Diversificarea la 3 luni

Diversificarea la bebeluși este procesul prin care se înlocuiește treptat laptele matern – mâncare de bază pentru orice nou-născut – cu mâncarea solidă. Dacă cel mic este sănătos și permite o diversificare timpurie, medicii pot recomanda începerea diversificării, însă nu mai devreme de 17 săptămâni și nici mai târziu de 26 de săptămâni.

Diversificarea la 3 luni nu se poate face întrucât stomacul copilului este extrem de sensibil. Este extrem de greu să diversifici mâncarea unui bebeluș la această vârstă întrucât îl poți îmbolnăvi.

Continuarea alăptării este singura ta soluție!

Înainte de diversificare, îți vom prezenta câteva idei și sfaturi pentru alăptare, ca un prim-pas în drumul spre diversificare.

Diversificarea la 3 luniCare sunt pașii logici pentru a ajunge la diversificare?

Când ar trebui să introduci hrană solidă în alimentaţia bebeluşului tău? Poţi începe să diversifici mâncarea atunci când cel mic are 6 luni. Până atunci, laptele de la sân asigură aportul necesar de calorii şi de nutrienți de care copilul tău are nevoie. Sistemul digestiv al copilului nu permite încă mâncare solidă chiar până la jumătate de an.

Forumurile internaţionale, precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau Academia Americană de Pediatrie, recomandă ca bebeluşii de până în 6 luni să fie hrăniţi exclusiv de la sân, chiar dacă unii părinţi consideră că cei mici sunt suficient de bine dezvoltaţi în aşa fel încât să poată trece la etapa diversificării. Conform aceloraşi surse, alăptarea este benefică pentru dezvoltarea cognitivă sau emoţională a copilului, iar pentru cel născut prematur, laptele matern asigură o dezvoltare corectă, comparativ cu laptele praf.

De reţinut! Dacă ai mult lapte decât poate ingurgita bebelușul tău și decizi să faci gesturi altruiste, poți să donezi laptele tău către Banca de lapte matern din cadrul Spitalului de Copii ”Marie Curie” din București. Prin acest serviciu, laptele tău ar putea ajuta copilașii născuți prematur. Laptele este extras în condiții de igienă în cadrul Secției de terapie intensivă nou-născuți de la spitalul numit, etichetat și congelat; apoi decongelat, testat, pasteurizat și analizat nutrițional. În cele din urmă, dacă întrunește toate condițiile, el devine eligibil pentru a fi administrat prematurului. Această bancă de lapte este prima înființată la noi în țară și poate ajuta prematurii în lupta pentru viață.

Ce conține laptele matern? Ca sa îți faci o idee despre ce îi dai copilului să mănânce, află că laptele matern are anticorpii necesari pentru a-l ajuta pe cel mic să lupte împotriva ”dușmanilor” sistemului imunitar încă din prima zi. Laptele matern mai conține enzime sau proteine, ajutând la lupta organismului cu infecțiile neonatale, cu streptococii și pneumococii.

Ce nu trebuie să faci pe parcursul alăptării? În primul rând, ai mare grijă la medicamentele pe care trebuie să le iei! Acestea pot dăuna copilului dacă îl alăptezi. De aceea, trebuie să iei pastile doar la indicația medicului, care trebuie informat cu privire la statutul tău de mamă care alăptează.

În al doilea rând, ai grijă la alimentație! Dacă vei consuma diverse mâncăruri acide sau prăjeli vei transmite aciditatea celui mic prin lapte, făcându-l să sughițe și creându-i disconfort. De aceea, este bine să ceri sfatul medicului curant, indiferent că este pediatru, de familie sau chiar moașă în așa fel încât să fii bine informată despre alimentele pe care ai voie sau nu să le mănânci.

Trebuie să ai mare grijă la consumul de cafea, diverse ceaiuri sau la alcool. Fumatul poate dăuna și el copilului tău, în perioada alăptării.

”Mama, în timpul alăptării, trebuie să mănânce cât mai variat. În principiu, poate să mănânce cam ce mânca atunci când era gravidă, pentru că copilul se obișnuiește cu gustul alimentelor încă din lichidul amniotic. Nu mănânci ceva ce n-ai mâncat în sarcină. Se zice că nu trebuie să consumi usturoi sau ceapă, dar dacă ai mâncat aceste alimente în timpul sarcinii, copilul va ști gustul”, a explicat dr. Liana Tauberg, medic pediatru la Spitalul Universitar de Urgență Elias din București.

Conform aceluiași expert, în perioada alăptării, trebuie să încetezi în a mai consuma alimentele care consideri că îi fac rău copilului tău. Trebuie să eviți să mănânci în exces un anumit tip de aliment o zi întreagă.

Deci, hrana ta în timpul alăptării trebuie să conțină cât mai multe legume, fructe, din surse sigure, și nu trebuie să exagerezi cu nimic. Trebuie să consumi multe lichide, pentru că ele te vor ajuta în secreția de lapte. De asemenea, ceaiurile care stimulează lactația ajută copilul, potolindu-i colicii.

”Este foarte interesant că acele plante care calmează colicii la bebeluși cresc secreția lactată: chimen, anason, mărar. Deci, mama dacă bea astfel de ceaiuri, va crește secreția de lapte și substanța activă va trece în laptele care va ajunge la copil, liniștindu-i durerile de burtă”, a mai explicat dr. Tauberg.

Pentru copiii care au reflux și nu mănâncă la sân, există preparate speciale de lapte, mai dense.

Dacă nu ai suficient lapte, medicul îți va recomanda să îi dai copilului și lapte praf. Iar dacă cel mic are reflux gastro-esofagian, atunci laptele indicat va fi mai dens.

Dacă cel mic s-a născut mai devreme de termen, poate avea reflux gastro-esofagian. Pentru el, diversificarea trebuie realizată la vârste mai înaintate, chiar de jumătate de an. Însă, el nu trebuie alăptat extrem de des, ci cu pauze de 2-3 ore între mese. Doar așa, stomacul lui va reuși să digere complet masa precedentă nerămânând lapte ”vechi” în sistemul său digestiv. Este foarte important ca după masa de lapte, să îl faci pe cel mic să dea afară aerul înghițit, râgâind de 5-6 ori. El trebuie culcat puțin mai sus, pe un plan înclinat, cu un rulou sub saltea și nu pernă, în așa fel încât capul să fie mai sus decât corpul, undeva la 15-20 de grade. Pus pe partea stângă, pentru că stomacul are un fel de ”groapă” în care nimerește laptele și nu își mai găsește drumul către digestie.

Refluxul în primele luni poate ascunde și alergii! 

”Uneori, acest reflux poate ascunde alergia la laptele de vacă și în aceste condiții, chiar dacă este alimentat la sân de către mamă, mama trebuie să nu mai bea lapte și să nu mănânce produse din lapte de vacă, pentru că se transmite la copil”, explică expertul.

Iată regulile pe care trebuie să le respecți pentru diversificarea corectă:

  • hrana în stare solidă se dă copilului perfect sănătos;
  • diversificarea se face introducând un singur aliment o dată;
  • alimentele noi se introduc progresiv, crescând cantitatea în fiecare zi. Astfel, se va observa dacă există sau nu toleranță digestivă;
  • alimentul nou va fi administrat cu lingurița;
  • dacă apar semne de intoleranță la un aliment, precum diareea sau vărsăturile, acela nu va mai fi dat copilului 1-2 săptămâni, pentru că trebuie să se refacă mecanismele digestive;
  • reintroducerea unui aliment la care bebelușul a făcut intoleranță se va realiza cu mare prudență;
  • dacă cel mic refuză un aliment, nu insista să i-l dai. Dacă îl vei forța să mănânce acel tip de hrană, s-ar putea să devină sensibil, să nu mai vrea alte alimente, să se enerveze și să refuze mâncarea solidă. Copilul poate ajunge la anorexie (da, există o astfel de tulburare și la bebeluși!).

Medicul pediatru sau de familie va fi reticent pentru diversificarea la bebelușii de 3 luni, întrucât riscul este foarte mare.

Riscurile la care îți supui copilul dacă începi diversificarea de timpuriu sunt: funcția digestivă nu poate face față alimentelor introduse, rinichii pot avea de suferit, favorizează obezitatea, proteinele vegetale din mâncare sunt inferioare celor din laptele matern; copilul poate dezvolta intoleranță la gluten (celiachie).

”În principiu, nu prea este bine să înceapă diversificarea la 3 luni. Copilul nu este încă pregătit pentru etapa aceasta, stomacul şi tubul digestiv nu sunt făcute să mănânce altceva decât lapte de mamă. Poate să facă o tulburare digestivă, poate să dezvolte o alergie alimentară”, a explicat dr. Liana Tauberg.

Așadar, diversificarea la bebelușii de 3 luni nu este o soluție dacă ții la sănătatea puiului tău!