Diversificarea la 11 luni

Copilul tău va împlini, în curând, un an, iar tu trebuie să fii o mamă fericită pentru că ați trecut peste toate neplăcerile cauzate de masă, de alimentație, de durerile de dinți, poate chiar și de experiențele dureroase pe timp de boală. Copilul tău este mai puternic acum, are deja o mică parte din personalitate formată, știe ce vrea și ce îi place. Cu toate acestea, iată de ce sfaturi trebuie să ții cont pentru ca alimentația copilului tău să fie una corectă, chiar și la 11 luni.

Diversificarea la 11 luniÎntr-adevăr, la 11 luni nu trebuie să îți mai faci mari probleme în privința hranei pe care să o dai celui mic. Acum, patru cuvinte-cheie subliniază hrana de bază a celui mic: legume, fructe, carne și lapte.

Alimentația copilului de 11 luni încă mai poate include laptele de la mamă sau laptele praf, rămânând o sursă de hrană a celui mic. Nu uita că el conţine anticopri, calciu sau proteine, care ajută la dezvoltarea armonioasă a copilului. Un lucru important de înțeles este faptul că cel mic nu mai are nevoie de lapte ca hrană primară, imperios necesară, ci mai degrabă ca moft, ca plăcere de a-l bea. Acum, stomacul copilului este întru-totul pregătit pentru hrană solidă, de unde îți va procura toate vitaminele și mineralele necesare. Doza zilnică de lapte trebuie să înceapă să scadă la sub 500 ml.

Sucurile rămân extrem de bune şi hrănitoare ca la 3-4 luni. Sucul, realizat din orice fruct fără semințe, fără factor alergizant, testat deja de cel mic, poate fi diluat jumătate sau o treime cu apă şi se dă sub formă de porţii, în jur de o ceşcuţă. Nu trebuie să îl daţi în biberon, pentru că se pot dezvolta bacterii, cauzate de prezenţa substanţelor zaharoase din suc. Bacteriile duc la infecţii ale urechilor sau carii.

Atenţie! Nu îi da copilului suc în cantităţi foarte mari, pentru că poate dezvolta obezitate. Cel mai bine ar fi să i-l introduci treptat, până la 120 ml pe zi. Sucul poate favoriza apariţia crampelor sau a diareei, deci trebuie dat cu precauţie și testat înainte prin regula celor 4 zile.*

Din alimentația copilului nu trebuie să lipească fructele. Acum poate fi introdus chiar și ananasul. Ele nu trebuie să aibă sâmburi. Cele mai bune fructe pentru mestecare sunt bananele, piersicile sau orice alt fruct ras. Ca să îi potolești copilului durerile gingivale, fructele se vor face pastă și vor fi băgate la congelator, în recipiente mici. După câteva ore, pasta s-a întărit și s-a răcit suficinet de mult încât să îi poată fi dată copilului ca remediu pentru durerile cauzate de apariția dinților.

Se pot face piureuri din: mere, caise, banane, cireșe, struguri, kiwi, mango, pepene galben, nectarine, piersici, pere sau prune. Nu uita că cele cu sâmburi nu trebuie date în stare naturală (ori le faci piure, ori îndepărtezi toți sâmburii, însă specialiștii nu le recomandă)!

Piureul de legume poate fi îmbogăţit cu unt, însă nu trebuie sărat! Nu toate legumele trebuie să mai fie făcute piure. Acestea nu vor mai fi pasate ca în trecut, ci vor avea un aspect mai brânzos, mai tare, iar în cele din urmă pot fi administrate în starea lor naturală (inițial fierte, apoi crude). Iată care sunt legumele cu care poți înlocui cartofii sau morcovul: spanac, sfeclă, conopidă, vinete, ceapă gătită. Mazărea, lintea și fasolea pot fi introduse în alimentație, însă cu precauție.

Brânza proaspătă de vaci, făcută în casă, trebuie să devină parte din mâncarea celui mic. Tot acum, îi poţi da copilului perişoare de carne fierte, nu prăjite! De asemenea, mai poţi introduce în alimentaţia copilului ciorbă acrită cu borş sau zeamă de lămâie. Unii specialiști mai recomandă introducerea brânzei Cheddar, de capră, a parmezanului sau a urdei. Ai grijă de unde procuri brânza, alege o sursă sigură, bio/eco!

În continuare trebuie să ai mare grijă la cereale: la biscuiții, pâinea și alte alimente din făinoase care conțin gluten. Nu uita că făinoasele din grâu, orz sau secară au un puternic factor alergizant pentru mucoasa intestinală a celui mic, dar și o valoare energetică mare, bogate în amidon și vitamine. De aceea, se recomadă ca primele tipuri de făinosae introduse să fie cele fără gluten: făina de porumb sau orez, iar după ce copilul s-a obişnuit cu acestea, poţi introduce şi preparatele din alte tipuri de făinos, însă cu prudenţă, observând dacă cel mic face intoleranţă la gluten!

Dacă cel mic nu are intoleranță la gluten și l-ai obișnuit deja cu făinoasele fără gluten, poți introduce acum: orzul, crema de orz, fulgii de ovăz, crema de grâu sau amestecul de cereale.

Carnea trebuie să fie doar de pui sau vită, nu de porc, raţă sau gâscă. Cu toate astea, carnea roșie sau de vită este de preferat, pentru aportul mare de fier conținut. Aceasta se va fierbe și se poate mărunți la robot timp de 30 de minute. De asemenea, gălbenuşul de ou introdus acum trebuie să provină doar de la găină şi să fie prourat din surse sigure. Ficatul trebuie dat pasat în piureul de legume.

Încă de la 10 luni, copilul poate să mănânce carnea de pește alb, adică de șalău, știucă și păstrăv. Mare atenție la oase! Peștele alb are un conținut scăzut de grăsime și foarte multe proteine, fiind ușor de mestecat de către cel mic. Peștele va fi tăiat fâșii, acoperit cu făină, cu ou bătut și fulgi de porumb pisați și se va auri în tigaie. Poți introduce masa de pește de două ori pe săptămână.

Copilul va putea acum să mestece fără probleme hrana în stare solidă, să muște și să mestece. Chiar şi sugarii care nu au dinţi pot mesteca mâncarea şi o pot înghiţi. Cu toate că nu pare, copilul are gingiile tari, pregătite pentru morcovii tăiați fâșii, pentru bucăți de fructe, pentru pâine ușor prăjită sau pentru bucățelele de carne. Brânza poate fi rasă, iar morcovul (și alte legume acceptate), tăiat cubulețe.

Pentru a-l obişnui pe cel mic cu hrana de om mare, de la această vârstă îi mai poţi da chiar şi mămăliguţă cu brânză de vaci.

Dacă cel mic refuză unele mâncăruri, nu insista să i le mai dai şi compensează mesele pierdute cu lapte de la sân sau lapte praf.

La gustările dintre mese pot fi introduse fructele conservate. Copilul poate mânca piure din compotul de mere, compot de gutui, pastă de mere sau gem de caise. O altă opţiune ar fi fierberea fructelor proaspete, făcute pastă, apoi amestecate cu pesmet sau biscuiţi sfărâmaţi şi adăugată brânza de vaci făcută în casă. Compoturile nu trebuie să conţină conservanţi sau zahăr!

Zahărul trebuie administrat cu precauție la această vârstă. Unele mămici preferă să nu dea copiilor lor preparate din zahăr, pentru că dăunează sănătății dinților și a organismului. De preferat ar fi să nu insiști cu doze mari de zahăr în budincile, compoturile sau piureurile de fructe pe care le dai copilului tău. Cel mai bine este să nu îi dai dependență de zahăr încă de la un an!

Preparatele industriale (borcănelele care sunt în supermarketuri) pot exista în alimentaţia copilului de 11 luni, având avantaje, precum: economie de timp, comoditate, posibilitate de stocare sau preparare instant. Aceste alimente au avizele internaționale, sunt sigure pentru copilul tău, pot fi digerate ușor, au foarte puțină sare, conțin puțin zahăr, nu au în compoziție gluten, sunt securizate bacteriologic, toxic și oncologic. Însă trebuie să fii atentă ce tip de preparat cumperi, să te uiți la vârsta recomandată și la ceea ce conține, în conformitate cu necesitățile și toleranțele celui mic.

Atenție! Nu îți lăsa niciodată copilul nesupravegheat în timpul meselor! Există riscuri foarte mari de înecare cu alimentele. De aceea, nu trebuie să îi dai încă celui mic fructe care conțin sâmburi, precum zmeura, strugurii sau pepenele. De asemenea, trebuie să încerci intoleranța celui mic la căpșuni, fructe puternic alergizante.

Dacă cel mic se îneacă, trebuie să îl poziționezi cu fața în jos, sprijinit pe mâna ta. Capul trebuie să fie mai sus decât pieptul. Cu palma liberă, îi vei da câteva palme (specialiștii spun 5) între umeri, până își revine.

Alimente interzise sau consumate cu precauție

Nu se dau copilului următoarele alimente: cafea, carne tocată cumpărată, salam, orice tip de grăsime, pește afumat ori legume murate. Sarea în mâncare – nu este obigatorie la vârsta asta și este bine să nu o dai copilului mic. Experții spun că sarea ar putea duce la apariția hipertensiunii la adult. Dulciurile, mai ales cele care au zahăr în exces, nu sunt recomandate acum. Excesul de dulciuri duce la apariția cariilor dentare.

Consistența hranei

Copilul se află la vârsta la care poate să mănânce mâncare consistentă, pe lângă hrana pasată sau mărunțită. Îi poți da să muște din felii foarte subțiri de pâine și unt sau brânză proaspătă. Copilul poate mânca singur, poate să se hidrateze cu ceșcuța sau cana specială, iar biberonul trece deja într-un plan secund.

Câte mese sunt recomandate copilului de 11 luni și care sunt cantitățile necesare de hrană?

Regula celor 4 zile după introducerea unui aliment nou rămâne valabilă. Copilul trebuie să mănânce 3 mese principale, pe zi, și două gustări (dimineața și după-amiaza). Dimineața și seara poate bea lapte, la gustările dintre mese se pot da fructe, legume sau brânză proaspătă de vaci; masa de prânz poate fi formată din legume, carne fiartă și/sau fructe pasate, iar seara, o porție de cereale cu lapte matern sau lapte praf.

Fuctele și legumele vor însuma 300 de grame zilnic. Legumele verzi sunt bogate în vitamina A, atât de necesară creșterii normale a celui mic. Cerealele vor fi consumate până la 240 de grame, zilnic. Porția de carne sau orice aliment care conține proteine trebuie să fie undeva la până în 180-200 de grame, zilnic. Gălbenușul se poate da de 3-4 ori pe săptămână. Brânza de vaci sau produsele lactate se dau în fiecare zi sau o dată la două zile (jumătate de ceașcă de iaurt, o treime de ceașcă de brânză de vaci sau 30g brânză naturală).

Alăptarea se va face de 3-4 ori pe zi, însumând până în 1000 ml; apa se va da până în 120 ml pe zi, iar sucul – 90 ml diluat cu 30 ml de apă.

Obezitatea la copiii de 11 luni. Unii copii se pot îngrăşa excesiv, mult peste media de mai sus. Totuşi, nu toţi bebeluşii sunt obezi, chiar dacă par „rotunjori”. Mulţi dintre ei îşi dezvoltă musculatura, iar odată ce creşte în vârstă, ceea ce se numea „surpuls”, va dispărea.

Cei mai mulţi dintre bebeluşi ajung să aibă o greutate mai mare decât cea normală pentru că mănâncă mai mult decât are nevoie organismul. Dacă sugarul are surplus de greutate, numai medicul poate stabili dacă cel mic trebuie să mai slăbească. Aşadar, nu îţi înfometa bebeluşul fără opinia specialistului.

Pașii de urmat într-o alimentație echilibrată se păstrează față de luna anterioară. Obișnuiește copilul să mănânce odată cu voi, la masă, și fă-i noi rețete pentru încântarea papilelor gustative!

*Regula celor 4 zile. Regula este valabilă încă de la începutul diversificării la bebeluși: orice aliment nou, trebuie introdus constant, timp de 4 zile, în așa fel încât sistemul digestiv al micuțului să se obișnuiască cu noul aliment. Acum, se poate depista intoleranța celui mic la diverse ingrediente de bază.

Cu un Like vezi tot ce publicăm: