Alimente de origine animală pentru bebeluși

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

Da, bebelușii au voie să consume carne, până la urmă suntem o specie carnivoră, nu? Dar haideți să vedem de ce sunt carnea, laptele, brânza sau ouăle esențiale pentru un om sănătos.

Alimente-de-origine-animala-pentru-copiiCarnea de pui sau de vită se poate introduce în alimentație de la 6-9 luni. Carnea de porc este recomandată după 2-3 ani din cauza pericolului de alergii.

Laptele este băut de copil de la mamă, încă din prima zi de viață. El este principala sursă de hrană. Laptele de capră se introduce după 1 an, iar cel de vacă, după 2 ani, din cauza alergiilor.

Brânza de vaci, proaspătă este prima, între diversele sortimente de brânză, introdusă în alimentația copilului între 6 și 9 luni. Tot acum, copilul poate mânca smântână sau unt.

Ouăle se introduc treptat: întâi gălbenușul, iar după un an, albușul.

Pentru o mai bună înțelegere a importanței acestor alimente, puteți citi mai jos despre carne, lapte, brânză sau ouă.

Carnea

Carnea de vita, de porc, de oaie, de pasăre sau de pește conține proteine care se recomandă să fie asociată ca alimente vegetale ce conțin proteine incomplete, pentru a mări valoare nutritivă a acestora din urmă (fasole verde, broccoli).

Carnea conține vitamine care lipsesc laptelui, de exemplu vitaminele din grupul B și mai ales vitamina PP. Carnea de porc și icrele sunt foarte bogate în vitamina B1, iar ficatul ca orice animal este vogat în vitaminele A și D, mai ales ficatul de pește gras, din care se extrage untura de pește. Tot ficatul precum și rinichii și splina, sunt foarte bogate in fier, si deci foarte recomandate în caz de anemie.

Peștele este alimentul cel mai bogat in iod și în fosfor, ambele favorabile sistemului nervos. Peștele e nutritiv și prin proteinele, vitaminele și substanțele minerale pe care le conține. Adăugând că este și un aliment ușor de digerat este indicat și în alimentația de regim.

Carnea, este în general, un puternic stimulent al secreției stomacului. Ea are calitatea de a fi mai ”sățioasă”, deât alte alimente. Carnea este un aliment constipant. Prin calitățile ei, carnea este bună mai mult pentru cei tineri și sănătoși.

Ca mod de preparare, pentru carne se recomandă mai mult fiertul și friptul (grătar sau frigare), decât prepararea ei la cuptor și mai ales prajitul. Carnea prajită este cea mai puțin recomandabilă, deoarece, îmbibându-se cu grăsime, devine foarte greu de digerat.

Laptele și brânzeturile

În general, prin lapte se întelege și laptele bătut, iaurtul sau kefirul.

Valoarea nutritivă, a laptelui și a derivatelor lui este foarte mare, deoarece conține proteine, lipide emulsionate, care se asimilează ușor, precum și vitamine și substanțe minerale, în special calciu și fosfor, atât de necesare organismului. Laptele și brânzeturile sunt bogate și ăn vitamine și în special în vitamina A. Proteinele din lapte sunt complete, adica pot întreține și reînnoi țesuturile. Ele sunt bine folosite împreună cu proteinele incomplete de origine vegetală (pâine cu lapte, mămăligă cu brânzeturi, tăiței cu lapte).

Laptele și brânzeturile, fiind alimente plastice, sunt foarte indicate în alimentația copiilor, a femeilor gravide sau care alăptează. De asemenea, pentru orice adult, ½ l lapte sau preparate din lapte pe zi conțin rația necesară de vitamina A, de calciu și fosfor precum și de proteine de bună calitate. Ele cuprind de asemena grăsimi, precum și vitaminele A; D , PP și B.

Un alt avantaj al acestor alimente este că ele se digeră ușor.

Ouăle

Ouăle au o mare valoare nutritivă. Ele conțin proteine complete, grăsimi emulsionate, vitamine și substanțe minerale, mai ales fosfor. Nu au glucide, nici vitaminele C și PP. Calitatea ouălor depinde și de hrana păsărilor. Păsările care stau la soare și se hrănesc cu verdețuri și râme fac ouăle mai bogate în vitamine decât păsările închise și hrănite numai cu boabe de cereale.

Cel mai ușor de digerat sunt ouăle moi, ochiurile fierte în apă și jumarile făcute in baie de aburi. Albușul bătut spumă se digeră mai usor decât cel debătut. De aceea, în omlete, e de preferat ca albușurile sa fie separate de gălbenușuri, și făcute spumă și apoi amestecate. În general ouăle se digeră mai ușor când sunt amestecate în alte alimente: budinci, sufleuri, prăjituri etc.

Cum știi că un ou este proaspăt? Când oul e vechi sau nu e bine conservat, albușul e apos, tulbure, gălbenușul se împrăștie, nu stă ochi rotund, în învelișul lui. În aceste cazuri nu trbuie consumat.

Ouăle ușoare și lucioase nu sunt proaspete. Luat în palmă oul proaspăt are o anumită greutate, cu care, dupa o oarecare experiență, ne deprindem ușor. Destul să luăm într-o mână un ou care știm ca e proaspăt și in cealaltă unusl vechi pentru a ne da seama de diferența de greutate. Un mod mai sigur de a face proba prospețimii lor, e de a pune ouăle în apă sărată (12%). Oul foarte proaspat cade la fundul vasului, cel de 4-5 zile atinge suprafața apei în poziție verticală, ouale mai vechi stau culcate la suprafața apei în pozitie orizontală.

Așadar, alimentele de origine animală sunt foarte bune, au și ele destui nutrienți care lipsesc la verdețuri sau legume. Este foarte important ca aceste tipuri de alimente să fie procurate din surse sigure, de la țară.

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *