Diversificarea la 10 luni

La 10 luni copilul va primi constant hrană solidă în cantități mai mari și se va reduce cantitatea de lapte de la sân sau praf. Ca și până acum, trebuie să ai răbdare cu cel mic, la masă, să încercați pe cât posibil să mâncați odată cu el și să îl lăsați să mănânce îndeosebi ce vrea și ce îi face bine. Iată care sunt regulile de urmat pentru ca alimentația copilului de 10 luni să fie cât mai variată și cu un aport de nutrienți suficienți pentru un bebe sănătos.

Diversificarea la 10 luniSfaturi pentru o mamă informată și pentru un bebe fericit

Copilul este la vârsta în care i se schimbă dorințele: el nu va mai vrea să bea lapte cu biberonul, este posibil să nu vrea nici recipientele de pe piață sub diverse forme, care aduc a ”căni pentru bebeluși”. Dacă încă vrea biberon, lasă-l cu biberonul, iar cana va fi introdusă sub formă de joc: i-o arăți, i-o dai doar lui și după câteva jocuri, este posibil să o și accepte. De asemenea, tot acum îi poți da lingurița în mână ca să poată duce el singur mâncarea la gură. Într-adevăr, este posibil ca mare parte din ceea ce i-ai dat să ajungă pe jos, pe masă, pe el sau pe tine, însă doar așa va învăța cum să utilizeze tacâmurile (trebuie să îl obișnuiești de mic să facă treburi precum un om mare).

Hrănirea celui mic se poate face la masă sau pe scăunelul special pentru bebeluși. Și cum pofta vine mâncând, cel mai bine ar fi să mâncați cu toții odată. Așa, îi vei stârni pofta de mâncare și poate chiar vei reuși să introduci în alimentația copilului de 10 luni alimente după care, până acum, nu prea se omora.

Nu îți pierde răbdarea, în niciun fel de circumstanță! Să îți menții calmul este greu, însă nu imposibil. Lasă copilul să se manifeste, dă-i ce mâncare vrea, la ora la care cere (bineînțeles că trebuie respectat un program, însă nu cu strictețe, ci permisiv; este important ca între două mese să fi trecut cel puțin 2 ore). Pe parcursul mesei, copilul poate fi distrat, va vrea să se joace cu mâncarea, să îi simtă textura, să îi observe culoarea. Ar trebui să fii pregătită și pentru momentul în care se va juca excesiv de mult, așa că… fă mai multă mâncare, nu i-o pune în față din prima și încearcă să îl faci nu doar să se joace, ci și să mănânce!

Pentru copiii mofturoși, pot fi introduse diverse jucării (preferate de ei, bineînțeles), ca personaje la masă. Așa, copilul se va juca cu păpușa cea nouă și va deschide gura mecanic, iar tu poți să îi dai mâncarea fără prea mari bătăi de cap și fără dezastru în bucătărie. Este incredibil cum îl poți manipula în această perioadă. Totuși, dacă refuză mâncare și în astfel de circumstanțe, nu obosi copilul și nu îl forța să mănânce, altfel va asocia masa cu ceva neplăcut. Cel mai bine este să îl lași să i se facă foame.

Dacă cel mic are dureri provocate de gingii (cauză care împiedică primirea cu plăcere a alimentației), atunci ar fi bine să îl dai cu creme speciale sau să îi dai să mestece alimente reci, precum înghețata făcută în casă (vezi mai jos din ce este ea realizată).

Care sunt alimentele bune pentru copilul tău?

Alimentația copilului de 10 luni încă mai poate include laptele de la mamă sau laptele praf, rămânând o sursă de hrană recomandată celui mic. Nu uita că el conţine anticopri, calciu și proteine, care ajută la dezvoltarea armonioasă a copilului. Un lucru important de înțeles este faptul că cel mic nu mai are nevoie de lapte ca hrană primară, imperios necesară, ci mai degrabă ca moft, ca plăcere de a-l bea și pentru a păstra în continuare acela legătură emoțională dintre tine și el. Acum, stomacul copilului este întru-totul pregătit pentru hrană solidă, de unde își va procura toate vitaminele și mineralele necesare. Doza zilnică de lapte trebuie să înceapă să scadă la sub 500 ml.

Sucurile rămân extrem de bune şi hrănitoare la 10 luni și după 10 luni. Sucul, realizat din orice fruct fără semințe, fără factor alergizant, testat deja de cel mic, poate fi diluat jumătate sau o treime cu apă şi se dă sub formă de porţii, în jur de o ceşcuţă. Nu trebuie să i-l daţi în biberon, pentru că se pot dezvolta bacterii, cauzate de prezenţa substanţelor zaharoase din suc. Bacteriile duc la infecţii ale urechilor sau carii.

Atenţie! Nu îi da copilului suc în cantităţi foarte mari, pentru că poate dezvolta obezitate. Cel mai bine ar fi să i-l introduci treptat, până la 120 ml pe zi. Sucul poate favoriza apariţia crampelor sau a diareei, deci trebuie dat cu precauţie și testat înainte prin regula celor 4 zile.*

Din alimentația copilului nu trebuie să lipească fructele. Ele nu trebuie să aibă sâmburi. Cele mai bune fructe pentru mestecare sunt bananele, piersicile sau orice alt fruct ras. Ca să îi potolești copilului durerile gingivale, fructele se vor face pastă și vor fi băgate la congelator, în recipiente mici. După câteva ore, pasta întărită și răcită suficient de mult va deveni, totodată și un remediu pentru durerile cauzate de apariția dinților la copilul de 10 luni.

Se pot face piureuri din: mere, caise, banane, cireșe, struguri, kiwi, mango, pepene galben, nectarine, piersici, pere sau prune. Nu uita că cele cu sâmburi nu trebuie date în stare naturală (ori le faci piure, ori îndepărtezi toți sâmburii, însă specialiștii nu le recomandă)!

Piureul de legume poate fi îmbogăţit cu unt, însă nu trebuie sărat! Nu toate legumele trebuie să mai fie făcute piure. Acestea nu vor mai fi pasate ca în trecut, ci vor avea un aspect mai brânzos, mai tare, iar în cele din urmă pot fi administrate în starea lor naturală (inițial fierte, apoi crude).

Brânza proaspătă de vaci, făcută în casă, poate fi introdusă acum, în cadrul unei mese pentru bebeluşul tău. Tot acum, îi poţi da copilului perişoare de carne fierte, nu prăjite! De asemenea, mai poţi introduce în alimentaţia copilului ciorbă acrită cu borş sau zeamă de lămâie.

În funcţie de tine, de ceea ce îți propune medicul, de gusturile celui mic şi de greutatea sa, se pot adaugă cerealele din porumb, grişul, făina de orez, biscuiţii măcinaţi sau preparatele industriale (borcănaşele din supermarketuri).

Făina de grâu sau alte tipuri de produse care conţin gluten, vor fi date copilului, însă doar după ce el s-a obişnuit cu făinurile fără gluten. Biscuiţii puţin copţi sau pastele cu lapte pot deveni mâncărurile preferate ale celui mic. Nu uita că făinoasele din grâu, orz sau secară au un puternic factor alergizant pentru mucoasa intestinală a celui mic, dar și o valoare energetică mare, bogate în amidon și vitamine. De aceea, se recomandă ca primele tipuri de făinoase introduse să fie cele fără gluten: făina de porumb sau orez, iar după ce copilul s-a obişnuit cu acestea, poţi introduce şi preparatele din alte tipuri de făinos, însă cu prudenţă, observând reacțiile celui mic la gluten!

Carnea trebuie să fie doar de pui sau vită, nu de porc, raţă sau gâscă. Cu toate acestea, carnea roșie sau de vită este de preferat, pentru aportul mare de fier conținut. Aceasta se va fierbe și se va mărunți la robot timp de 30 de minute. De asemenea, gălbenuşul de ou introdus acum trebuie să provină doar de la găină şi să fie procurat din surse sigure. Ficatul de pasăre în continuare trebuie pasat în piureul de legume.

Ca noutate, se introduce în alimentația copilului de 10 luni carnea de pește alb, adică de șalău, știucă și păstrăv. Mare atenție la oase! Peștele alb are un conținut scăzut de grăsime și foarte multe proteine, fiind ușor de mestecat de către cel mic. Peștele va fi tăiat fâșii, acoperit cu făină, cu ou bătut și fulgi de porumb pisați și se va auri în tigaie. Poți introduce masa de pește de două ori pe săptămână.

Pentru a-l obişnui pe cel mic cu hrana de om mare, de la această vârstă îi mai poţi da chiar şi mămăliguţă cu brânză de vaci.

Dacă cel mic refuză unele mâncăruri, nu insista să i le mai dai şi compensează mesele pierdute cu lapte de la sân sau lapte praf.

La gustările dintre mese pot fi introduse fructele conservate. Copilul poate mânca piure din compotul de mere, compot de gutui, pastă de mere sau gem de caise. O altă opţiune ar fi fierberea fructelor proaspete, făcute pastă, apoi amestecate cu pesmet sau biscuiţi sfărâmaţi şi adăugată brânza de vaci făcută în casă. Compoturile nu trebuie să conţină conservanţi sau zahăr!

Zahărul trebuie administrat cu precauție la această vârstă. Unii părinți preferă să nu dea copiilor lor preparate din zahăr, pentru că dăunează sănătății dinților și a organismului. De altfel, ar fi indicat să nu insiști cu doze mari de zahăr în budincile, compoturile sau piureurile de fructe pe care le dai copilului tău. Cel mai bine este să nu îi dai dependență de zahăr încă de la 8-10 luni!

Preparatele industriale (borcănelele care sunt în supermarketuri) pot exista în alimentaţia copilului de 10 luni, având avantaje, precum: economie de timp, comoditate, posibilitate de stocare sau preparare instant. Aceste alimente au avizele internaționale, sunt sigure pentru copilul tău, pot fi digerate ușor, au foarte puțină sare, conțin puțin zahăr, nu au în compoziție gluten, sunt securizate bacteriologic, toxic și oncologic. Însă trebuie să fii atentă ce tip de preparat cumperi, să te uiți la vârsta recomandată și la ceea ce conține, în conformitate cu necesitățile și toleranțele celui mic.

Atenție! Nu îți lăsa niciodată copilul nesupravegheat în timpul meselor! Există riscuri foarte mari de înecare cu alimentele. De aceea, nu trebuie să îi dai încă celui mic fructe care conțin sâmburi, precum zmeura, strugurii sau pepenele. De asemenea, trebuie să încerci intoleranța celui mic la căpșună, fructe puternic alergizante.

Dacă cel mic se îneacă, trebuie să îl poziționezi cu fața în jos, sprijinit pe mâna ta. Capul trebuie să fie mai sus decât pieptul. Cu palma liberă, îi vei da câteva palme (specialiștii spun 5) între umeri, până își revine.

Câte mese sunt recomandate copilului de 10 luni și care sunt cantitățile necesare de hrană?

Regula celor 4 zile după introducerea unui aliment nou rămâne valabilă. Copilul trebuie să mănânce 3 mese principale, pe zi, și două gustări (dimineața și după-amiaza).

Specialiștii recomandă următoarea schemă a alimentației la copilului de 10:

  • Dimineața – lapte;
  • Gustare – un fruct proaspăt;
  • Prânz – piure de legume și carne, fructe pasate sau proaspete;
  • După- amiaza – un fruct, lapte sau brânză de vaci, iaurt cu biscuiți;
  • Seara – porția de cereale cu lapte și/sau lapte matern/praf.

Fructele și legumele vor însuma 300 de grame zilnic. Legumele verzi sunt bogate în vitamina A, atât de necesară creșterii normale a celui mic. Cerealele vor fi consumate până la 240 de grame, zilnic. Porția de carne zilnica sau orice aliment care conține proteine trebuie să fie undeva până în 180-200 de grame. Gălbenușul se poate da de 3-4 ori pe săptămână. Brânza de vaci sau produsele lactate se dau în fiecare zi sau o dată la două zile (jumătate de ceașcă de iaurt, o treime de ceașcă de brânză de vaci sau 30g brânză naturală).

Alăptarea se va face de 3-4 ori pe zi, însumând până în 1.000 ml; apa se va da până în 120 ml pe zi, iar sucul – 90 ml diluat cu 30 ml de apă.

Obezitatea la copiii de 10 luni. Unii copii se pot îngrăşa excesiv, mult peste media de mai sus. Totuşi, nu toţi bebeluşii sunt obezi, chiar dacă par „rotunjori”. Mulţi dintre ei îşi dezvoltă musculatura, iar odată cu trecerea timpului, ceea ce se numea „surpuls”, va dispărea.

Cei mai mulţi dintre bebeluşi ajung să aibă o greutate mai mare decât cea normală pentru că mănâncă mai mult decât are nevoie organismul. Dacă sugarul are surplus de greutate, numai medicul poate stabili dacă cel mic trebuie să mai slăbească. Aşadar, nu îţi înfometa bebeluşul fără opinia specialistului.

Așadar, alimentația copilului în a 10-a lună de viață poate cuprinde un aliment nou: peștele. Ai mare grijă de unde procuri alimentul, cum îl prepari, dar mai ales cum îl alegi de oase! Există riscul mare de înecare. ”Precauție” este cuvântul-cheie pentru un copil hrănit nu doar bine, ci și corect.

*Regula celor 4 zile. Regula este valabilă încă de la începutul diversificării la bebeluși: orice aliment nou, trebuie introdus constant, timp de 4 zile, în așa fel încât sistemul digestiv al micuțului să se obișnuiască cu noul aliment. Acum, se poate depista intoleranța celui mic la diverse ingrediente de bază.