcă se pot rupe foarte uşor în guriţă şi îl pot răni., conform babygearlab.com.

„Este important ca ustensilele de unică folosință utilizate în hrănirea bebelușilor să fie dintr-un material cât mai sigur.” farmacist Raluca Catana

Ustensile din plastic

Odată cu începerea diversificării alimentaţiei bebeluşului, vom avea nevoie de câteva ustensile din plastic sau din silicon de calitate şi care să încurajeze micuţul să pape cât mai curând sigurel. Dacă se aleg ustensile din material plastic, este indicat a se verifica compoziția acestora, deoarece pot conține substanțe toxice. Astfel, vom acorda o mare atenţie alegerii linguriţei pentru bebeluşi, ea fiind foarte importantă în procesul de trecere de la alimentaţia lichidă la cea solidă. Linguriţa pentru bebeluşi trebuie să fie realizată dintr-un material cât mai moale – plastic sau silicon – şi să nu rănească guriţa copilului în timpul hrănirii. O linguriţă cu vârful plat va fi cu mult mai eficientă, pentru că va facilita introducerea cu uşurinţă a hranei în guriţa bebeluşului. Linguriţa nu trebuie să aibă mânerul greu pentru a nu cădea din castronel, dar şi pentru că urmează a fi utilizată după un timp chiar de micuţ. Pentru a păstra linguriţa în condiţii cât mai igienice, ar fi minunat ca ea să aibă o cutiuţă de protecţie. Pentru călătorie, se poate apela la linguriţa care are recipientul pentru mâncare încorporat.

De îndată ce copilul începe să mănânce singur, avem nevoie de ustensile potrivite – linguriţe şi furculiţe speciale. Acestea ar trebui să aibă mânerul mai gros pentru a fi uşor de prins de mânuţa sugarului şi mai scurt pentru ca el să poată mânui cu uşurinţă mâncarea. Furculiţele ar trebui să aibă vârfurile rotunjite sau să se curbeze spre interior.

În ceea ce priveşte forma tacâmurilor pentru bebeluşi, părinţii pot alege dintr-o gamă foarte variată de modele şi forme, special concepute pentru a fi atrăgătoare, uşor de mânuit de copii, uşor de apucat şi de ţinut. Multe dintre ele par adevărate jucării fiind adorate de micuţi. Astfel, cu linguriţa perfectă pentru bebeluşul tău, diversificarea şi trecerea la o alimentaţie solidă va deveni un joc pe care copilul îl va primi cu încântare., conform parent.guide.

 „Alegerea ustensilelor din plastic pentru hrănirea bebelușilor se face cu atenție deosebită, astfel încât siguranța și sănătatea acestora să nu fie pusă în pericol în vreun fel.” farmacist Raluca Catana

Concluzii

Respectarea tuturor regulilor pentru prepararea şi depozitarea hranei bebeluşului poate părea copleşitoare, dar ţinând cont de faptul că sunt în joc sănătatea şi dezvoltarea armonioasă a copilului tău, cu siguranţă că merită. În plus, după o perioadă, şi mai ales dacă am început totul în deplină cunoştinţă de cauză, lucrurile vor intra într-o binevenită normalitate datorată obişnuinţei, bebeluşul va fi mult mai sănătos şi se va bucura de toate schimbările aduse de diversificarea alimentaţiei, iar părinţii vor putea răsufla uşuraţi. Deci, porniţi cu dreptul pentru a fi mai uşor întregul proces.

Resurse despre „Reguli pentru prepararea mâncării și depozitarea sa”

  1. bbcgoodfood.com
  2. babycentre.co.uk
  3. cgbabyclub.co.uk
  4. cookinglight.com
  5. infantino.com
  6. todaysparent.com
  7. kidshealth.org
  8. foodsafety.gov
  9. foodsafety.gov
  10. homemade-baby-food-recipes.com
  11. healthykids.nsw.gov.au
  12. homemade-baby-food-recipes.com
  13. todaysparent.com
  14. babycentre.co.uk
  15. consumerreports.org
  16. babygearlab.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați pe farmacist Raluca Catana.

Farmacist Catana Raluca

e-mail: catanaraluca1206@yahoo.com

Diversificarea şi bolile

Articol redactat de Cosmina Florescu şi verificat de doctor Gabriela Albu, medicina de familie, homeopat și specializare în ecografii.

Sumar:

  1. Ce îi dăm bebeluşului să mănânce în caz de răceală şi gripă
  2. Ce îi dăm bebeluşului să mănânce în caz de constipaţie
  3. Ce îi dăm bebeluşului să mănânce în caz de diaree
  4. Ce îi dăm bebeluşului să mănânce în caz de alergie
  5. Ce  îi dăm bebeluşului să mănânce în caz de boli ale copilăriei (afte în gură)
  6. Ce îi dăm bebeluşului să mănânce în caz de enterocolită
  7. Ce îi dăm bebeluşului să mănânce în caz de erupţie dentară
  8. Concluzii
  9. Resurse despre „Diversificarea şi bolile”

Ce îi dăm bebeluşului să mănânce în caz de răceală şi gripă

Începerea diversificării presupune o serie de schimbări pe care bebeluşul le va resimţi pe toate palierele. În primul rând, aportul de nutrienţi care îi va fi furnizat prin intermediul noii formule de hrană va avea impact asupra procesului de creştere şi dezvoltare. Sistemul digestiv se va adapta noilor texturi, reflexul de masticaţie se va dezvolta, incluzând toate mecanismele specifice, apare riscul manifestării posibilelor intoleranţe şi alergii alimentare, se poate modifica orarul de masă şi încep să se pună bazele educaţiei alimentare. Astfel, alimentaţia, pe lângă rolul principal de a furniza nutrienţii necesari unei creşteri echilibrate, va fi parte integrantă din viaţa micuţului influenţând procese, fiind influenţată la rândul ei de contextele prin care trece micuţul.

Alimentaţia este calea prin care organismului bebeluşului i se furnizaeză ceea ce are nevoie. Prin alimentaţie, se poate influenţa starea de sănătate a celui mic, ajustându-se în funcţie de fiecare episod specific copilăriei.

Alimentele, atâta timp cât sunt bine alese, împreună cu tratamentele medicamentoase prescrise de către medic, au rolul de a ajuta organismul unui copil să depăşească mai repede un anumit  episod de boală, diminuând simptomele şi grăbind vindecarea. Tot alimentele sunt pot accelera o anumită afecţiune sau o pot menţine, astfel că atunci când un bebeluş se îmbolnăveşte, este foarte important ca meniul acestuia să fie adaptat contextului respectiv.

În caz de răceală şi gripă, bebeluşul va traversa o perioadă cu strănut, năsuc înfundat, durere în gât, tuse, stări febrile, disconfort. Medicul pediatru va consulta copilul şi va stabili ce tratament trebuie urmat. Dieta celui mic poate ajuta la diminuarea simptomelor şi la grăbirea vindecării.

Pentru a-l ajuta să depăşească mai uşor un astfel de episod, celui mic trebuie să i se administreze alimente bogate în vitamina C, cum ar fi citricele, ardeiul gras, salata şi spanacul, vitamina E, pe care o poate lua din lapte, avocado, ouă, vitamina A, regăsită în morcovi, spanac şi cartofii dulci, zincul pe care şi-l poate asigura consumând carne, pește, fasole şi cereale. De asemenea, cel mic trebuie să fie foarte bine hidratat şi să se odihnească., conform familyeducation.com.

„Când bebelușul este răcit, acesta poate avea și o scădere a apetitului. Nu este recomandat să îl forțați să mănâce, cel mai bine ar fi să îl puneți cât mai des la sân sau să îi oferiți porții mai mici și mai dese de mâncare cu textura cât mai ușoară. Supa de pui este excelentă pentru gât și căile respiratorii superioare, scade procesele inflamatorii, calmând tusea, strănutul și secrețiile nazale.“ doctor Gabriela Albu

Ce îi dăm bebeluşului să mănânce în caz de constipaţie

Constipaţia la bebeluşi şi copii apare în mod frecvent, cauzele fiind variate. Un copil este constipat atunci când scaunul este rar la mai mult de trei zile şi când are o consistenţă dură. Fiecare copil are particularităţile lui, însă pentru un copil care are scaun zilnic, un episod în care defecaţia întârzie mai mult de trei zile, va fi considerat un episod de constipaţie. Consistenţa scaunului reprezintă un criteriu de stabilire a tipului de constipaţie şi impune luarea anumitor măsuri.

Odată cu scaunele rare, vor apărea durerea abdominală în jurul buricului şi crampele, iritabilitate, se liniștește după scaun, se va manifesta lipsa poftei de mâncare, pot exista chiar şi episoade cu vărsături, incontinenţă urinară sau urinare frecventă. În cazul celor mici, cea mai sigură metodă prin care se poate interveni asupra tranzitului intestinal, este reprezentată de modificarea meniului, incluzându-se în dieta zilnică alimente care au rol laxativ.

Evident, alegerea acestora se va face în funcţie de etapa de diversificare în care se află micuţul, administrându-i-se doar alimentele deja introduse în meniu şi acceptate de organism.

Pentru a se grăbi tranzitul intestinal, dar şi pentru a se reechilibra activitatea intestinală, un copil ar trebui să consume alimente bogate în fibre, cereale de ovăz, fructe proaspete, precum prune, mere, pere, piersici, caise, legume proaspete printre care roşii, castraveţi, salată, spanac. Sunt recomandate pastele din grâu integral, orezul brun şi iaurturile. Meniul zilnic trebuie să cuprindă ciorbiţe şi multe lichide, dar nu sucuri cumpărate. Pentru a evita constipaţia, celui mic nu ar trebui să i de administreze carne slabă, alimente procesate, dulciuri, jeleuri, fasole boabe sau mazăre.

De asemenea, de ajutor poate fi rotirea piciorușelor bebelușului în stilul bicicletei sau prin masarea abdomenului în sensul rotirii acelor de ceas pentru stimularea intestinală.

Ce îi dăm bebeluşului să mănânce în caz de diaree

Un episod de diaree se poate instala în mai multe contexte, poate fi de scurtă durată sau poate dura 2-3 zile. Diareea  se manifestă brusc fără episoade prevestitoare, putând fi însoţită şi de  crampe intestinale, greaţă, vărsături. Principalul risc la care expune diareea este deshidratarea. Tocmai din această cauză, se impun măsuri urgente. Astfel, primul aspect care trebuie vizat este cel al rehidratării. Ulterior, medicul decide dacă se impun şi alte tratamente. Indiferent de tratamentul aplicat, copilul va trebui să respecte un regim alimentar care va avea rolul de a proteja activitatea intestinală şi de a reface flora.

Astfel, în meniul unui copil care traversează un episod de diaree, se vor include orezul  fiert, brânzica de vaci, paste făinoase, supa de leguminoase (morcov, țelină, păstârnac, pătrunjel, fără ceapă, roșii, cartofi, dovlecei) cu carne slabă de pui, merele coapte, bananele. Hidratarea se va îmbunătăţi prin consumul de ceaiuri neîndulcite sau îndulcite cu glucoză, apă, zeamă de morvovi şi de orez. În cazul celor alimentați exclusiv la sân, se continuă alăptarea, iar în cazul bebelușilor alimentați cu formule de lapte, se aleg cele fără lactoză. Alimentele se vor alege în funcţie de vârsta copilului şi de meniul uzual al acestuia.

Cel mic nu va consuma fructe şi legume crude, lactate, alimente procesate, carne grasă, prăjituri cu cremă, dulciuri cumpărate, maioneză şi niciun fel de suc.

Revenirea la meniul normal se va face treptat, cel mic primind alimente uşor de digerat., conform mayoclinic.org.

Ce îi dăm bebeluşului să mănânce în caz de alergie

Alergia alimentară este reprezentată printr-o reacţie disproporţionată a sistemului imunitar în faţa unui alergen. Alergiile alimentare pot fi declaşate în faţa a peste 170 de alimente, însă cei mai frecvenţi alergeni alimentari sunt albuşul de ou, mierea, laptele de vacă, soia, nucile, alunele, peştele şi fructele de mare. Atunci când copilul consumă un alergen, organismul începe să producă anticorpul specific – IgE, rolul acestuia fiind de a ajuta în lupta cu elementul neacceptat, eliberând în sânge o serie de substanţe, dintre care cea mai importantă este histamina.

Histamina este răspunzătoare de apariţia simptomelor unei reacţii alergice, precum iritaţia pielii, înroşirea guriţei, voma, dificultăţile de respiraţie, deformarea feţei. Medicul alergolog va pune diagnosticul corect pe baza testărilor specifice, recomandând măsurile care se impun.

Pâna la vârsta de 1 an, bebeluşului nu i se vor administra alergenii alimentari menţionaţi. Însă începerea diversificării expune copilul în faţa reacţiilor alergice. Odată ce medicul alergolog a stabilit la ce alergen reacţionează copilul, acesta va fi exclus total din meniu. Aceasta este prima măsură care trebuie luată.

Medicul pediatru va recomanda alte alimente care pot înlocui alergenul. Astfel, un copil alergic la lapte, va putea primi alte formule, cum ar fi laptele de orez, soia sau de migdale, însă doar dacă nu este alergic şi la acestea. Pentru cei alergici la ou, se va suplimenta aportul de fier prin administrarea produselor din carne şi a legumelor bogate în fier, cum ar fi spanac, salată sau broccoli, în general plantele cu frunze verzi.

Un copil alergic la soia nu va primi niciun preparat care are în compoziţie soia, respectiv mezeluri, prăjituri cumpărate sau ciocolată.

Din meniul unui copil alergic, va fi exclus total alergenul şi produsele care îl conţin. În rest, cel mic poate consuma tot ceea ce este permis vârstei lui. Foarte important este ca micuţul să nu fie expus în faţa unei reacţii alergice prin contaminare, adică ceea ce mănâncă să nu intre în contact cu alergenul., conform parents.com.

Ce îi dăm bebeluşului să mănânce în caz de boli ale copilăriei

Bolile copilăriei cel mai des manifestate de cei mici sunt varicela, pojarul, oreionul şi rubeola. Chiar dacă cei mici sunt vaccinaţi, pot face aceste boli ale copilăriei, însă într-o formă mult mai uşoară şi fără riscuri majore. Fiecare dintre aceste boli contagioase impune consult medical obligatoriu, carantină, respectarea indicaţiilor medicale şi urmarea tratamentelor prescrise.

Sunt boli care provoacă sistemul imunitar să intre înr-o luptă, astfel că cel mic va manifesta o serie de simptome. Poate deveni mai apatic sau agitat, îi poate scădea pofta de mâncare şi se poate confrunta cu simptomatologia unei viroze. Pentru a ajuta organismul să înfrunte mai uşor aceste stări şi pentru a-l ajuta să se refacă mai repede, meniul copilului trebuie să fie echilibrat. Astfel, pe parcursul bolilor copilăriei, cel mic ar trebui să consume fructe şi legume bogate în vitamine, iaurturi, supe de pui sau vită, carne bine fiartă sau coaptă.

Fiind boli cu erupţie cutanată, este posibil ca micuţul să aibă afte în guriţă, astfel că nu va primi fructe acide, murături, ciorbe acre sau dulciuri.

În cazul bolilor copilăriei, nutriţioniştii nu recomandă excesul de produse de panificaţie, pastele, carnea tocată, nucile, alunele, migdalele şi zahărul., conform bellybelly.com.au.

Ce îi dăm bebeluşului să mănânce în caz de enterocolită

Enterocolita este o afecţiune manifestată printr-o inflamaţie a mucoaselor intestinului subţire şi a colonului. Enterocolita infecţioasă are drept cauză bacterii, virusuri sau paraziţi. Contaminarea cu aceste surse se face pe cale virală şi prin ingerare, context favorizat de o igienă precară a mâinilor şi de nerespectarea regulilor de preparare şi depozitare a alimentelor. Bebeluşii care au început diversificarea şi copii mici sunt expuşi riscului de a contacta una dintre sursele care declanşează enterocolita. Simpotomele enterocolitei se manifestă brusc, fără episoade prevestitoare, apar crampele intestinale, greaţa, vărsăturile, scaunele moi, aproape apoase şi dese, uneori însoţite şi de urme de sânge şi mucus. Se va instala oboseală, apărând foarte rapid epuizarea.

Principalul risc la care se expune bebeluşul este deshidratarea. Tocmai din cauza acestui risc, se va interveni rapid, vizându-se rehidratarea. Medicul pediatru va decide dacă este nevoie şi de alt tip de medicaţie. Pe lângă acestea, se impune şi un regim alimentar. Astfel, în caz de enterocolită copilul va mânca orez, legume rădăcinoase fierte, mere coapte, brânzică de vaci, paste fierte, măr copt, banane, covrigei, sticksuri. Pe măsură ce simptomele scad, se va începe reintroducerea alimentară treptată. Va consuma multă apă şi ceaiuri neîndulcite sau îndulcite cu glucoză de mentă, anason şi chimen, dacă vârsta permite., conform mayoclinic.org.

Ce îi dăm bebeluşului să mănânce în caz de erupţie dentară

Erupţia dentară reprezintă un episod destul de neplăcut pentru majoritatea bebeluşilor. Durerile generate de muguraşii dentari care îşi fac loc prin gingie pot fi foarte supărătoare, declanşând o serie de manifestări. Erupţia dentară începe în jurul vârstei de 6 luni şi durează până la vârsta de 2 ani şi jumătate – 3. Nu toţi bebeluşii resimt la fel erupţia unui dinţişor. Unii pot reacţiona la fiecare erupţie, alţii doar la prima. Vor apărea disconfortul, lipsa poftei de mâncare, tendinţa de băga totul în guriţă, somnul întrerupt. Restricţii alimentare nu se impun, mai cu seamă că cel mic nu va părea deloc dornic să mănânce.

Trebuie totuși să aibă un meniu variat pentru a-şi ajuta organismul cu aportul de calciu necesar erupţiei dentare.

I se vor administra alimente moi de tipul piureurilor de legume şi iaurţelelor simple sau cu bucăţele mici de fructe, paste de brânzică, supe, ciorbiţe, carne tocată mărunt, biscuiţei moi, banane pasate, meniul conţinând tot ceea ce mănâncă cel mic în mod normal.

Suptul la sân de asemenea îl va liniști pe bebeluș. Pentru atenuarea durerilor locale, copilului i se poate da un morcov ținut la frigider 30 minute, ronţăitul în gingiuţe putând atenua durerile. Se va evita mâncarea foarte  caldă., conform healthchildren.org.

Concluzii

Primii ani din viaţa celor mici sunt plini de provocări. Sistemul imunitar al copiilor se va întări, confruntându-se cu răceli, probleme digestive, intoleranţe şi alergii alimentare sau cu bolile copilăriei. Pentru fiecare context în parte, medicul pediatru va recomanda cele mai bune tratamente şi terapii. Cum micuţii cresc şi se bucură de beneficiile alimentaţiei solide, îşi pot găsi resurse pentru a se lupta mai uşor cu o afecţiune chiar în farfurioara lor.

În funcţie de boala parcursă, copiii pot avea restricţii alimentare sau, din contră, se vor bucura de un meniu îmbogăţit, astfel încât să-şi sporească capacitatea de luptă şi  refacere a orgnismului.

Resurse despre „Diversificarea şi bolile”

  1. familyeducation.com
  2. parents.com
  3. mayoclinic.org
  4. parents.com
  5. bellybelly.com.au
  6. healthchildren.org

Pentru mai multe detalii despre subiect, vă rugăm să consultaţi medicul dumneavoastră sau să contactaţi pe doctor Gabriela Albu.

Doctor Gabriela Albu

cmiberceni@gmail.com

Mâncarea la borcan

Articol redactat de Adriana Râmniceanu și verificat de Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Sumar:

Una dintre etapele din dezvoltarea celui mic și care nu de puține ori dă serioase bătăi de cap mămicilor începătoare este și diversificarea. O mamă responsabilă știe că un start bun continuat cu o diversificare corectă reprezintă varianta ideală și este semnul că bebelușul va avea parte de toate substanțele nutritive și vitaminele de care are nevoie pentru o dezvoltare armonioasă pe toate planurile. Cu toate acestea, diversificarea poate fi destul de dificilă, mai ales că micuții nu pot mânca aceleași alimente ca adulții. Asta ca să nu mai amintim de mulțimea recomandărilor, mai mult sau mai puțin avizate venite din partea rudelor, prietenilor sau cunoscuților, care se pare că se pricep la toate, inclusiv la diversificare.

Mâncarea pentru bebeluși este un subiect aparte în diversificare. Aceasta trebuie să respecte anumite cerințe dintre care prepararea termică făcută în mod corect și regula introducerii alimentelor sunt doar câteva dintre acestea.

Pentru a veni în ajutor mamelor aflate la început de drum, vom încerca să oferim informații despre cum ar trebui să fie mâncarea bebelușilor.

„Nu vă faceți griji cu privire la cât de mult mănâncă bebelușul dvs. la început, cel mai important e să se obișnuiască cu gusturile și texturile noi, învățând cum să miște alimentele solide în gură, iar mai apoi să le înghită.” Dr. George Dejeu

Mâncarea bebelușilor în funcție de vârstă

Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni a celui mic. Abia de la această vârstă se poate începe, treptat, introducerea și alimente în dieta sa. În cazuri aparte, diversificarea poate începe de la 4 luni. Cel mai bine este să discutați cu medicul pediatru despre momentul când ar trebui să începeți diversificarea. În funcție de istoricul medical al bebelușului, acesta vă va face cea mai corectă recomandare și vă va prezenta pașii pe care îi aveți de urmat. Nu începeți diversificarea „după ureche”, la îndemnul celor din jur, ci doar după ce ați primit recomandarea medicului specialist.

Potrivit mayoclinic.org, există anumite semne prin care copilul vă aduce la cunoștință faptul că ar fi pregătit pentru începerea diversificării. „Poate copilul să-și țină capul într-o poziție stabilă și în poziție verticală? Poate copilul să stea în funduleț, chiar și sprijinit? Copilul poate ține o jucărie în mână? Este cel mic interesat de ce mâncați? Dacă răspunsul la aceste întrebări este afirmativ și medicul copilului dumneavoastră este de acord, atunci puteți începe să completați dieta lichidă a bebelușului cu alimente solide”, susțin specialiștii.

Cu toate acestea, nu trebuie să vă grăbiți și să începeți cu multe alimente, ci trebuie respectată o anumită schemă. „Introduceți alimentele noi unul câte unul. Așteptați două sau trei zile, dacă este posibil, înainte de a-i oferi celui mic un aliment nou. De regulă, așteptați trei zile dacă bebelușul sau membrii familiei știu că suferă de anumite alergii. Notați alimentele pe care le-ați introdus copilului în alimentație. Dacă acesta manifestă o reacție adversă, un jurnal de diversificare va facilita identificarea cauzei”, conform babycenter.com.

Potrivit aceleiași surse, la începutul diversificării, nu este indicat să faceți combinații de alimente. Alimentele oferite vor fi simple, deoarece în acest fel veți putea să „identificați o alergie sau sensibilitate alimentară”. După ce ați observat toleranța copilului față de alimentele individuale, puteți încerca apoi diverse combinații pentru a îmbunătăți aroma, dar și pentru a spori cantitatea de vitamine și substanțe nutritive oferite celui mic. Piureuri din avocado, morcovi fierți, păstârnac, dovlecei sau cartofi dulci sunt baza acum.

Pentru etapa cuprinsă între 7 – 9 luni, consistența piureurilor oferite se poate îngroșa un pic mai mult, se pot combina mai multe legume sau fructe, respectiv banane, piersici, pere, avocado, cartofi, cartofi dulci, morcovi, dovlecei. Este momentul în care de regulă se introduce carnea în alimentație, dar și alte proteine, cum ar fi gălbenușul de ou. Până la 7 luni se recomandă introducerea alimentelor ce conțin gluten pentru a evita riscul apariției de boală celiacă, spun specialiștii. (breastfeeding.ie)

Discutați cu medicul pediatru pentru a vedea care sunt recomandările și cum trebuie să procedați.

Între 9 – 12 luni, deja lucrurile par că se mai simplifică pentru că există mai multă libertate de alegere. Astfel, în afară de alimentele obișnuite, celui mic i se pot introduce în meniu anumite produse lactate, cum ar fi brânza sau iaurtul, precum și peștele. De asemenea, textura preparatelor oferite poate suferi unele modificări, iar cel mic poate prefera anumite preparate mai fine, în timp ce la altele, doar mărunțite la furculiță sau chiar bucăți mici pentru a nu exista riscul de înecare cu mâncare.

Conserve preparate în casă pentru bebeluși

Chiar dacă gătitul nu este punctul dumneavoastră forte, trebuie să știți că este extrem de ușor să pregătiți mâncare pentru bebeluși. Trebuie să știți să o preparați termic corespunzător pentru a-i oferi celui mic substanțele nutritive, mineralele și vitaminele de care are nevoie pentru a se dezvolta așa cum trebuie. Atunci când vine vorba despre preparare termică, specialiștii sunt de acord că prăjirea este contraindicată și cea mai corectă variantă este pregătirea alimentelor la abur.

De asemenea, ar trebui să luați în calcul să vă dotați bucătăria cu un blender de mână pentru că va face prepararea piureurilor mult mai ușoară. Și o sită deasă prin care să pasați fin legumele este bună. Cum nu se poate să gătiți exact cât mănâncă bebelușul la o masă sau dacă vreți să vă faceți unele rezerve, mai aveți nevoie de borcănașe de sticlă, recipiente etanșe și de niște etichete pe care să treceți conținutul recipientului și data la care au fost preparate respectivele alimente.

La începutul diversificării, piureurile simple sunt cele care i se vor oferi celui mic. Aici intră piureul de morcovi, păstârnac, mazăre, avocado, cartofi dulci copți, chiar și de banană. Pentru a le prepara, legumele se fierb la abur după care se pasează, folosindu-se lapte matern sau zeama în care au fiert pentru a subția piureul. Între 7 – 9 luni, mâncarea celui mic devine ceva mai complexă. I se pot oferi piureuri de spanac cu cartofi obișnuiți, o combinație dintre avocado și banană. Acum este momentul în care de regulă se introduce și gălbenușul de ou și carnea în alimentație. În acest caz, aveți grijă la prepararea termică a celor două!

Între 9 luni și 1 an, mâncarea copilului este mult mai rafinată. Un piure de cartofi și praz la care i se oferă și pește alb va fi poate felul lui preferat de mâncare, iar un piure din iaurt grecesc și cireșe va fi alternativa sănătoasă la iaurturile cu fructe din comerț. Nu se administrează mentă copiilor cu vârsta sub 2 ani deoarece poate provoca palpitații, dureri de stomac, insuficiență respiratorie), conform naha.org/naha-blog/peppermint-safety-info.

Cea mai importantă regulă este să folosiți toate ingredientele extrem de proaspete. Dacă nu sunteți sigur de prospețimea lor, mai bine nu le folosiți. De asemenea, ar fi de preparat să aveți o sursă de încredere de unde vă luați legumele, fructele, carnea și ouăle.

Kidspot.com.au prezintă unele recomandări pentru mame: „În primul rând, înainte de a începe să gătiți, asigurați-vă că toate uneltele, ingredientele, spațiul de lucru și mâinile sunt extrem de curate. Aveți grijă să aveți la îndemână recipientele adecvate pentru depozitare, iar acestea să fie foarte curate și perfect etanșe. Niciodată să nu alegeți să conservați alimentele rămase în bol după ce a mâncat cel mic sau cele de la o masă la alta. Cel mai bine este să depozitați porții individuale de alimente pentru copii în frigider pentru o zi. În cazul în care alegeți să vă faceți rezerve la congelator, acestea pot fi păstrate pentru o lună de zile. Atunci când intenționați să folosiți alimente pentru copii, alimente care au fost înghețate în prealabil, încercați să le dezghetați peste noapte în frigider. Nu refrigerați resturile”.

De ce să ții cont când pregătești mâncarea bebelușului

Există mai multe recomandări de care ar fi bine să țineți cont atunci când vine vorba de prepararea mâncării pentru cel mic. În primul rând, aveți grijă la alimentele pe care i le oferiți. Fructele sau legumele fierte, cum ar fi merele, perele, dovleacul, morcovul, cartoful și mazărea sunt cele mai bune variante pentru început. Pregătirea la aburi a legumele, a peștelui sau a cărnii este considerată cea mai bună metodă, deoarece în acest fel se păstrează cele mai multe substanțe nutritive.

Potrivit mayoclinic.org, „nu oferiți lapte de vacă sau miere înainte de vârsta de un al celui mic. Laptele de vacă nu satisface nevoile nutriționale ale unui copil, nu este o sursă bună de fier și poate crește riscul de deficit de fier. Mierea ar putea conține spori care pot provoca o boală gravă, cunoscută sub numele de „botulism infantil”. În categoria interzise intră și zahărul și sarea, despre care unii specialiști sunt de părere că ar trebui să fie introduse abia după cel mic a împlinit doi ani.

Cât despre alimentele care pot provoca alergii, părerile sunt împărțite. Sunt unii cercetători care susțin că ar trebui evitate, mai ales dacă în istoricul familiei sunt astfel de cazuri, în timp ce alții sunt de părere că nu ar trebui să se facă vreo diferențiere. Conform aceleeași surse, „pentru a ajuta la prevenirea alergiilor alimentare, părinților li s-a spus să evite hrănirea copiilor mici cu alimente extrem de alergene, cum ar fi ouăle, peștele, arahidele și nucile. Astăzi, totuși, nu există dovezi convingătoare că evitarea acestor alimente în timpul copilăriei timpurii va contribui la prevenirea alergiilor alimentare”.

De asemenea, potrivit eatright.org, este indicat să folosiți tot ce este în sezon și extrem de proaspăt. Fiți foarte atenți la igienă, totul trebuie să fie perfect curat, de la mâinile dumneavoastră, și până la tot instrumentarul folosit la prepararea hranei. Gătirea la abur este cea mai bună metodă de a păstra în fructe și legume toate vitaminele și mineralele. „Atunci când preparați pește sau carne aveți grijă la oase și gătiți-le până se prepară bine. Regula este valabilă și în cazul ouălor”. În caz contrar, riscați intoxicații alimentare grave.

Mâncarea bebelușului în concediu

Atunci când plecați în concediu, vă este necesară o ladă frigorifică în care să depozitați mâncarea celui mic. Cel mai bine este să vă interesați din timp dacă aveți posibilitatea să-i pregătiți celui mic mâncarea proaspătă, atunci când acestuia i se face foame. Dar cum în general, în concediu toată lumea vrea să se simtă bine și nu să stea ore întregi în bucătărie, o soluție ar veni de la borcănașele cu mâncare din comerț. Există mulți astfel de producători, iar unii dintre ei sunt chiar recunoscuți pentru calitatea ridicată a produselor oferite pentru hrana celui mic. Important este să aveți grijă la condițiile de depozitare a acestora pentru a nu exista riscul alterării lor.

Cele mai bune rețete pentru bebeluși

Am tot discutat despre mâncarea bebelușilor, așa că a venit timpul să vă oferim și câteva variante care, potrivit healthline.com sunt pe placul celor mici.

Piureul de mazăre este destul de dulce, așa că majoritatea copiilor nu îl refuză. Trebuie doar să fierbeți 100 – 150 grame de mazăre, pe care le pasați apoi bine la blender, adăugând apa în care a fiert sau lapte matern pentru a-l subția. Puteți varia și în loc de mazăre puteți folosi morcov sau cartofi dulci. Bebelușul va fi cucerit de noul gust. Aceste piureuri se oferă, de regulă, la începutul perioadei de diversificare, dar se poate continua lejer și după, dacă micuțul le acceptă și le consumă cu plăcere.

Pentru bebelușii ceva mai mari de 7 – 9 luni, un piure din cartofi, morcovi, mazăre, la care se adaugă carne sau pește reprezintă o combinație delicioasă. În plus, este și foarte ușor de pregătit. Se fierb la aburi legumele după care se pasează sau mărunțesc la furculiță, iar în alt vas se prepară carnea sau peștele. Și acestea vor fi bine mărunțite pentru a fi mai ușor de digerat și pentru a nu exista riscul vreunui os ascuns, în cazul peștelui.

Un piure din mere și banane este o alegere inspirată pentru meniul celui mic. Fierbeți în puțină apă feliile de măr, după care le amestecați bine la consistența dorită cu o banană bine coaptă. Este un desert foarte sănătos și care poate fi oferit încă de la începutul diversificării. În cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 – 12 luni, mărul poate fi înlocuit cu caise bine coapte, pasate bine, și cu banane.

Dacă doriți să-i oferiți celui mic și alte alimente, cum ar fi fasole sau linte, cel mai bine este să discutați cu medicul pediatru, care vă va spune dacă este bine sau nu pentru vârsta copilului.

Mâncarea la borcănel. Da sau nu?

În unele cazuri, unele mame preferă să apeleze la mâncarea la borcănel pentru copilul lor. Dacă micuțul o preferă, iar medicul pediatru și-a dat acordul, atunci nu este nicio problemă. Trebuie doar să aveți grijă cu depozitarea acestor borcănele pentru că în cazul în care recipientul nu mai este sigilat corespunzător, conținutul acestuia nu mai poate fi consumat.

Cu toate acestea, sunt unii medici care nu recomandă consumul regulat de mâncare la borcănel, și sunt de părere că micuțul ar trebui obișnuit și cu mâncare gătită în casă. Pe piață, există numeroși producători care susțin că respectă toate cerințele atunci când vine vorba despre mâncarea celor mici.

Concluzii

Capitolul „mâncare pentru bebeluși” nu este unul chiar atât de speriat pe cât credeați la începutul diversificării. Este nevoie doar de ceva mai multă atenție și respectarea unor reguli simple precum prepararea termică corectă, introducerea pe rând a alimentelor, respectarea condițiilor de igienă, precum și indicațiile privind depozitarea corectă a preparatelor. Nu este nicio problemă dacă bebelușul mai refuză unele alimente. Renunțați și încercați mai târziu. De asemenea, dacă din diferite motive vă îndreptați atenția către mâncarea la borcănel, fiți atent la firma producătoare și vedeți care sunt ingredientele conținute. Cel mai bine este ca indiferent de felul în care alegeți să procedați, să discutați permanent cu medicul pediatru. Acesta vă va oferi informațiile de care aveți nevoie și vă va face recomandări privind mâncarea bebelușului. Nu vă grăbiți să-i oferiți acestuia mâncare de „oameni mari”, deoarece sistemul lui digestiv nu este suficient de bine dezvoltat. Diversificarea trebuie făcută respectându-se anumite etape. Sunt pași mici, dar siguri spre dezvoltarea lui armonioasă. Și ce părinte nu își dorește doar ce este mai bun pentru copilul său!?

Surse

  1. mayoclinic.org
  2. healthline.com
  3. eatright.org
  4. kidspot.com.au
  5. babycenter.com
  6. naha.org
  7. nhs.uk

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Diversificarea la 2 ani

Articol redactat de Panseluța Codreanu și verificat de farmacist Ioana Dejeu, specialist în cosmetică farmaceutică.

Sumar:

  1. Despre diversificare
  2. Diversificarea și alăptarea la doi ani
  3. Diversificarea la doi ani, ce fructe și legume ar trebui să mănânce la această vârstă
  4. Diversificarea la doi ani, ce alimente și lichide poți să îi oferi
  5. Cât ar trebui să mănânce copilul de doi ani
  6. Restricții alimentare la doi ani
  7. Concluzii
  8. Resurse despre „Diversificarea la doi ani”

Diversificarea este un proces lung care implică răbdare pe o perioadă întinsă de timp. Fie că ați optat pentru a începe diversificarea la vârsta de patru luni (în cazul în care ați alimentat copilul cu formula de lapte praf) sau ați dat startul la șase luni (în situația alăptării la sân), iată că ați ajuns la vârsta de 2 ani a copilului dumneavoastră și lungul traseu nu s-a încheiat încă. E nevoie de o continuă informare și reactualizare a acestui proces pentru a nu da greș nici acum, când piticul a ajuns la această frumoasă vârstă. Poate că nu mai există temerile de la început, dar precauția și tenacitatea nu trebuie să abandoneze adultul care coordonează totul.

În articolul „Diversificarea la 2 ani”, cititorul interesat va găsi informații utile referitor la felul în care poate continua diversificarea copilului de 2 ani, combinarea diversificării cu alăptarea, fructele, legumele, precum și alimentele și lichidele care pot intra în alimentația copilului la această vârstă.

„La vârsta de doi ani, copilul dumneavoastră ar trebui să știe să folosească singur lingura, să țină o cană cu apă cu o singură mână și să poată mânca singur o gamă variată de așa numitele alimente finger food, ce pot fi ținute în mână. Totuși, s-ar putea ca într-o zi să mănânce foarte mult, iar în altă zi aproape deloc, indicat fiind să nu îl obligați să mănânce la anumite ore, când îi va fi foame, va cere el. E bine totuși să mănânce alimente din toate categoriile: atât proteine, cât și carbohidrați, toate în limitele normale.” farmacist Ioana Dejeu

Despre diversificare

Studii din anul 2009 au demonstrat că o alimentație greșit administrată în primii trei ani de viață ai copilului va sta la baza bolilor care pot apărea în viața lui de adult. Și ne referim aici la obezitate, diabet zaharat, accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic și chiar cancerul, alimentația fiind un factor extrem de important în formarea și menținerea sănătății unui adult.

Fie că este la început, fie că se află la vârsta de 2 ani, regulile unei diversificări corecte în alimentația copilului sunt la fel de valabile și nimic nu trebuie să îi convingă pe părinții responsabili de a trata procesul cu lejeritate. Bazele unei alimentații sănătoase se pun de la vârstă fragedă, iar gusturile alimentare și obiceiurile se formează în copilărie. Dacă vrem un copil care să iubească hrana sănătoasă, părintele trebuie să fie un exemplu. Dacă până la această vârstă mai existau dubii că cel mic ar copia obiceiurile alimentare ale părintelui, începând cu această vârstă, copilul va face exact ceea ce adultul practică în mod obișnuit.

Ca reguli în diversificarea care continuă și la 2 ani, am selectat câteva dintre ele:

  • Copilul trebuie să aibă propria veselă (boluri, lingurițe, farfurioare). Motivul: igienă și siguranță.
  • Atunci când copilul ia singur din farfurie și își arată preferința pentru un singur aliment, este recomandat ca mama să amestece alimentele între ele.
  • Părinții nu trebuie să categorisească alimentele în „bune” și „rele”, și nici nu trebuie să folosească alimentele drept recompensă. Pot fi oferite alte tipuri de recompense (jucării, jocuri etc.), dar nu alimente, pentru a stimula alimentația corectă și eficientă.
  • Se recomandă ca în timpul mesei, părinții să îndepărteze orice ar putea distrage atenția copilului de la masă (muzică, telefoane, tabletă, televizor etc.) pentru a evita un posibil înec sau alte pericole care pot apărea din cauza neatenției.
  • Deoarece copiii au capacitatea să își regleze aportul caloric total, refuzând alimentele atunci când sunt sătui, obligarea copilului să mănânce atunci când acesta refuză un aliment este total nepotrivită. Rezultatul poate fi aversiunea copilului față de respectivul aliment, conform Curs de Diversificarea alimentației, dr. Delia Chira.

Diversificarea și alăptarea la 2 ani

Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea până la vârsta de 2 ani și dincolo de ea, acolo unde acest lucru este posibil. Alegerea de a continua alăptarea și după această vârstă depinde exclusiv de mamă, unele mame optând să își alăpteze copilul până la doi, trei sau chiar patru ani. Beneficiul alăptării de la această vârstă vizează mai mult latura emoțională, relația dintre mamă și copil consolidându-se.

Diversificarea fiind un proces în plină dezvoltare la 2 ani, atunci când mama decide să nu întrerupă alăptarea și să depășească pragul de 2 ani, alăptarea nu mai reprezintă baza alimentației copilului. Ci doar un deliciu sau un moft prin care acesta își exprimă dorința de a sta lipit de mamă.

În alcătuirea meniului copilului, ideală este ghidarea după piramida alimentară. Aceasta a fost creată de specialiști spre a îndrepta individul spre o dietă echilibrată și sănătoasă. Prin recomandările incluse în piramida alimentară se pot realiza regimuri cu produse variate, bogate în nutrienți, fără a destabiliza alimentația prin surplusuri de calorii, lipide, zahăr sau sare.

Alimentele sunt aranjate în piramidă de la bază spre vârf, în funcție de cantitatea ce trebuie consumată zilnic. Astfel, la bază stau cerealele integrale și cerealele rafinate. Urmează fructele și legumele, apoi grupa proteinelor, iar la vârful piramidei se află uleiurile, grăsimile și dulciurile, conform safefood.eu

Diversificarea la 2 ani, ce fructe și legume ar trebui să mănânce

Fructele și legume au reprezentat alimentele de debut pentru alimentația micuțului. La vârsta de 2 ani, ele trebuie să facă parte din alimentația zilnică a copilului, fiind oferite la 2 -3 mese/zi.

Valabilitatea proverbului „Un măr pe zi ține doctorul departe” se aplică cu prisosință și în cazul piticilor de această vârstă.

Fructele și legumele nu trebuie să lipsească nici măcar o zi dintr-o alimentație sănătoasă și echilibrată.

  • Legumele conțin carbohidrați, fibre, magneziu, potasiu, folat, proteine, fier, vitaminele B, C, A, conform https://parenting.firstcry.com/articles/2-year-12-to-24-month-baby-food-chart-feeding-tips-and-more/. Ideal este folosirea lor în stare proaspătă, dar atunci când situația nu permite acest lucru, legumele congelate reprezintă o variantă bună.
  • Legume: spanac, morcov, mazăre, fasole, linte, cartof, broccoli, ceapă, dovleac etc..
  • Fructele sunt cunoscute ca fiind sursă de fibre, carbohidrați, magneziu, potasiu, vitaminele C, A, B. Dintre fructe, amintim: piersica, pepene galben, mango, papaia, caisă, mărul, para, strugurii etc.

Diversificarea la 2 ani, alimente și lichide

Aportul de lichide pentru un copil de 2 ani este în medie de 100 ml/kgcorp/zi. Baza pentru o hidratare corespunzătoare o constituie apa potabilă. Se pot administra copilului și sucuri din fructe proaspete, compoturi făcute în casă, supe etc. De asemenea, necesarul de lichide este asimilat și din fructe și legume, care au un procentaj mare de apă în compoziția lor.

O alimentație echilibrată nu necesită suplimentare cu vitamine, spun specialiștii. Singura care se administrează în scop profilactic este Vitamina D.

Atunci când aducem în discuție alimentația, cuvântul de bază este echilibrul. Un echilibru între proteine, glucide și lipide, precum și un aport corespunzător de minerale, vitamine și fibre vor pune bazele unei alimentații sănătoase în viața celui care și le însușește.

PROTEINELE

Astfel, proteinele au rol în creștere și dezvoltare, fiind un „suport material al vieții”, conform

  • Carnea de pui, găină, curcan, pește, vită, ficat de pui (40 – 60 gr/zi).
  • Carnea de rață, gâscă, oaie, porc se va administra începând cu vârsta de 2 ani, dar cu prudență și în cantități limitate.
  • Ouăle: recomandate de 3 – 4 ori/săptămână. Recomandate sunt ouăle de găină, proaspete și bine preparate termic.
  • Lactatele: iaurt natural, brânză de vaci, urdă, smântână, unt, telemea de vacă, de capră.

GRĂSIMILE

Grăsimile (lipidele) au un rol deosebit în creșterea și dezvoltarea micuțului: dezvoltarea creierului, maturarea sistemului nervos, absorbția unor vitamine (D, E, K, A, care nu se absorb decât în prezența grăsimilor). Trebuie specificat că o alimentație echilibrată trebuie să conțină toate cele trei tipuri de grăsimi: saturate, mononesaturate, polinesaturate.

Pentru a înțelege importanța și sursa fiecărui tip de grăsime, le vom analiza separat.

  • Grăsimile saturate: se găsesc în lapte, smântână, unt, carne (se va evita slănina de porc, untura și mezelurile). Untul nu se va înlocui cu margarina, indiferent cu ce elemente ar fi îmbogățită.
  • Grăsimile mononesaturate: uleiul de măsline (1/2 lingurițe pe zi, adăugat la prepararea supei) – conține mulți acizi grași esențiali, printre care Vitamina E care este utilă organismului în creștere.
  • Grăsimile polinesaturate – peștele are un conținut mare de acizi grași, fosfor, grupul de Vitamina B, precum și Vitaminele D și A, conform Curs de Diversificarea alimentației, dr. Delia Chira, medic specialist pediatrie, pediatrucluj.ro.

GLUCIDELE

Au un rol energetic și structural (inimă, creier, celule sangvine, mușchii nu pot funcționa în absența lor).

Surse: grâu, orz, ovăz, porumb, secară, orez, leguminoase, cartofi, banane.

Cât ar trebui să mănânce la 2 ani

La 2 ani, un copil trebuie să aibă cinci mese, dintre care trei mese principale și două gustări.

Porția unui copil de 2 ani reprezintă un sfert din porția zilnică a unui adult. Astfel, copii la această vârstă au nevoie de 100 Kcal/kgcorp/zi (de exemplu, un copil de 10 kg va avea nevoie de 1000 Kcal/zi).

Din categoria proteinelor, copilul are nevoie de 1 – 1,2 grame de proteine pentru fiecare kg. Din această cantitate, jumătate trebuie să fie de origine animală (lapte, ouă, carne) și jumătate proveniind din vegetale (cereale, legume, fructe oleaginoase – nuci, caju, alune, migdale). Lactatele nu trebuie să depășească 400 – 500 ml/zi.

Acestea fiind valori orientative, cantitatea de hrană a micuțului nu trebuie cântărită, calculându-se numărul de calorii necesare la fiecare masă. Valorile sunt orientative. Dacă un copil are apetit, se dezvoltă armonios din punct de vedere psihic și fizic, dacă energia îl caracterizează, nu este nevoie de suplimente alimentare. În caz contrar, copilul trebuie consultat de medicul pediatru pentru a identifica problemele care pot împiedica buna sa dezvoltare, conform Curs de Diversificarea alimentației, dr. Delia Chira.

Restricții alimentare

La doi ani, copilul nu mai este atât de fragil ca în primele luni de viață. Sistemul său digestiv s-a maturat, iar alimentația nu mai ridică tot atâtea temeri și semne de întrebare așa cum se întâmpla la vârsta de șase luni, de exemplu. Cu toate acestea, există restricții alimentare la 2 ani, așa cum pot exista și pentru viața de adult. Practic tot ceea ce înseamnă alimente nesănătoase și exces.

Având în vedere că s-a făcut deja „trecerea” spre alimentația asemănătoare cu a adultului, din categoria restricții alimentare la vârsta de 2 ani au rămas puține. Cu toate acestea, o alimentație sănătoasă implică restricții alimentare, doar în felul acesta se poate bucura micuțul în continuare de un sistem imunitar puternic. Și amintim:

  • Brânza topită și iaurturile cu fructe din comerț nu sunt indicate.
  • Zahărul să nu depășească 10 grame/zi, deși ideal ar fi să lipsească din alimentația copilului
  • Ciocolata nu trebuie administrată până la vârsta de trei ani.
  • Mâncarea gen fast-food trebuie să fie total străină micuțului la această vârstă.
  • Sucurile răcoritoare carbogazoase nu trebuie să fie incluse în alimentația unui copil de 2 ani.

Medicii impun unele restricții alimentare în domeniul lipidelor care ar trebui introduse în dietă de la această vârstă. Motivul unei diete hipercalorice îl reprezintă riscul de apariție al obezității cu tot bagajul de riscuri pe care aceasta le aduce: tulburări cardio – circulatorii, tulburări metabolice.

O dietă nesănătoase poate expune copilul unor lipsuri polivitaminice sau minerale grave. Astfel, pot apărea carențe de: vitamina A, vitamina C, vitamina B6, acid folic, fier și calciu. O alimentație săracă în produse lactate va avea ca rezultat un aport insuficient de calciu. În ceea ce privește fierul, surse importante de fier sunt: mazărea și fasolea uscată, spanacul, cerealele, peștele, carnea, conform familydoctor.org.

Concluzii

La 2 ani, copilul se poate bucura de armonia meselor în cadrul familiei, iar locul său la masă în scăunelul confortabil trebuie mereu ocupat în minutele dedicate mesei. În felul acesta, în cadrul unei atmosfere liniștite, el se va bucura alături de familie și va învăța alături de membrii ei ce înseamnă ordinea, va învăța cum se mănâncă și ce se mănâncă. Nimic mai simplu și mai frumos pentru o familie fericită!

Orice părinte alege ceea ce este cel mai bine pentru propriul copil, confortul și fericirea micuțului reprezentând bucuria adulților. Dezvoltarea sa din punct de vedere fizic, emoțional și cognitiv reprezintă o prioritate pentru ei. Iar o dezvoltare holistică și armonioasă a copilului implică investiții financiare, de timp și de acumulare de informații și punere în practică a acestora. Dintre acestea, se numără combinarea diversificării cu alăptarea, procurarea de alimente calitative și, de ce nu, schimbarea unui stil de viață haotic și nesănătos cu un stil de viață sănătos, echilibrat, așa cum ne dorim ca cel mic să își însușească!

Resurse despre „Diversificarea la doi ani”

  1. betterhealth.vic.gov.au
  2. healthlinkbc.ca
  3. safefood.eu
  4. familydoctor.org
  5. healthlinkbc.ca
  6. healthlinkbc.ca
  7. parenting.firstcry.com
  8. healthychildren.org

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Ioana  Dejeu, farmacist.

Ioana Dejeu

farmacist

doctorand în științe farmaceutice

ioana.dejeu@gmail.com

DrGeoMEDSRL@gmail.com

0745 542867

Diversificarea la copiii de 3 ani.

Material realizat de Panseluța Codreanu și verificat de Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Sumar:

  1. Cât trebuie să mănânce un copil de 3 ani
  2. Ce bea un copil de 3 ani
  3. Ce fructe și legume mănâncă un copil de 3 ani
  4. Ce alimente solide mănâncă un copil de 3 ani
  5. Meniuri zilnice pentru un copil de 3 ani
  6. Gustări între mese pentru un copil de 3 ani
  7. Cum îl înveți să mănânce sănătos
  8. Concluzii
  9. Resurse despre „Diversificarea la copii de 3 ani” 

Ritmul de creștere al copilului în primii trei ani de viață este foarte alert. Ritmul cel mai alert de dezvoltare este al creierului care își continuă dezvoltarea până la vârsta de trei ani, perioadă în care se formează nenumărate conexiuni neuronale. Din acest motiv, copilul la vârsta de trei ani trebuie să se bucure nu doar de delicii alimentare, ci mai degrabă de o alimentație sănătoasă, care să îi poată asigura o dezvoltare completă și armonioasă.

Pentru alimentația copilului și, implicit, pentru starea de sănătate a acestuia sunt responsabili părinții și cei care îl supraveghează în mod direct.

În alcătuirea meniului unui copil de trei ani se recomandă să se urmeze ca reper piramida alimentară, care indică proporția ideală în dieta zilnică dintre diferite grupuri alimentare pentru o alimentație echilibrată din punct de vedere calitativ și cantitativ. Piramida alimentară reprezintă transpunerea grafică a nevoilor nutritive din fiecare grupă alimentară, nevoi exprimate sub formă de porție nutritivă în grame sau are ca măsură cana de 200 ml.

„Trebuie să ținem cont de faptul că stomacul unui copil are o capacitate mult mai mică decât cel a adultului, de aceea ei nu pot mânca foarte mult la o masă și nici nu e bine să îi forțăm, dar uneori pot avea mai multe mese mai mici într-o zi sau alteori mai puține, în funcție de activitățile pe care le are copilul și greutatea sa.” Dr. George Dejeu

Cât trebuie să mănânce un copil de 3 ani

În cultura românească este răspândită ideea că al nostru scump copil este de fapt un adult în miniatură, motiv pentru care trebuie să îl hrănim pe măsură. Total greșit! Obezitatea infantilă favorizează apariția bolilor cardio-vasculare, diabet de tip 2, probleme ortopedice, tulburări psihice, rezultate școlare sub medie și nivel scăzut de stimă de sine, conform preventionweb.net 60% din copiii obezi vor deveni adulți obezi cu tot amalgamul de riscuri pe care obezitate le presupune.

Nevoile nutriționale de creștere (fier, calciu, vitamina D etc.), raportate la greutatea corporală (pe kilocorp) sunt de câteva ori mai mari decât la adult.

Aportul caloric zilnic al unui copil de trei ani este de minim 1200 kcal și maxim 1800 kcal. Micuțul trebuie să aibă trei mese pe zi și două gustări situate la aproximativ jumătatea timpului dintre mese. Bineînțeles că programul fiecăruia diferă, motiv pentru care unii copii mănâncă mai mult, iar alții mai puțin, unii mănâncă toate cele trei feluri de mâncare la prânz, în schimb alții pot sări peste felul doi. Copilul nu trebuie obligat să mănânce, în schimb trebuie verificat dacă a consumat alimentele necesare pentru a-și asigura necesarul caloric.

Hidratarea la vârsta de 3 ani

Apa reprezintă 60% din corpul uman, 70 – 80% în cazul nou-născuților și 50% în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani. Dacă se pierde o cantitate de apă ce depășește 5 – 10 % din greutatea corpului, se ajunge la o deshidratare puternică, care are consecințe grave asupra organismului, cu atât mai mult când ne referim la un copil în creștere.

Drept urmare, hidratarea este foarte importantă atât pentru adulți, cât și pentru copii, motiv pentru care trebuie să includem în obiceiurile micuțului și acela de a bea în mod constant apă. Cantitatea de lichide de care el are nevoie este de 1 l jumătate/zi. Să ținem cont de faptul că supele, ceaiurile, sucurile naturale de fructe, chiar și legumele/fructele bogate în apă, toate reprezintă surse de hidratare. Astfel, fructele și legumele verzi conțin 80 – 90% apă: castraveții – 94%; pepene galben – 92%; broccoli – 91%; roșii – 90%; morcovi – 87%.

Cu toate acestea, apa neîndulcită trebuie să fie băutura de bază a copilului. Apa trebuie să îndeplinească criteriile apei potabile.

Ceaiurile neîndulcite reprezintă o băutură cu care trebuie obișnuit copilul de mic.

Consumul băuturilor răcoritoare, acidulate sau neacidulate este de evitat sau limitat. Acestea nu potolesc setea, iar prin zahărul conținut reprezintă o sursă suplimentară de calorii (aproximativ 40 – 45 kcal/100 ml), conform „Recomandări pentru o alimentație sănătoasă la copilul mic”, coord. Prof. Dr. Mircea Nanulescu.

Fructele și legumele din alimentația copilului de 3 ani

Academia Americană de Cardiologie recomandă consumul zilnic de legume și fructe proaspete, netratate termic și, atunci când acest lucru e posibil, cu coajă. Avantajele consumului de fructe și legume sunt variate:

  • Sursă de vitamine: C, E, K, B caroteni etc.
  • Sursă de glucide digerabile și nedigerabile (fibre).

Fructele oleagenoase, cu coajă tare (alune , nuci, arahide, fistic) au conținut crescut de acizi grași polinesaturați.

Consumul de fructe are si o serie de dezavantaje:

  • Cantitate mică, chiar nesemnificativă de proteine.
  • Consumul fructelor oleagenoase pot declanșa alergii alimentare în cazul copiilor cu sensibilitate, conform „Recomandări pentru o alimentație sănătoasă la copilul mic”, coord. Prof. Dr. Mircea Nanulescu.

Fructele se pot oferi individual sau combinate cu unt de arahide, brânzeturi, iaurturi sau lapte. Ca și în cazul celorlalte alimente, fructele pe care le poate consuma copilul de trei ani sunt aceleași pe care le consumă un adult și anume: mere, grepfrut, struguri, portocale, pepeni, banane, pere, fructe de pădure, mandarine, ananas etc.

Fructe uscate și semințe

Pentru a oferi copilului doza optimă de proteine și grăsimi necesare, trebuie să combinați fructele uscate cu semințe la aceeași masă. Dintre fructele uscate amintim: stafide, smochine, curmale, caise, banane, piersici, ananas. Iar ca semințe: caju, dovleac, alune, fistic, nuci, floarea – soarelui, arahide. Atenție la alimentele care au un grad alergenic crescut! Conform eatright.org.

Alimentele solide din meniul unui copil de 3 ani

Alimentele consumate de un copil de trei ani sunt asemănătoare cu cele consumate de un adult.

Pentru proteinele de bună calitate se recomandă: carne, pește, ouă, ciuperci în cantitate de 2-3 porții/zi (de exemplu 1 ou amestecat cu 200 grame carne sau pește).

Datorită proprietăților sale nutritive, peștele poate fi consumat de două ori pe săptămână. Iar modalitatea cea mai bună de a-l găti pentru a-și păstra aceste valori nutritive este la abur.

Baza piramidei alimentare este dată de pâine și derivatele cerealiere, acestea furnizând jumătate din energia zilnică necesară.

Glutenul este proteina principală din grâu, orz, ovăz, conform „Recomandări pentru o alimentație sănătoasă la copilul mic”, coord. Prof. Dr. Mircea Nanulescu.

Tot din categoria alimente solide fac parte și produsele din cerealele integrale care sunt: cereale uscate, pâinici, biscuiți, batoane de cereale etc.

Meniuri zilnice pentru un copil de 3 ani

Valorile nutriționale zilnice ale unui copil de trei ani, conform superkidsnutrition.com sunt cuprinse între:

  • 1200 – 1600 de calorii;
  • grăsimi – 61 grame;
  • proteine – 53 grame;
  • carbohidrați – 176 gr;
  • fibre – 24 grame.

Gustările micuțului trebuie să fie simple și gustoase, important este să conțină surse de proteine, cereale integrale, fructe, legume și produse lactate. O alternativă poate fi un sandvici de curcan sau de unt de arahide, o porție de morcovi, un măr și un pahar cu lapte.

Am selectat în continuare trei idei de meniuri zilnice pe care le puteți adăuga la lista săptămânală a meniurilor pregătite pentru copilul dumneavoastră.

Meniul I

Micul dejun: cereale cu lapte integrale și un fruct.

Prânz: supă de găluște, musaca de vinete, un fruct.

Cină: budincă cu brânză, iaurt.

Meniul II

Micul dejun: ceai, brioșă, piersică.

Prânz: supă de pui, pește la cuptor cu legume, fruct.

Cină: paste cu brânză.

Meniul III

Micul dejun: lapte, pâine cu unt de arahide.

Prânz: ciorbă de perișoare, mâncare de pui cu broccoli, pepene galben.

Cină: orez cu lapte.

Gustările între mese pentru un copil de 3 ani

Pe lângă cele trei mese principale ale zilei de care se bucură atât adulții, cât și copiii, prichindeii  de trei ani care sunt în continuă creștere au avantajul de a avea alte două gustări pe parcursul zilei. Ca orar, gustările se dau aproximativ la jumătatea timpului dintre mese. Așa că vă rămâne dumneavoastră sarcina să stabiliți ora mult doritei gustări.

Ideile pentru aceste delicii alimentare sunt variate și amintim câteva:

  • Iaurt cu fructe.
  • O tartină cu gem sau unt.
  • Bicuiți din cereale integrale.
  • Piure de fructe.
  • Un simplu fruct (măr, două prune, banană etc.)
  • Biscuiți de ovăz cu fructe de pădure.
  • Brânză cu fructe.

La copiii cu intoleranță la lactoză se recomandă produse lactate delactozate.

Alimentația sănătoasă se învață de mic

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea astfel:

„Sănătatea este o stare de totală bunăstare fizică, mintală și socială, și nu doar lipsa bolii sau a infirmității.”

Fără îndoială, orice părinte își dorește o astfel de stare pentru copilul său. Dar se știe că nimic peren nu se realizează fără perseverență și muncă, multă muncă.

„Sănătatea adultului se edifică în copilărie.”

Acesta trebuie să fie mottoul după care trebuie să ne ghidăm ca părinți atunci când decidem ce alimente îi punem pe masă copilului nostru.

O alimentație corectă contribuie la prevenirea tulburărilor de nutriție (deficiențe de fier și anemie, deficit de vitamina D, tulburări ale tranzitului intestinal, malnutriție, cariile dentare etc.). În primii ani de viață se formează preferințele alimentare, singura preferință alimentară înnăscută este cea de dulce, care, de altfel, trebuie combătută!

La vârsta de trei ani, copilul va copia tot ceea ce vede, motiv pentru care părinții trebuie să fie foarte vigilenți în comportamentul alimentar pe care îl sădesc în viața micuțului. Nu putem pretinde ca cel mic să adopte și să îndrăgească un stil de viață sănătos atâta timp cât noi, adulții, nu ne atingem de așa ceva decât foarte rar. Schimbarea trebuie să înceapă în primul rând cu noi și apoi îl putem încuraja și pe copil prin exemplul nostru să aibă o atitudine pozitivă față de o alimentație sănătoasă. Nu-i putem impune lucrul acesta, dar îl putem învăța să iubească alimentele sănătoase. Gustul pentru o alimentație sănătoasă se educă.

Preferințele alimentare ale copilului la vârsta de trei ani sunt schimbătoare. Ceea ce astăzi îndrăgește și cere pentru zile întregi, e posibil ca peste câteva zile să nu îi mai placă. Soluția ideală este să puteți oferi copilului mereu variante de alimente sănătoase și în felul acesta își va forma gustul pentru ceea ce e sănătos.

Când vorbim de noutățile culinare, nu întotdeauna acestea sunt și pe placul piticului, care trebuie încurajat să încerce pentru început, dar niciodată obligat!

Opriți televizorul pe tot parcursul mesei, indiferent de momentul zilei. Printre multele dezavantaje pe care le prezintă, amintim publicitatea care poate descuraja preferința copilului pentru o nutriție sănătoasă, conform superkidsnutrition.com.

Principiile unei alimentații sănătoase se învață treptat, iar rezultatele au ecou pentru întreaga viață a puiului de om si, de ce nu, aducând schimbarea și în viața noastră, ne putem bucura împreună de o hrană sănătoasă!

Concluzii

Frumusețea acestei vârste constă și în faptul că micuțul nu mai e un bebeluș, ci împreună cu familia se va bucura de armonia și interacțiunea unei mese familiare.

Analizând comportamentul unui copil de trei ani, veți observa că e mereu activ, jucându-se mereu cu ceva sau cu cineva. El își planifică deja activitățile în mod conștient ceea ce a asimilat anterior în mod inconștient. Aceasta este puterea exemplului! Și, ca în orice domeniu, copilul nostru va imita și își va însuși obiceiurile noastre alimentare, independent de dorința noastră. Din acest motiv, un stil de viață sănătos în viața copilului înseamnă în primul rând un stil de viață sănătos în viața adultului care îl supraveghează.

A avea grijă ca un copil de trei ani să consume alimentele de care are nevoie pentru dezvoltarea sa nu este o meserie prea ușoară și pot apărea probleme atunci când informațiile de care dispunem sunt eronate sau când renunțăm mult prea repede.

Conchidem înarmându-ne cu o paletă largă de noutăți și cu multă răbdare. În felul acesta, succesul este garantat!

Resurse despre „Diversificarea la copii de 3 ani”

  1. „Recomandări pentru o alimentație sănătoasă la copilul mic”, coordonator prof. Dr. Mircea Nanulescu, editura RISOPRINT, Cluj-Napoca
  2. healthychildren.org
  3. superkidsnutrition.com
  4. eatright.org
  5. preventionweb.net
  6. health24.com
    heindusparent.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Întrebări utile în diversificare

Articol redactat de Cosmina Florescu şi Andreea Milea Stăneascu, verificat de dr. George Dejeu, specialist în chirurgie.

Sumar:

  1. Întrebări utile în diversificare
  2. Cu ce se poate acri ciorba?
  3. Când renunțăm la hrana pasată?
  4. Anorexia la bebeluși
  5. Ce se întâmplă cu mese de lapte?
  6. Mestecatul mâncării
  7. Obezitatea la bebeluși
  8. Alimente de origine naturală
  9. Sterilizarea biberoanelor
  10. Cum hrănești un copil mofturos

Întrebări utile în diversificare

Diversificarea alimentară la bebeluşi reprezintă un capitol foarte important. Din momentul în  care se începe introducerea de noi alimente, de modul cum organismul reacţionează în contact cu acestea şi de măsura în care alimentaţia răspunde nevoilor nutritive ale bebeluşului, depind sănătatea, creşterea şi dezvoltarea atât fizică, cât şi psihică a copilului.

Aflată la începutul diversificării, undeva în jurul vârstei de 5-6 luni a micuţului, fiecare tânără mamă este cuprinsă de o serie de temeri şi întrebări, fenomen absolut firesc, ţinând cont de faptul că de modul cum cel mic va accepta altă textură alimentară şi alţi nutrienţi, cum se va împrieteni cu noi consistenţe şi cum îşi va dezvolta masticaţia depinde evoluţia acestuia. Este normal ca mama să dorească aflarea  celei  mai bune căi de abordare, să vrea  să afle cum se hrăneşte corect un copil, să poată depista din timp o reacţie alergică sau să-şi poată da seama dacă cel mic nu asimilează bine alimentele.

Întrebările sunt multe, iar prin aflarea răspunsurilor corecte, mama se asigură că puiul ei se va bucura de un program de diversificare început la timpul potrivit în mod corect, sănătos şi sigur. Medicul pediatru este cea mai în măsură persoană să ghideze paşii mamei pe acest frumos drum al descoperirii gusturilor şi texturilor noi.

  • Prima întrebare firească, este când se începe diversificarea?

Diversificarea se va începe atunci când bebeluşul este pregătit, adică după vârsta de 5 luni, majoritatea medicilor pediatri şi nutriţionişti recomandând vârsta de 6 luni. Un bebeluş este pregătit atunci când gradul lui de dezvoltare fizică şi psihică  permite menţinerea capului într-o poziţie dreaptă, când coloana poate susţine greutatea capului şi când deja poate fi poziţionat cu uşurinţă în şezut. Tot de dezvoltarea micuţului sunt dictate şi acceptarea de noi texturi alimentare şi dezvoltarea masticaţiei. Mama poate lua drept repere câteva semnale simple care anunţă că micuţul este pregătit. Dacă manifestă interes pentru ce vede în farfuria mamei, dacă îşi mestecă pumnişorii, dacă nu împinge cu limba o linguriță introdusă în gură, ci o acceptă curios, atunci diversificarea poate începe pas cu pas.

  • Ce alimente introducem şi cum?

Pentru ca diversificarea să aibă rezultatele dorite şi absolut necesare, tot acest proces nutriţional se face după reguli foarte clare. Cu ajutorul medicului pediatru, se va stabili lista cu alimente, modul de administrare, ritmicitatea şi tipul de texturi. Sunt alimente interzise? Este o altă întrebare foarte importantă, deoarece există alimente cu mare potenţial alergen care pot pune viaţa bebeluşului în pericol. Astfel, lista medicului pediatru va cuprinde alimentele strict interzise până la vârsta de 1 an, respectiv 3 ani.

  • Ce înseamnă alergia sau intoleranţa?

Mama trebuie să depisteze rapid o reacţie alergică sau o intoleranţă alimentară, din acest motiv fiecare nou aliment se va introduce la 2-3 zile după un altul în vederea depistării şi localizării cauzei. Aceste semnale sunt extrem de importante, din acest motiv mama se va informa corect despre aceste subiecte.

„Intoleranța alimentară este consecința unei reacții chimice, fiind cauzată de alimente bogate în histamină (pește, albuș de ou, brânzeturi fermentate, căpșuni, fragi etc.) sau a anumitor aditivi alimentari (benzoații, nitriții, glutamatul monosodic). Alergia alimentară apare atunci când sistemul imunitar dezvoltă o reacție anormală la proteinele din alimente, rezultând creșterea anticorpilor IgE.” doctor George Dejeu

  • Forţăm copilul să mănânce? Da sau nu?

Alte întrebări care frământă o mamă, însă răspunsul  indicat este ca cel mic să nu fie forţat să mănânce un aliment, ci să se găsescă alte variante pe  care le va accepta.

  • Introducem un aliment nou dacă cel mic este răcit?

Sunt contexte medicale care impun prudenţă în introducerea de noi alimente, aşa cum o abordare diferită se impune şi în zilele toride de vară când diversificarea presupune foarte multă atenţie şi măsuri de igienă, preparare şi depozitare a hranei.

  • Oare mănâncă suficient? Asimilează corect?

Îi dau hrana sănătoasă şi potrivită? Pentru o tânără mamă, va fi destul de uşor să-şi dea seama dacă cel mic se bucură de beneficiile noului tip de hrană, însă medicul pediatru va fi cel mai în măsură să alunge aceste temeri sau, din contră, să recomande anumite modificări sau investigaţii.

  • Cum reacţionează sistemul digestiv? Se va constipa, se va strica la burtică?

Sunt întrebări la care mama va afla singură răspunsul, deoarece fiecare copil este unic şi reacţionează în felul lui. Pentru a evita apariția constipației, se vor administra iaurturi, alimente ce conțin fibre, fructe proaspete, multe lichide și probiotice.

Întrebările şi contextele pe acest palier al diversificării alimentare sunt foarte multe. Cel mai important este ca mama să caute răspunsurile la oricare dintre ele, să-şi supravegheze copilul permanent şi să nu ezite să ceară ajutor atunci când trebuie.

Cu ce se poate acri ciorba?

Ciorbele și supele sunt mâncăruri care nu au cum să lipsească din alimentația tuturor popoarelor. Variantele de acrire a ciorbei sunt nenumărate și depind de gusturi, sezon și climatul zonei în care se prepară ciorba respectivă.

O ciorbă poate fi acrită cu mai multe alimente, însă cele mai cunoscute sunt:

  • zeama de murături compusă din varză, gogonele și castraveți murați;
  • borșul care este plin de vitamine din grupa B care stimulează digestia; este recomandat oțetul obținut natural, iar în mâncarea copiilor oțet de mere, datorită acidității mai mici;
  • sucul de lămâie, deoarece lămâia este un tonic natural.

Când renunțăm la hrana pasată?

De regulă, este recomandat ca trecerea de la pasat la bucăți să se facă treptat pentru a nu-l forța pe cel mic. Alimentele solide trebuie pasate până la apariția dinților, astfel că între vârsta de patru și opt luni, alimentele solide se oferă pasate cu furculița sau cu blenderul.

După apariția primilor patru dințișori, mâncarea bebelușului nu mai trebuie pasată. După ce celui mic i-au dat primii dințișori, trebuie să începeți să vă gândiți serios la trecerea la bucățile de alimente, astfel că nu mai trebui să diluați piureurile de legume și fructe.

Puteți lua un biscuit și să începeți să îl mestecați, astfel ca cel mic să înțeleagă ceea ce trebuie să facă. Atenția celui mic este posibil să fie greu de captat, însă dacă ați reușit să faceți acest lucru, atunci trebuie să aflați că cei mici imită comportamentul părinților.

Anorexia la bebeluși

Anorexia la bebeluși poate apărea din nenumărate cauze, precum infecțiile sau unele maladii generale: toate infecțiile virale benigne (gripa, rujeola, pojarul, rubeola, rinofaringitele și otitele), toate infecțiile bacteriene (urinare, pulmonare sau digestive), dar și maladiile generale grave precum hemopatiile, maladiile de sistem și așa mai departe.

De asemenea, anorexia la bebeluși mai este declanșată de intoleranța la diferite substanțe nutritive: gluten, proteine din lapte de vacă sau zaharoza. În plus, anorexia mai poate fi declanșată de greșelile de alimentație, spre exemplu, prelungirea excesivă a unui regim exclusiv lactat.

După vârsta de patru sau șase luni, încep dificultățile, deoarece sugarul bea o cantitate din ce în ce mai mică de lapte, acesta fiind un motiv de îngrijorare pentru mamă. Mai apoi, cel mic refuză tetina, întoarce capul când simte biberonul sau lingurița, iar dacă mama insistă, bebelușul scuipă tot ce a reușit să bage în gură. Astfel, apar treptat grețurile, vomismente și în final, anorexia.

Ce se întâmplă cu mese de lapte?

Când vine vorba despre hrănirea celui mic, mai ales în perioada de diversificare, mămicile trebuie să fie foarte atente, deoarece în alăptare nu există mese de lapte, ci doar în alimentația artificială.

Atunci când mămicile alăptează, hrănirea celui mic nu începe la o anumită oră pentru o anumită perioadă de timp. Alăptarea se face la solicitarea bebelușului, controlul fiind al acestuia. Alăptarea diferă de la o zi la alta, de la o noapte la alta, de la o vârstă la alta, de la un copil la altul.

Atât în perioada exclusive, cât și la începutul diversificării, alăptarea rămâne în la cerere pe tot parcursul perioadei, cererea fiind în scădere în mod firesc la inițiativa copilului. Alimentele solide vin în plus, alături de alăptare.

Unele mămici cred că a elimina mesele de lapte presupune că trebuie scoase cele 20 de lingurițe cât le mănâncă un bebe la o masă diversificată complet, adică echivalentul cantității de lapte băut din sân. Acest lucru nu este adevărat. Diversificarea înseamnă că cel mic începe să mănânce alimente solide, dar și lapte în același timp.

Iar mesele de lapte nu se scot, bebelușul fiind cel care le elimină singur atunci când este pregătit.

Mestecatul mâncării

Dacă ați ajuns la perioada diversificării, probabil aveți foarte multe întrebări, însă noi o să vă răspundem la cea legată de mestecatul mâncării. Este recomandat ca atunci când copilul a împlinit vârsta de un an, să poată mânca și alimente care nu mai au consistența piureului.

Când vine vorba despre mestecatul mâncării, părinții trebuie să aibă foarte multă răbdare și să nu forțeze copilul să accepte alimente nepasate. Părinții pot începe prin a alterna mâncarea, adică să schimbe consistența piureului, să lase bucăți mai mari. Prin această metodă, părinții se asigură că bebelușul mestecă exact cât trebuie și descoperă cum să mestece alimentele.

„La început, va fi o joacă pentru copil, va lua bucățile în mână și le va analiza, iar pe parcurs le va băga în guriță. Trebuie să avem răbdare cu el, să nu îl grăbim și să nu îl lăsăm nesupravegheat.” doctor George Dejeu

În jurul vârstei de un an, cel mic devine din ce în ce mai independent, motiv pentru care va alege să se hrănească singur. Aici, părinții trebuie să îl încurajeze pe cel mic.

Obezitatea la bebeluși

Este cunoscut faptul că bebelușii sunt mai plinuți atunci când sunt mici, datorită faptului că grăsimea ajută la dezvoltarea în anumite stadii de creștere, însă dacă țesuturile adipoase sunt în exces, sănătatea copilului poate fi pusă în pericol.

Medicul pediatru verifică ce indice de masa corporală are cel mic, după ce îl va cântări și măsura. Ca să evităm obezitatea la bebeluși, este recomandat să:

  • nu-l suprahrănim pe cel mic, deoarece acesta nu poate spune când s-a săturat, de aceea este foarte important să observați semnalele pe care le transmite în acest sens;
  • nu introduceți prea devreme alimentele solide, deoarece poate duce la apariția obezității;
  • nu-l hrăniți pe cel mic cu calorii goale, precum produsele de tip fast-food sau băuturile dulci, deoarece acestea au o densitate calorică foarte mare și foarte puțini nutrienți;
  • îl puteți încuraja pe cel mic să facă mișcare, jucându-vă cu el, astfel încât să facă cât mai multă mișcare fizică;
  • este important ca încă din timpul sarcinii să vă mențineți greutatea stabilă, dearece aceasta poate preveni obezitatea infantilă.

Alimente de origine animală

Sănătatea este cel mai important aspect de care trebuie să ținem cont pe întreaga durată a vieții, mai ales atunci când avem în grijă și un bebeluș care nu știe să își poarte de grijă.

Atunci când ajungem în perioada diversificării alimentare, trebuie să fim foarte atente, deoarece alimentele îi pot face rău celui mic. Carnea este un produs bogat în proteine, grăsimi și vitamine, motiv pentru care poate fi introdusă în alimentația celui mic, dar treptat și cu mare grijă pentru a observa dacă bebelușul are reacții alergice.

Când vine vorba despre lapte, este foarte simplu, deoarece cel mic consumă deja foarte mult lapte matern, iar trecerea la laptele de origine animală n-ar trebui să fie o problemă, recomandându-se totuși introducerea lui după vârsta de 1 an.

Un alt tip de aliment de origine animală care poate fi introdus în alimentația celui mic sunt ouăle, un aliment important datorită valorii nutritive și biologice ridicate. Aveți grijă totuși sub ce formă pregătiți ouăle pentru a le introduce în alimentația celui mic, cel mai indicat e să fie fierte.

Sterilizarea biberoanelor

Sterilizarea biberoanelor este foarte importantă, deoarece laptele formează cruste greu de curățat tocmai în locurile cel mai greu accesibile ale biberonului.

Pași pentru sterilizarea optimă a biberoanelor.

  1. Trebuie spălat recipientul din plastic sau sticlă, capacul și tetina cu apă fierbinte și detergent de vase ca să poată fi îndepărtat tot laptele depus pe pereții recipientului.
  2. Sterilizatorul electric este o opțiune de a steriliza biberonul, toată operațiunea durând între opt și 12 minute. Se poate folosi și metoda apei fierbinți, fiind folosită o temperatură mai înaltă de 80 grade Celsius ca să ne asigurăm că toate bacteriile sunt distruse. În sterilizarea biberoanelor, mai poate fi folosit și cuptorul cu microunde, fiind necesar doar un minut și jumătate pentru un recipient. Se recomandă ca tetina și capacul să fie puse separate pe farfuria rotativă a cuptorului, deoarece un biberon închis poate acumula presiune mare în interiorul lui.

Mai rămâne o singură întrebare: câtă vreme rămâne un biberon steril? Specialiștii spun că maxim două zile, în condițiile în care l-ați păstrat închis într-un loc curat.

Cum hrănești un copil mofturos

Copiii mofturoși sunt cel mai greu de hrănit, deoarece de fiecare dată aveți nevoie de răbdare și perseverență; nu trebuie să vă enervați, să exagerați cu insistențele, ci să fiți consecvente și să rămâneți flexibile.

Dacă cel mic a luat o lingură dintr-un fel de mâncare și dă semne că nu ar mai vrea, nu trebuie să insistanți, ci pur și simplu să acceptați faptul că cel mic nu mai vrea să mănânce. Puteți pune pe o tăviță alimente pe care vreți să le mânânce cel mic și să îl lăsați pe acesta să aleagă ce dorește, astfel el va percepe momentul ca pe un joc și nu se va simți obligat să mănânce.

Puteți alege un sos care îi place celui mic și să înmuiați alimentele mai puțin preferate, precum fructele sau legumele. Puteți opta pentru sos de guacamole, sos de brânză, iaurt natural asezonat cu miere sau cu sirop de fructe.

Puteți pune toppinguri pe mâncăruri cunoscute, hrănitoare, toppinguri precum crema de brânză, iaurtul de brânză, iaurtul dulce, sosul de roșii sau untul de arahide.

Trebuie să preparați mesele pentru a fi ușor de mâncat, deoarece stomacul celui mic, precum și abilitățile sale de a mesteca și înghiți nu sunt dezvoltate.

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu

medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea

www.spitalpelican.ro

www.drdejeu.ro

dejeu.george@drdejeu.ro

0741 039931

0731 212294

Reţete pentru bebeluşi

Articol redactat de Cosmina Florescu şi verificat de dr. George Dejeu, specialist în chirurgie.

Sumar:

  1. Reţete pentru bebeluşi
  2. Supă cu găluște
  3. Omletă
  4. Chifteluțe în sos
  5. Paste bolognese
  6. Compot de fructe
  7. Piure de pere
  8. Piure de piersici
  9. Cartofi copți
  10. Pastă de fasole verde
  11. Piure de avocado și piersici
  12. Sufleu de mere
  13. Piure de pară
  14. Rețete cu spanac
  15. Piure de cartofi
  16. Înghețată de ananas
  17. Pandișpan
  18. Piure de mere
  19. Piure din fructe
  20. Piure de prune și piersici
  21. Piure de dovleac
  22. Rețete cu ou
  23. Suc de fructe
  24. Brioșe cu caise
  25. Suc de morcov
  26. Piure de cartof și banană
  27. Iaurt cu fructe
  28. Budincă de orez și caise

Reţete pentru bebeluşi

Prepararea meniului unui bebeluş poate fi o adevărată provocare pentru o tânără mamă. Chiar dacă pentru început va realiza că munceşte mult şi murdăreşte jumătate de bucătărie, iar cel mic nu va mânca decât o linguriţă-două de piure, chiar dacă acest piure pare puţin trist făcut doar dintr-un morcov şi-un dovlecel, mama trebuie să ştie că timpul trece şi cât de curând meniul năzdrăvanului va cuprinde mult mai multe ingrediente, de la legume, fructe, carne, iaurt, brânză de vaci, ficăţel, peşte alb, gălbenuş de ou, până la cereale sau compoturi, tarte, brioşe şi prăjituri făcute în casă.

Cu aşa o bogăţie de ingrediente gustoase şi sănătoase, mama se poate juca bucuroasă în bucătărie jonglând cu texturi şi gusturi, împletind arome în reţete unice şi delicioase pentru micuțul ei. Este foarte important ca mama să fie deschisă în faţa varietăţii de reţete, deoarece există riscul ca cel mic să se plictisească de un fel de mâncare repetat la nesfârşit, să nu îi mai placă un gust sau să refuze o textură.

Astfel, clasicele piureuri pot fi înnobilate cu uleiuri presate la rece, cu un cub de unt sau printr-o paletă cât mai mare de ingrediente.

Budinci simple din paste şi brânză pot fi îndulcite natural prin adăugarea câtorva bucăţi de fructe coapte şi gustoase, evident, toate ingredientele făcând parte din categoria celor deja acceptate de cel mic.

O supiţă simplă va deveni mult mai veselă cu un joc de culori natural obţinut prin folosirea a cât mai multor legume sănătoase şi gustoase.

Pe măsură ce cresc, micuţii se pot bucura de cât mai multe arome şi texturi, aşa că mama poate prepara la abur sau în cuptor o friptură gustoasă alături de un piure delicios din cartofi dulci sau din broccoli şi spanac.

Celor mici le plac dulciurile, indiferent ce credem şi vrem noi părinţii. Astfel, o prăjitură sau o brioşă îndulcită cu fructe şi preparate cu gălbenuşuri proaspete vor satisface pofta de ceva delicios şi o vor linişti şi pe mama speriată de zahărul pe care l-ar putea consuma cel mic.

Brânza de vaci, iaurturile îmbogăţite cu fructe, tarte cu fructe, budinci cu paste, toate pot deveni adevărate delicii culinare pentru cei mici, la care se pot adăuga sufleuri de legume, brioşe cu brânză sau supe creme.

Compoturile preparate în casă, sucurile naturale sau piureurile din fructe pot deveni ingrediente pentru multe deserturi, cum sunt tartele cu fructe sau fursecurile aromate cu suc din  fructe.

Însă diversificarea alimentară nu înseamnă doar ingrediente şi moduri de preparare. Înseamnă reguli care vizează sănătatea şi siguranţa celui mic. Pe lângă prima şi cea mai importantă regulă, cea a listei de ingrediente permise şi interzise, există reguli care vizează calitatea ingredientelor, modul de procurare, transportare, preparare şi depozitare. Diversificarea la bebeluşi înseamnă o bucătărie foarte curată, folosirea detergenţilor speciali, alegerea veselei destinate doar copilului etc.  Diversificarea alimentară poate însemna măsuri speciale pentru un copil alergic, un copil cu reflux gastroesofagian sau cu intoleranţă alimentară. Diversificarea la bebeluşi nu permite oricui să guste din castronelul sau cana celui mic. Acestor reguli nu se va supune doar mama, ci toţi membrii familiei.

Ora de masă a unui bebeluş trebuie să fie un moment plăcut aşteptat cu bucurie, degustat cu poftă şi iubire. Pe lângă faptul că mama va face tot posibilul să gătească cele mai delicioase, sigure şi sănătoase reţete, se va asigura şi de faptul că ora mesei este întotdeauna respectată şi reprezintă  o bucurie pentru micuţ. Nu va permite nimănui să tulbure această frumoasă etapă în care bebeluşul descoperă magia culinară, deci va refuza politicoasă prezenţa oricui ar putea agita copilul pe timpul mesei şi va evita orice context care ar putea decala ora de masă.

Supă cu găluște

Atunci când preparați mâncarea bebelușului, trebuie să fiți atente ca aceasta să se potrivească vârstei celui mic. Noi vă prezentăm o rețetă de supă cu găluște pentru bebeluși cu care nu veți da greș.

Ingrediente:

  • 2 morcovi;
  • 1 ardei gras;
  • 1 ceapă;
  • ouă;
  • ½ pătrunjel;
  • ½ țelină mică;
  • ½ păstârnac;
  • pătrunjel proaspăt;
  • 4 gălbenușuri;
  • 6 linguri cu vârf de griș;
  • un praf de sare;
  • o linguriță de ulei de măsline.

Legumele se taie rondele sau cubulețe și sunt puse la fiert. Atunci când legumele sunt aproape fierte, vă puteți apuca de găluște.

Gălbenușurile se amestecă foarte bine și se adaugă grișul în ploaie. Se testează compoziția găluștelor, acestea să nu fie nici prea moi, dar nici împrăștiate. Găluștele se pun la fiert alături de legume.

Omletă

Omleta preparată pentru bebeluși trebuie să fie diferită de omleta pe care o pregătim pentru adulți. Noi vă prezentăm o rețetă de omletă potrivită pentru bebeluși.

Într-un castron, se pune gălbenușul de ou tăiat cu ceapa verde mărunt la care se adaugă și un vârf de cuțit de unt. Compoziția se amestecă cu o lingură și se pune într-o tigaie de Teflon. Se dă cu puțin unt tigaia pentru a nu se prinde niciun colțișor, să nu se rupă omleta și ca să poată fi ținută bine în mână.

După aproximativ un minut, omleta se întoarce pentru a se rumeni și pe cealaltă parte, iar la final, se scoate pentru a se răci.

La omleta pe care o preparați, puteți adăuga brânză, cașcaval, ardei gras sau ce îi mai place bebelușului dumneavoastră.

Chifteluțe în sos

  • Chifteluțele reprezintă o alternativă foarte bună de mâncare pentru bebeluși. Pentru a putea prepara chifteluțe în sos, aveți nevoie de:
  • 700 g carne tocată;
  • un ou;
  • o linguriță de sare și ¼ linguriță piper;
  • o ceapă tocată mărunt;
  • 6 căței de usturoi pisați;
  • boia dulce;
  • 2 căni sos roșii;
  • 5 linguri zahăr brun;
  • ½ ceapă mică;
  • busuioc.

Se preîncălzește cuptorul la 180 grade Celsius, se amestecă carnea tocată cu oul, sarea, piperul, ceapa, usturoiul și boia dulce. Se formează chifteluțele și se pune într-o tavă înaltă.

Se amestecă sosul de roșii, zahărul brun, usturoiul și ceapa și se toarnă acest sos peste chifteluțe. Compoziția se dă la cuptor pentru o oră. La final, se presară busuioc proaspăt.

Paste Bolognese

Diversificarea este foarte importantă pentru bebeluși, motiv pentru care puteți introduce fără probleme pastele Bolognese în alimentația copilului dumneavoastră, acestea fiind printre preferatele copiilor. Pentru a prepara pastele Bolognese, aveți nevoie de:

  • un morcov;
  • o ceapă;
  • un cățel de usturoi;
  • câteva roșii cherry sau o roșie mare;
  • un ardei gras roșu;
  • ½ linguriță de oregano;
  • ½ linguriță de busuioc;
  • o linguriță de ulei de măsline;
  • 80 g paste;
  • cărniță de vită fiartă în prealabil.

Se taie legumele și se adaugă o lingură de ulei de măsline, oregano și busuioc. Se adaugă apă peste legume, astfel încât acestea să fie acoperite pe jumătate, se amestecă totul și se dă la cuptor. Se acoperă tava pentru a se face mai repede legumele. Se lasă o oră, timp în care se amestecă de două – trei ori.

Se fierb pastele. Când legumele sunt gata, se scurg de apă și se blenduiesc. Sosul obținut se pune într-un bol peste care se toarnă pastele fierte și carnea de vită fiartă și tocată mărunt.

Se amestecă totul, iar masa pentru bebelușul dumneavoastră este gata.

Compot de fructe

Compotul de fructe se poate prepara pentru copiii mai mari de șase luni. Vă punem la dispoziție o rețetă de compot de mere, ușor de preparat.

Ingrediente:

  • 1 kg mere;
  • 600 ml apă;
  • 150 g zahăr;
  • 1 pliculeț zahăr vanilat;
  • o linguriță zeamă de lămâie.

Mod de preparare.

Se spală merele și se curăță de coajă, se taie în patru bucăți, li se scoate căsuța cu sâmburi, apoi se taie felii. Se pun pe foc apa, zahărul și zahărul vanilat și când acestea dau în clocot, se adaugă merele tăiate. Compoziția se fierbe sub capac la foc mic. După ce a fiert, se adaugă zeama de lămâie și se lasă să se răcească.

Piure de pară

Perele sunt fructe cu foarte multe beneficii, printre care și faptul că acestea combat constipația. Dacă para este verde, se poate lăsa la copt în bucătărie pe masă. Pentru a putea prepara un piure de pară pentru bebelușul dumneavoastră, aveți nevoie de patru pere coapte.

Perele se taie în sferturi, se curăță de semințe și se pregătesc la abur. Perele sunt gata atunci când vârful cuțitului pătrunde ușor în ele. Acest lucru se poate întâmpla după primele șapte – zece minute. Perele se lasă să se răcească și se pasează cu blenderul.

Piureul de pere poate fi amestecat cu două sau trei măsuri de cereale pentru bebeluși și chiar cu brânză de vaci. Pentru diversificare, puteți adăuga și mere sau piersici.

Piure de piersici

Pentru a prepara piure de piersici pentru bebelușul dumneavoastră, aveți nevoie de două piersici coapte și de puțină apă. Timpul de pregătire al unui piure de piersici este de aproximativ 20 de minute. Pentru a putea curăța mai ușor piersicile, le puteți pune la aburi pentru aproximativ un minut, după care se lasă la răcit.

Ulterior, se îndepărtează coaja, sâmburele și se pun din nou la aburi. Piersicile se vor curăța și tăia trei sferturi, într-un vas se va pune apa pe care trebuie să o lăsați la fiert. Piersicile se pun într-un vas care să se poată fixa cât mai bine deasupra cratiței cu apă care fierbe, lăsând ca aburul să prepare termic piersicile. Puteți așeza un capac deasupra fructelor. Piersicile se lasă la aburi până când se vor înmuia bine, cam 10 minute.

Se păstrează zeama piersicilor care a rezultat din gătirea la aburi, după care se lasă să se răcească. Piersicile se pun în blender și dacă piureul nu are consistența potrivită pentru un bebeluș, îi puteți adăuga puțină apă.

Cartofi copți

Cartofii copți reprezintă un aliment foarte bun și îndrăgit de bebelușii care se află în perioada de diversificare. Pentru a putea prepara cartofi copți, aveți nevoie de:

  • doi cartofi;
  • un ou (nu folosiți ouă de culoare albă până când bebelușul nu ajunge la vârsta de 12 luni);
  • o linguriță de brânză parmezan ras;
  • două linguri de lapte;
  • ½ linguriță de unt.

Aceste cantități ajung pentru patru porții de cartofi copți, timpul de preparare fiind de aproximativ 60 minute.

Preparare.

Se coc cartofii în cuptor pentru aproximativ o oră, după care se lasă să se răcească pentru aproximativ 15 minute, apoi se curăță de pieliță și se zdrobesc cu furculița. La această compoziție, se adaugă un ou fiert, lapte și parmezanul ras și se amestecă bine folosind un mixer pentru o consistență cât mai fină.

Pastă de fasole verde

Pasta de fasole verde este foarte benefică pentru bebelușul dumneavoastră, deoarece este foarte hrănitoare și are în componență nenumărate vitamine.

Pentru a prepara o pastă de fasole verde pentru bebelușul dumneavoastră, aveți nevoie de 200 g de fasole verde și o linguriță de ulei de măsline sau de unt.

Pasta de fasole verde se prepară astfel:

  • îndepărtați vârfurile, codițele și tăiați păstăile de fasole verde în jumătate;
  • fasolea se pune la fiert sau se gătește la abur;
  • păstăile se pun în blender, se adaugă ulei de măsline sau unt și se pasează până ce capătă consistența dorită.

Dacă bebelușul dumneavoastră are peste un an, puteți pune în piure și puțin usturoi, sare, dar și alte condimente care sunt pe placul bebelușului dumneavoastră.

Piure de avocado și piersici

Când vine vorba despre perioada de diversificare a mâncării bebelușului, mămicile se pot afla în impas, deoarece nu știu ce îi pot prepara celui mic. Noi vă oferim o rețetă de piure de avocado cu piersici, o mâncare foarte bună pentru bebelușul dumneavoastră.

Ingrediente pentru piure de avocado și piersici:

  • un avocado;
  • o piersică;
  • fulgi de ovăz;
  • iaurt.

Mod de preparare.

Avocado se taie pe jumătate, se scoate sâmburele și se alege miezul. Piersica se curăță de coajă și se taie cubulețe. Miezul de avocado și cubulețele de piersică se amestecă bine în blender. La acest piure, puteți adăuga iaurt dacă doriți sau o lingură de fulgi de ovăz. Dacă optați pentru fulgii de ovăz, trebuie să știți că aceștia trebuie înmuiați în prealabil în apă sau lapte (de preferat să stea peste noapte în lichid).

Sufleu de mere

Sufleul sau budinca de mere reprezintă o mâncare foarte bună pentru bebelușul dumneavoastră și vă punem la dispoziție o rețetă potrivită de sufleu de mere pentru copii.

Ingrediente:

  • două mere;
  • două ouă;
  • 15 g unt topit;
  • 100 g faină albă de tip 650;
  • o jumătate de linguriță de scorțișoară;
  • 125 ml lapte gras;
  • două linguri de zeamă de lămâie;
  • pentru un plus de aromă, puteți adăuga zmeură sau afine.

Se preîncălzește cuptorul la 180 grade. Se decojesc merele și se scoate cotorul. Se taie pe jumătate și apoi felii subțiri, se pun într-un bol, se stropesc cu zeamă de lămâie și se presară scorțișoară.

Se bat ouăle într-un bol, se adaugă laptele și untul topit și se omogenizează. Se adaugă toată făina și se încorporează. Se formează un aluat lichid ca cel de clătite, peste care se adaugă feliile de măr și se acoperă cu lichid.

Se așază felie peste felie într-o tavă, puneți lichidul rămas și se adaugă afine. Sufleul se dă înapoi la cuptor pentru 60 de minute până când este rumenit frumos.

Piure de pere

Piureul de pere este un preparat ideal pentru bebeluși, iar noi vă spunem cum îl puteți pregăti într-un mod ideal pentru copilașul dumneavoastră. Timpul de preparare este de aproximativ 25 -30 minute.

Ingrediente:

  • una-două pere;
  • puțină apă.

Preparare.

Se spală perele, se curăță de coajă și de sâmburi și sunt tăiate sferturi. Perele se gătesc la aburi și date prin blender. Dacă piureul de pere preparat pentru bebelușul dumneavoastră nu are consistența dorită, mai puteți adăuga apă. De asemenea, pentru a vă asigura că are consistența necesară, puteți să îl mai dați printr-o strecurătoare.

Rețete cu spanac

Spanacul este o sursă bună de vitamine, printre care A și K, folați și fier, calciu, zinc, fibre, magneziu. De asemenea, spanacul previne constipația.

Printre beneficiile spanacului, fierul și zincul sunt cele mai importante, deoarece fierul este vital pentru dezvoltarea creierului și a globulelor roșii din sânge. Zincul este necesar pentru un sistem imunitar sănătos, dar și în procesele de vindecare și de dezvoltare a țesuturilor.

Dacă doriți să pregătiți ceva pentru bebelușul dumneavoastră pe bază de spanac, aveți de ales din următoarele rețete:

  • brioșe cu spanac și brânză de capră;
  • clătite umplute cu spanac și ricotta la cuptor;
  • trigoane cu spanac și brânză;
  • paste cu spanac, ricotta și roșii cherry și multe altele.

Piure de cartofi

Piureul de cartofi este unul dintre felurile de mâncare preferate de micuți. Fie simplu sau presărat cu brânză de vaci, fie garnitură lângă o friptură din carne sau lângă un peşte gustos preparat la abur, piureul de cartofi reprezintă o variantă foarte hrănitoare pentru cei mici, acceptată cu uşurinţă chiar şi de către cei mai mofturoşi.

Pentru a-l prepara, este nevoie de doi cartofi potriviţi, 10-15 grame de unt şi 30-40 ml de lapte. Nu este nevoie să se adauge sare.

Cartofii  se curăţă de coajă şi se fierb în apă cu puţin ulei. După ce s-au fiert, se scurg de apă şi se pasează foarte bine fie cu pasatorul, fie în blender. Cât sunt încă fierbinţi, se adaugă untul şi laptele. Se freacă energic până se obţine o textură spumoasă şi densă.

Cel mic îl va servi ca garnitură împreună cu bucăţele mici de friptură. De asemenea, îl poate servi simplu ca o gustare sau presărat cu puţină brânză de vaci.

Înghețată de ananas

Pentru a prepara cea mai bună înghețată de ananas pentru bebelușul dumneavoastră, aveți nevoie de următoarele ingrediente:

  • un iaurt gras de aproximativ 150 g;
  • două linguri de miere;
  • scorțișoară sau mentă pentru decorarea înghețatei.

Modul de preparare al înghețatei de ananas.

Se curăță ananasul de coajă, se taie cubulețe ca mai apoi să se pună în robotul de bucătărie. Compoziția se mixează pentru câteva secunde și se adaugă iaurtul și mierea. Compoziția obținută se mixează până când se omogenizează. Compoziția obținută se toarnă într-o formă și se introduce în congelator. Cel mic trebuie să consume înghețata simplă, însă adulții o pot consuma alături de pișcoturi.

Pandișpan

Pandișpanul este o prăjitură asemănătoare cu checul, însă pandișpanul nu se umple cu cacao sau cu alte ingrediente. Pandișpanul este potrivit pentru bebelușul dumneavoastră, iar pentru a-l prepara, aveți nevoie de:

  • șase ouă;
  • 180 g zahăr;
  • 150 g făină albă;
  • coajă de lămâie și de portocală;
  • un pliculeț de zahăr vanilat sau puțină esență de vanilie.

Pandișpanul se prepară în 40 de minute, iar pentru preparare trebuie să se separe albușurile de gălbenușuri în două boluri. Gălbenușurile se freacă cu zahăr, se adaugă esență de vanilie sau plicul de zahăr vanilat și cojile de lămâie și portocală, iar mai apoi se încorporează ușor făina.

Se bat albușurile bine, se adaugă un vârf de sare și, treptat, gălbenușurile. Compoziția obținută se toarnă într-o tavă și se lasă la cuptor la foc potrivit până când se rumenește ușor deasupra. Se testează dacă este gata cu scobitoarea, după care se scoate din cuptor lăsându-se la răcit și se pudrează cu zahăr.

Piure de mere

Ingrediente:

  • două kilograme de mere;
  • un baton de scorțișoară;
  • două căni de apă;
  • zeama de la o lămâie.

Se curăță merele dulci de coajă și de semințe și se taie în bucăți mici. Bucățile de mere se stropesc cu zeamă de lămâie pentru a nu se oxida. Într-o oală, se pun la fiert merele, scorțișoara și apa până când bucățile de măr se înmoaie.

Se pasează merele și se scoate batonul de scorțișoară din compoziție. Compoziția se pune în borcane închise ermetic pe care le fierbem la foc mare timp de aproximativ 30 de minute. Borcanele se lasă la răcit după care se pot servi sau se pot depozita într-un loc răcoros.

Piure din fructe

Piureul de fructe este recomandat copiilor, deoarece reprezintă o alternativă sănătoasă pentru deserturile pe care le consumă un adult. Până la vârsta de un an, este recomandat să evitați fructele cu semințe mici precum căpșuni, kiwi, zmeură, mure, rodii etc.

Când vine vorba despre prepararea piureului de fructe, trebuie să vă concentrați pe prepararea piureului de fructe de sezon, proaspete și coapte întotdeauna. Niciodată să nu îi dați celui mic banane verzi sau alte fructe necoapte, deoarece îl vor balona și vor duce la apariția de indigestii serioase. Dacă până acum cel mic nu a consumat fructe, puteți opta pentru compoturi. Nu le îndulciți și nu înlocuți apa. Apa este foarte importantă în hidratarea corpului și menținerea sănătății bebelușului.

Piure de prune și piersici

În perioada de diversificare a alimentației bebelușilor, este foarte important să fiți atente ce le dați celor mici, deoarece organismul copiilor continuă să se dezvolte în cea de a șasea lună. Dacă nu știți cu ce să diversificați mesele celor mici, noi vă recomandăm o rețetă de piure de prune și piersici.

Ingrediente:

  • o prună dulce;
  • o piersică coaptă;
  • o jumătate de cană de apă.

Mod de preparare.

Se fierb în apă clocotită piersica și pruna timp de peste 10 secunde. Se scot din apă, se lasă la răcit, se decojesc și se scot sâmburii. După ce au fost tăiate și decojite, fructele se vor fierbe la foc mediu timp de 10 minute. Se scot din apă, se dau prin blender și se adaugă apa rezultată în urma fierberii. Dacă considerați că mâncarea este prea consistentă, mai puteți adăuga apă.

Piure de dovleac

Pentru a prepara un piure de dovleac pentru cel mic, aveți nevoie de un dovleac de dimensiune mai mică, de aproximativ jumătate de kilogram. Dovleacul se taie în două și se curăță de semințe. Jumătățile se pun cu fața în jos în tavă și se adaugă o jumătate de cană de apă (aproximativ 120 – 150 ml apă). Dovleacul se lasă în cuptor până când este pătruns bine și, ulterior, se lasă la răcit. Se scoate pulpa dovleacului, se taie mărunt și se pune în blender. Se pasează dovleacul până când este obținut un piure de consistența dorită. Dacă piureul este prea gros, se poate adăuga puțină apă.

Rețete cu ou

Ghiveci cu ou pentru bebeluși, o rețetă perfectă pentru bebelușul dumneavoastră în perioada de diversificare.

Ingrediente:

  • 1 cartof;
  • 6 păstăi de fasole verde;
  • 6 păstăi de fasole galbenă;
  • 2 gălbenușuri de ou;
  • 4 felii de dovlecel.

Se curăță cartoful de coajă și se taie în cuburi mai mari pentru a fierbe mai repede. Se pune apă într-o oală și se adaugă cartoful. Se taie patru felii de dovlecel, se curăță de coajă și se adaugă în oala cu apă. Se curăță și păstăile și se pun la fiert la foc mic, timp de 30 de minute.

Cât timp fierb legumele, puteți fierbe și ouăle necesare preparării ghiveciului. Este ideal să le puneți la frigider cu 10-15 minute înainte de a le găti, ca să nu se spargă coaja la fiert. Se pun într-o oală cu apă cât să le acopere și se lasă la foc mediu pentru aproximativ cinci-șapte minute din momentul în care începe să fiarbă apa. După ce ouăle sunt fierte, se lasă la răcit ca să se poată decoji ușor.

În momentul în care au fiert legumele, le puteți scurge de apă și să le amestecați cu o furculiță. Se scot gălbenușurile din ouă și se amestecă împreună piureul de legume.

Suc de fructe

Sucurile de fructe sunt foarte importante în alimentația celor mici. Dacă alegeți să îi preparați celui mic un suc de morcovi cu portocale, trebuie să știți că acest suc nu doar că îi va potoli setea copilului, dar îi va oferi și pofta de mâncare de care are nevoie. Pentru a prepara un suc de morcovi cu portocale, aveți nevoie de:

  • 0,5 kg morcovi;
  • 2 portocale mari;
  • 4 linguri de miere de albine;
  • 4 cuburi de gheață;
  • coaja rasă de la o portocală.

Se curăță morcovii de coajă și se toacă în blender, apoi se storc oprindu-se sucul. Sucul de morcovi se amestecă cu sucul de portocale și cu cele patru lingurițe de miere în blender, apoi se adaugă gheața pisată.

Sucul se toarnă în pahare înalte și se ornează cu coaja rasă de portocală. Această rețetă este recomandată pentru perioada caldă.

Brioșe cu caise

Pentru a prepara brioșe cu caise, aveți nevoie de:

  • 200 g caise proaspete;
  • 300 g făină albă de grâu de tip 000;
  • două lingurițe de praf de copt bio;
  • 200 ml lapte (de vacă sau vegetal);
  • două ouă;
  • 80 ml ulei.

Se spală caisele și se taie cubulețe. Se amestecă făina cu praful de copt și zahărul. Se pun într-un bol ouăle, laptele și uleiul, se mixează și se adaugă treptat făina. Se umple formele de brioșe și se bagă în cuptorul preîncălzit la 180 grade Celsius pentru aproximativ 40 de minute sau până când trec testul scobitorii. Dantura și sistemul digestiv ale copilului nu sunt formate complet, motiv pentru care trebuie să fiți foarte atente la reacțiile bebelușului.

Suc de morcov

Atunci când preparați un suc de mere cu morcovi, este recomandat să diluați piureul de bază folosind cel puțin 10 părți de apă la o parte din piure. Morcovii sunt foarte importanți în alimentația bebelușului, deoarece reprezintă o sursă bogată de vitamina A, fosfor, magneziu, calciu, sodiu și fier.

Pentru a prepara un suc de morcov cu mere, aveți nevoie de:

  • un morcov;
  • ½ măr.

Se curăță morcovul de coajă, se spală și se taie cubulețe. Se curăță mărul de coajă, se scoate cotorul și se taie în cuburi. Bucățile de morcov și de măr se pun într-un blender, se pasează până devin o compoziție omogenă și se strecoară sucul cu ajutorul unei site.

Sucul de morcov cu mere se diluează cu o cantitate de 10 ori mai mare de apă și se servește imediat.

Piure de cartof și banană

Piureul de cartof și banană se prepară foarte ușor, fiind necesar să combinați doar cele două alimente. Cartofii dulci sunt un pachet de vitamine și minerale cu textură și gust deosebit. Ca să puteți prepara piureul de cartof și banană, trebuie să curățați, să fierbeți și să pasați cartofii. Aceștia trebuie tăiați în cuburi și preparați la aburi înainte sau copți la cuptor bucăți sau întregi. Cartofii trebuie lăsați să se răcească, să li se răzuiască coaja din interiorul cartofului și apoi să se paseze.

Bananele se curăță de coajă și se pasează simplu. Se poate adăuga apă sau lapte, iar piureul obținut se combină cu cel de cartofi. Bananele sunt o alegere bună, deoarece sunt ușoare și ușor de pasat. Aveți grijă totuși, deoarece în exces pot cauza constipație.

Iaurt cu fructe

Iaurtul reprezintă o sursă foarte importantă de calciu și proteine necesare pentru dezvoltarea copilului. Teoretic, iaurtul poate fi introdus în alimentația bebelușului în intervalul 6-8 luni, însă este recomandat să consultați medicul dumneavoastră.

Ingrediente.

  • 125 g afine proaspete sau congelate;
  • 125 g zmeură proaspătă sau congelată;
  • iaurt cu conținut cât mai mare de grăsime.

Se spală foarte bine afinele și zmeura, apoi se pun în blender și se pasează până când se obține un piure. Compoziția obținută se strecoară printr-o sită fină, după care se toarnă într-o cratiță și se pune la foc mic până când se mai îngroașă.

Piureul de fructe de pădure se pune într-un castron, timp în care trebuie să îl amestecați puțin. Iaurtul se pune într-un bol, apoi se adaugă cu lingurița piure de fructe, astfel încât să pară un vârtej.

Budincă de orez și caise

Ingredientele de care aveți nevoie pentru a prepara budinca de orez și caise sunt:

  • o cană de orez;
  • trei căni de lapte;
  • 200 g zahăr;
  • 1 plic de zahăr vanilat;
  • o linguriță de coajă rasă de lămâie și portocală;
  • 2 banane;
  • 4 caise.

Se pune laptele într-un vas la foc mic împreună cu orezul, zahărul și zahărul vanilat. După ce a dat compoziția în fiert, se pune un capac și se lasă acoperit timp de 15 min. Se taie bananele rondele, iar caisele sferturi sau le puteți face chiar piure.

Fructele se adaugă peste orez împreună cu coaja de lămâie și portocala și se lasă pentru 10 minute. Puteți presăra scorțișoară pentru un plus de savoare.

Budinca se servește atât rece, cât și caldă.

Dr. George Dejeu

medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea

www.spitalpelican.ro

www.drdejeu.ro

dejeu.george@drdejeu.ro

0741 039931

0731 212294

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0