Întrebări utile în diversificare

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

Articol redactat de Cosmina Florescu şi Andreea Milea Stăneascu, verificat de dr. George Dejeu, specialist în chirurgie.

Sumar:

  1. Întrebări utile în diversificare
  2. Cu ce se poate acri ciorba?
  3. Când renunțăm la hrana pasată?
  4. Anorexia la bebeluși
  5. Ce se întâmplă cu mese de lapte?
  6. Mestecatul mâncării
  7. Obezitatea la bebeluși
  8. Alimente de origine naturală
  9. Sterilizarea biberoanelor
  10. Cum hrănești un copil mofturos

Întrebări utile în diversificare

Diversificarea alimentară la bebeluşi reprezintă un capitol foarte important. Din momentul în  care se începe introducerea de noi alimente, de modul cum organismul reacţionează în contact cu acestea şi de măsura în care alimentaţia răspunde nevoilor nutritive ale bebeluşului, depind sănătatea, creşterea şi dezvoltarea atât fizică, cât şi psihică a copilului.

Aflată la începutul diversificării, undeva în jurul vârstei de 5-6 luni a micuţului, fiecare tânără mamă este cuprinsă de o serie de temeri şi întrebări, fenomen absolut firesc, ţinând cont de faptul că de modul cum cel mic va accepta altă textură alimentară şi alţi nutrienţi, cum se va împrieteni cu noi consistenţe şi cum îşi va dezvolta masticaţia depinde evoluţia acestuia. Este normal ca mama să dorească aflarea  celei  mai bune căi de abordare, să vrea  să afle cum se hrăneşte corect un copil, să poată depista din timp o reacţie alergică sau să-şi poată da seama dacă cel mic nu asimilează bine alimentele.

Întrebările sunt multe, iar prin aflarea răspunsurilor corecte, mama se asigură că puiul ei se va bucura de un program de diversificare început la timpul potrivit în mod corect, sănătos şi sigur. Medicul pediatru este cea mai în măsură persoană să ghideze paşii mamei pe acest frumos drum al descoperirii gusturilor şi texturilor noi.

  • Prima întrebare firească, este când se începe diversificarea?

Diversificarea se va începe atunci când bebeluşul este pregătit, adică după vârsta de 5 luni, majoritatea medicilor pediatri şi nutriţionişti recomandând vârsta de 6 luni. Un bebeluş este pregătit atunci când gradul lui de dezvoltare fizică şi psihică  permite menţinerea capului într-o poziţie dreaptă, când coloana poate susţine greutatea capului şi când deja poate fi poziţionat cu uşurinţă în şezut. Tot de dezvoltarea micuţului sunt dictate şi acceptarea de noi texturi alimentare şi dezvoltarea masticaţiei. Mama poate lua drept repere câteva semnale simple care anunţă că micuţul este pregătit. Dacă manifestă interes pentru ce vede în farfuria mamei, dacă îşi mestecă pumnişorii, dacă nu împinge cu limba o linguriță introdusă în gură, ci o acceptă curios, atunci diversificarea poate începe pas cu pas.

  • Ce alimente introducem şi cum?

Pentru ca diversificarea să aibă rezultatele dorite şi absolut necesare, tot acest proces nutriţional se face după reguli foarte clare. Cu ajutorul medicului pediatru, se va stabili lista cu alimente, modul de administrare, ritmicitatea şi tipul de texturi. Sunt alimente interzise? Este o altă întrebare foarte importantă, deoarece există alimente cu mare potenţial alergen care pot pune viaţa bebeluşului în pericol. Astfel, lista medicului pediatru va cuprinde alimentele strict interzise până la vârsta de 1 an, respectiv 3 ani.

  • Ce înseamnă alergia sau intoleranţa?

Mama trebuie să depisteze rapid o reacţie alergică sau o intoleranţă alimentară, din acest motiv fiecare nou aliment se va introduce la 2-3 zile după un altul în vederea depistării şi localizării cauzei. Aceste semnale sunt extrem de importante, din acest motiv mama se va informa corect despre aceste subiecte.

„Intoleranța alimentară este consecința unei reacții chimice, fiind cauzată de alimente bogate în histamină (pește, albuș de ou, brânzeturi fermentate, căpșuni, fragi etc.) sau a anumitor aditivi alimentari (benzoații, nitriții, glutamatul monosodic). Alergia alimentară apare atunci când sistemul imunitar dezvoltă o reacție anormală la proteinele din alimente, rezultând creșterea anticorpilor IgE.” doctor George Dejeu

  • Forţăm copilul să mănânce? Da sau nu?

Alte întrebări care frământă o mamă, însă răspunsul  indicat este ca cel mic să nu fie forţat să mănânce un aliment, ci să se găsescă alte variante pe  care le va accepta.

  • Introducem un aliment nou dacă cel mic este răcit?

Sunt contexte medicale care impun prudenţă în introducerea de noi alimente, aşa cum o abordare diferită se impune şi în zilele toride de vară când diversificarea presupune foarte multă atenţie şi măsuri de igienă, preparare şi depozitare a hranei.

  • Oare mănâncă suficient? Asimilează corect?

Îi dau hrana sănătoasă şi potrivită? Pentru o tânără mamă, va fi destul de uşor să-şi dea seama dacă cel mic se bucură de beneficiile noului tip de hrană, însă medicul pediatru va fi cel mai în măsură să alunge aceste temeri sau, din contră, să recomande anumite modificări sau investigaţii.

  • Cum reacţionează sistemul digestiv? Se va constipa, se va strica la burtică?

Sunt întrebări la care mama va afla singură răspunsul, deoarece fiecare copil este unic şi reacţionează în felul lui. Pentru a evita apariția constipației, se vor administra iaurturi, alimente ce conțin fibre, fructe proaspete, multe lichide și probiotice.

Întrebările şi contextele pe acest palier al diversificării alimentare sunt foarte multe. Cel mai important este ca mama să caute răspunsurile la oricare dintre ele, să-şi supravegheze copilul permanent şi să nu ezite să ceară ajutor atunci când trebuie.

Cu ce se poate acri ciorba?

Ciorbele și supele sunt mâncăruri care nu au cum să lipsească din alimentația tuturor popoarelor. Variantele de acrire a ciorbei sunt nenumărate și depind de gusturi, sezon și climatul zonei în care se prepară ciorba respectivă.

O ciorbă poate fi acrită cu mai multe alimente, însă cele mai cunoscute sunt:

  • zeama de murături compusă din varză, gogonele și castraveți murați;
  • borșul care este plin de vitamine din grupa B care stimulează digestia; este recomandat oțetul obținut natural, iar în mâncarea copiilor oțet de mere, datorită acidității mai mici;
  • sucul de lămâie, deoarece lămâia este un tonic natural.

Când renunțăm la hrana pasată?

De regulă, este recomandat ca trecerea de la pasat la bucăți să se facă treptat pentru a nu-l forța pe cel mic. Alimentele solide trebuie pasate până la apariția dinților, astfel că între vârsta de patru și opt luni, alimentele solide se oferă pasate cu furculița sau cu blenderul.

După apariția primilor patru dințișori, mâncarea bebelușului nu mai trebuie pasată. După ce celui mic i-au dat primii dințișori, trebuie să începeți să vă gândiți serios la trecerea la bucățile de alimente, astfel că nu mai trebui să diluați piureurile de legume și fructe.

Puteți lua un biscuit și să începeți să îl mestecați, astfel ca cel mic să înțeleagă ceea ce trebuie să facă. Atenția celui mic este posibil să fie greu de captat, însă dacă ați reușit să faceți acest lucru, atunci trebuie să aflați că cei mici imită comportamentul părinților.

Anorexia la bebeluși

Anorexia la bebeluși poate apărea din nenumărate cauze, precum infecțiile sau unele maladii generale: toate infecțiile virale benigne (gripa, rujeola, pojarul, rubeola, rinofaringitele și otitele), toate infecțiile bacteriene (urinare, pulmonare sau digestive), dar și maladiile generale grave precum hemopatiile, maladiile de sistem și așa mai departe.

De asemenea, anorexia la bebeluși mai este declanșată de intoleranța la diferite substanțe nutritive: gluten, proteine din lapte de vacă sau zaharoza. În plus, anorexia mai poate fi declanșată de greșelile de alimentație, spre exemplu, prelungirea excesivă a unui regim exclusiv lactat.

După vârsta de patru sau șase luni, încep dificultățile, deoarece sugarul bea o cantitate din ce în ce mai mică de lapte, acesta fiind un motiv de îngrijorare pentru mamă. Mai apoi, cel mic refuză tetina, întoarce capul când simte biberonul sau lingurița, iar dacă mama insistă, bebelușul scuipă tot ce a reușit să bage în gură. Astfel, apar treptat grețurile, vomismente și în final, anorexia.

Ce se întâmplă cu mese de lapte?

Când vine vorba despre hrănirea celui mic, mai ales în perioada de diversificare, mămicile trebuie să fie foarte atente, deoarece în alăptare nu există mese de lapte, ci doar în alimentația artificială.

Atunci când mămicile alăptează, hrănirea celui mic nu începe la o anumită oră pentru o anumită perioadă de timp. Alăptarea se face la solicitarea bebelușului, controlul fiind al acestuia. Alăptarea diferă de la o zi la alta, de la o noapte la alta, de la o vârstă la alta, de la un copil la altul.

Atât în perioada exclusive, cât și la începutul diversificării, alăptarea rămâne în la cerere pe tot parcursul perioadei, cererea fiind în scădere în mod firesc la inițiativa copilului. Alimentele solide vin în plus, alături de alăptare.

Unele mămici cred că a elimina mesele de lapte presupune că trebuie scoase cele 20 de lingurițe cât le mănâncă un bebe la o masă diversificată complet, adică echivalentul cantității de lapte băut din sân. Acest lucru nu este adevărat. Diversificarea înseamnă că cel mic începe să mănânce alimente solide, dar și lapte în același timp.

Iar mesele de lapte nu se scot, bebelușul fiind cel care le elimină singur atunci când este pregătit.

Mestecatul mâncării

Dacă ați ajuns la perioada diversificării, probabil aveți foarte multe întrebări, însă noi o să vă răspundem la cea legată de mestecatul mâncării. Este recomandat ca atunci când copilul a împlinit vârsta de un an, să poată mânca și alimente care nu mai au consistența piureului.

Când vine vorba despre mestecatul mâncării, părinții trebuie să aibă foarte multă răbdare și să nu forțeze copilul să accepte alimente nepasate. Părinții pot începe prin a alterna mâncarea, adică să schimbe consistența piureului, să lase bucăți mai mari. Prin această metodă, părinții se asigură că bebelușul mestecă exact cât trebuie și descoperă cum să mestece alimentele.

„La început, va fi o joacă pentru copil, va lua bucățile în mână și le va analiza, iar pe parcurs le va băga în guriță. Trebuie să avem răbdare cu el, să nu îl grăbim și să nu îl lăsăm nesupravegheat.” doctor George Dejeu

În jurul vârstei de un an, cel mic devine din ce în ce mai independent, motiv pentru care va alege să se hrănească singur. Aici, părinții trebuie să îl încurajeze pe cel mic.

Obezitatea la bebeluși

Este cunoscut faptul că bebelușii sunt mai plinuți atunci când sunt mici, datorită faptului că grăsimea ajută la dezvoltarea în anumite stadii de creștere, însă dacă țesuturile adipoase sunt în exces, sănătatea copilului poate fi pusă în pericol.

Medicul pediatru verifică ce indice de masa corporală are cel mic, după ce îl va cântări și măsura. Ca să evităm obezitatea la bebeluși, este recomandat să:

  • nu-l suprahrănim pe cel mic, deoarece acesta nu poate spune când s-a săturat, de aceea este foarte important să observați semnalele pe care le transmite în acest sens;
  • nu introduceți prea devreme alimentele solide, deoarece poate duce la apariția obezității;
  • nu-l hrăniți pe cel mic cu calorii goale, precum produsele de tip fast-food sau băuturile dulci, deoarece acestea au o densitate calorică foarte mare și foarte puțini nutrienți;
  • îl puteți încuraja pe cel mic să facă mișcare, jucându-vă cu el, astfel încât să facă cât mai multă mișcare fizică;
  • este important ca încă din timpul sarcinii să vă mențineți greutatea stabilă, dearece aceasta poate preveni obezitatea infantilă.

Alimente de origine animală

Sănătatea este cel mai important aspect de care trebuie să ținem cont pe întreaga durată a vieții, mai ales atunci când avem în grijă și un bebeluș care nu știe să își poarte de grijă.

Atunci când ajungem în perioada diversificării alimentare, trebuie să fim foarte atente, deoarece alimentele îi pot face rău celui mic. Carnea este un produs bogat în proteine, grăsimi și vitamine, motiv pentru care poate fi introdusă în alimentația celui mic, dar treptat și cu mare grijă pentru a observa dacă bebelușul are reacții alergice.

Când vine vorba despre lapte, este foarte simplu, deoarece cel mic consumă deja foarte mult lapte matern, iar trecerea la laptele de origine animală n-ar trebui să fie o problemă, recomandându-se totuși introducerea lui după vârsta de 1 an.

Un alt tip de aliment de origine animală care poate fi introdus în alimentația celui mic sunt ouăle, un aliment important datorită valorii nutritive și biologice ridicate. Aveți grijă totuși sub ce formă pregătiți ouăle pentru a le introduce în alimentația celui mic, cel mai indicat e să fie fierte.

Sterilizarea biberoanelor

Sterilizarea biberoanelor este foarte importantă, deoarece laptele formează cruste greu de curățat tocmai în locurile cel mai greu accesibile ale biberonului.

Pași pentru sterilizarea optimă a biberoanelor.

  1. Trebuie spălat recipientul din plastic sau sticlă, capacul și tetina cu apă fierbinte și detergent de vase ca să poată fi îndepărtat tot laptele depus pe pereții recipientului.
  2. Sterilizatorul electric este o opțiune de a steriliza biberonul, toată operațiunea durând între opt și 12 minute. Se poate folosi și metoda apei fierbinți, fiind folosită o temperatură mai înaltă de 80 grade Celsius ca să ne asigurăm că toate bacteriile sunt distruse. În sterilizarea biberoanelor, mai poate fi folosit și cuptorul cu microunde, fiind necesar doar un minut și jumătate pentru un recipient. Se recomandă ca tetina și capacul să fie puse separate pe farfuria rotativă a cuptorului, deoarece un biberon închis poate acumula presiune mare în interiorul lui.

Mai rămâne o singură întrebare: câtă vreme rămâne un biberon steril? Specialiștii spun că maxim două zile, în condițiile în care l-ați păstrat închis într-un loc curat.

Cum hrănești un copil mofturos

Copiii mofturoși sunt cel mai greu de hrănit, deoarece de fiecare dată aveți nevoie de răbdare și perseverență; nu trebuie să vă enervați, să exagerați cu insistențele, ci să fiți consecvente și să rămâneți flexibile.

Dacă cel mic a luat o lingură dintr-un fel de mâncare și dă semne că nu ar mai vrea, nu trebuie să insistanți, ci pur și simplu să acceptați faptul că cel mic nu mai vrea să mănânce. Puteți pune pe o tăviță alimente pe care vreți să le mânânce cel mic și să îl lăsați pe acesta să aleagă ce dorește, astfel el va percepe momentul ca pe un joc și nu se va simți obligat să mănânce.

Puteți alege un sos care îi place celui mic și să înmuiați alimentele mai puțin preferate, precum fructele sau legumele. Puteți opta pentru sos de guacamole, sos de brânză, iaurt natural asezonat cu miere sau cu sirop de fructe.

Puteți pune toppinguri pe mâncăruri cunoscute, hrănitoare, toppinguri precum crema de brânză, iaurtul de brânză, iaurtul dulce, sosul de roșii sau untul de arahide.

Trebuie să preparați mesele pentru a fi ușor de mâncat, deoarece stomacul celui mic, precum și abilitățile sale de a mesteca și înghiți nu sunt dezvoltate.

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu

medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea

www.spitalpelican.ro

www.drdejeu.ro

dejeu.george@drdejeu.ro

0741 039931

0731 212294

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *