Diversificarea la 8 luni

Copilul de 8 luni este un mic explorator, va încerca să pipăie tot ce ai prin casă, la nivelul său, va băga în gură, va scuipa sau va înghiţi. Vrea să meargă, să se ridice în picioare şi va reuşi sau nu. Cum cel mic începe să se mişte, să consume mai multe calorii decât în mod normal, nu va mai lua în greutate ca în lunile precedente, însă nu este motiv de îngrijorare, ci este o schimbare normală. Important este să reuşeşti să îi dai să mănânce diversificat, să cunoască şi să recunoască bucăţelele de carne din mână, să ştie să le mestece. Brânzica poate fi dată cu mămăligă, iar vârsta îi permite să „facă cunoştinţă” cu făina de grâu. Mai multe despre alimentaţia copilului la 8 luni, poţi citi în materialul de mai jos.

Diversificarea la 8 luniSe observă o serie de schimbări la bebeluș – el devine foarte activ, merge „în patru labe”, explorează noi orizonturi. De asemenea, învaţă să mestece alimentele. Poate deveni neliniştit şi nerăbdător, aparent fără motiv, poate pentru că nu reuşeşte să vorbească, să meargă sau nu a fost scos afară, la plimbare.

Pentru că cel mic începe să ducă la gură tot ce prinde, ar fi bine să ţii departe obiectele periculoase, precum acele, nasturii sau fierul de călcat. Substanţele otrăvitoare trebuie şi ele aşezate pe rafturi, cât mai sus sau în locuri inaccesibile celui mic.

La 8 luni, copilul trebuie să primească hrana diversificată, formată atât din alimentele de bază primite până acum, dar şi din carne de pui sau vită, ficat de pui sau ou.

În continuare, alimentele de bază sunt: fructe (suc de citrice, mere, struguri sau caise) și legume (morcovi, cartofi, pătrunjel, țelină, păstârnac, spanac, dovlecei, roșii, ardei grași, ceapă, fasole verdem suc de roșii). Fructele pot fi administrate ca suc, pastă sau chiar smoothie, iar legumele, sub formă de supă de zarzavat îmbogățită cu 1-3% făinos și ulei vegetal. Cantitatea dată trebuie să țină cont și de greutatea celui mic, nu doar de vârstă, în funcție de ceea ce decide medicul curant, pediatru sau de familie.

Sucurile și piureurile de fructe nu trebuie încălzite pentru că se inactivează vitaminele. De asemenea, nu da copilului de sub un an zmeură, căpșune sau fragi, pentru că au acțiune puternic alergizantă. Dacă nu trebuie să încălzești, atunci nu trebuie nici să păstrezi la frigider piureurile nemâncate de cel mic.

Sucurile sunt extrem de bune şi hrănitoare. Poţi începe cu suc de mere, struguri albi sau pere. Sucul poate fi diluat jumătate cu apă şi se dă sub formă de porţii, în jur de o ceşcuţă. Nu trebuie să îl daţi în biberon, pentru că se pot dezvolta bacterii, cauzate de prezenţa substanţelor zaharoase din suc. Bacteriile duc la infecţii ale urechilor sau carii. Atenţie! Nu îi da copilului suc în cantităţi foarte mari, pentru că poate dezvolta obezitate. Cel mai bine ar fi să i-l introduci treptat, de la 30 ml, până la 120 ml pe zi. Sucul poate favoriza apariţia crampelor sau a diareei, deci trebuie dat cu precauţie.

Piureul de legume poate fi îmbogăţit cu unt, însă nu trebuie sărat! Brânza proaspătă de vaci, făcută în casă, poate fi introdusă acum, în cadrul unei mese pentru bebeluşul tău. Tot acum, îi poţi da copilului perişoare de carne fierte, nu prăjite! De asemenea, mai poţi introduce în alimentaţia copilului ciorbă acrită cu borş sau zeamă de lămâie.

Alimentaţia trebuie să devină din ce în ce mai variată, însă laptele de la sân sau laptele praf rămâne alimentul de bază dat zilnic. În funcţie de ceea ce vrea şi medicul, de gusturile celui mic şi de greutatea sa, se adaugă cerealele din porumb, grişul, făina de orez, biscuiţii măcinaţi sau preparatele industriale (borcănaşele din supermarketuri).

Acum se va introduce şi făina de grâu sau alte tipuri de produse care conţin gluten, însă doar după ce copilul s-a obişnuit cu făinurile fără gluten. Biscuiţii puţin copţi sau pastele cu lapte pot deveni mâncărurile preferate ale celui mic. Nu uita că făinoasele din grâu, orz sau secară au un puternic factor alergizant pentru mucoasa intestinală a celui mic, dar și o valoare energetică mare, bogate în amidon și vitamine. De aceea, se recomandă ca primele tipuri de făinoase introduse să fie cele fără gluten: făina de porumb sau orez, iar după ce copilul s-a obişnuit cu acestea, poţi introduce şi preparatele din alte tipuri de făinos, însă cu prudenţă, observând dacă cel mic face intoleranţă la gluten!

Carnea trebuie să fie doar de pui sau vită, nu de porc, raţă sau gâscă. De asemenea, gălbenuşul de ou introdus acum trebuie să provină doar de la găină şi să fie procurat din surse sigure. Ficatul trebuie dat pasat în piureul de legume.

De reţinut! Alimentele vor fi mai mult tocate, acum, nu pasate, date la blender sau la mixer, asta pentru a-l învăţa să mestece şi să înghită hrană consistentă. Chiar şi sugarii care nu au dinţi pot mesteca mâncarea şi o pot înghiţi.

Pentru a-l obişnui pe cel mic cu hrana de om mare, de la această vârstă îi mai poţi da chiar şi mămăliguţă cu brânză de vaci.

Dacă cel mic refuză unele mâncăruri, nu insista să i le mai dai şi compensează mesele pierdute cu lapte de la sân sau lapte praf.

Introducerea fructelor conservate se poate face la această vârstă. Fructele conservate în casă, precum compotul de mere, compotul de gutui, pasta de mere sau gemul de caise vor fi introduse în alimentaţia copilului tău. O altă opţiune ar fi fierberea fructelor proaspete, făcute pastă şi îndulcite, apoi amestecate cu pesmet sau biscuiţi sfărâmaţi şi adăugată brânza de vaci făcută în casă. Compoturile nu trebuie să conţină conservanţi!

Laptele de la mamă sau laptele praf trebuie să rămână una dintre sursele de hrană ale celui mic. Nu uita că el conţine anticopri şi multe alte substanţe hrănitoare care ajută la dezvoltarea armonioasă a copilului.

Preparatele industriale (borcănelele care sunt în supermarketuri) pot exista în alimentaţia copilului de 8 luni, având avantaje, precum: economie de timp, comoditate, posibilitate de stocare sau preparare instant. Aceste alimente au avizele internaționale, sunt sigure pentru copilul tău, pot fi digerate ușor, au foarte puțină sare, conțin puțin zahăr, nu au în compoziție gluten, sunt securizate bacteriologic, toxic și oncologic. Însă trebuie să fii atentă ce tip de preparat cumperi, să te uiți la vârsta recomandată și la ceea ce conține, în conformitate cu necesitățile și toleranțele celui mic.

Ce fructe nu sunt recomandate copilului de 8 luni? Lista fructelor ”bune” a fost realizată mai sus, însă la lista fructelor interzise intră: prunele și cireșele pentru că pot da dureri abdominale și diaree; zmeura, fragii și căpșunele nu sunt nici ele recomandate din cauza sâmburilor mici și a acțiunilor lor puternic alergizante.

Schemă pentru alimentaţia copilului în 24 de ore:

  • Micul dejun – este format din lapte de la sân sau lapte praf. Nu îi da copilului lapte de vacă, încă nu este suficient de mare pentru acest aliment și ar putea dezvolta o alergie.
  • Prânzul – cuprinde atât legume variate (cartofi, morcovi, dovlecei etc.) făcute piure, bătut cu unt sau ulei vegetal (din floarea soarelui sau germeni de porumb), cât şi din carne slabă, tocată fin sau mixată (după preferinţele lui), de pasăre sau de vită ori ficat de pasăre. Oul este şi el un aliment care poate aduce aportul de vitamine necesar copilului tău. Apoi, îi mai poţi da un al doilea fel de mâncare, format din fructe (mere, piersici, caise, în funcţie de anotimp, să fie fructe de sezon), în funcţie de cât este de mâncăcios şi de ce necesităţi are.
  • Gustarea de după-amiază este formată dintr-un biberon cu lapte sau din brânză de vaci făcută în casă cu pulpă de roşii sau iaurt cu biscuiţi uşor rumeniţi în cuptor.
  • Seara se poate da o budincă sau lapte matern sau lapte praf cu făinoase. Unele tipuri de paste sau de făinoase conţin deja lapte praf; în cazul acesta, mâncarea de făinos va trebui înmuiată doar cu apă, nu cu lapte. Dacă cel mic primeşte, îi mai poţi completa masa de seară cu un compot făcut în casă, cu fructele pasate. Îi poţi da chiar prăjitură de casă, cu mere.

Trebuie să ai mare grijă în cazul în care decizi să îi dai în mână mici bucăţi de carne sau de pâine! Este posibil să fie prea mari, să nu le poată mesteca în mod corespunzător şi să se înece. De aceea, copilul trebuie supravegheat permanent.

Copilul poate să ia mesele importante pe scăunel, iar pe cele de lapte, chiar pe genunchii mamei.

Copilul care nu mănâncă foarte mult poate fi încurajat dacă mâncaţi şi voi cu el, dacă este aşezat cu ceilalţi fraţi la masă sau dacă vede cum este realizată mâncarea.

Nu trebuie să forţaţi să mănânce un copil mofturos. El va refuza mai hotărât data viitoare orice încercare a ta de a-l hrăni. Dacă spune că nu îi place un aliment nou, nu înseamnă că nu trebuie să i-l mai dai, ci doar să mai amâni câteva săptămâni introducerea lui în alimentaţia copilului.

Creşterea. Între 8 şi 12 luni se va observa o creştere săptămânală mai lentă la cel mic, el va lua în greutate 60-85 de grame pe săptămână, adică 200-250 g pe lună. Copilul are acum în jur de 9 kg, însă dacă cel mic a luat cu câteva sute de grame mai puţin decât „normalul”, nu trebuie să te sperii, el nu este în niciun caz malnutrit.

Obezitatea la copiii de 8 luni. Unii copii se pot îngrăşa excesiv, mult peste media de mai sus. Totuşi, nu toţi bebeluşii sunt obezi, chiar dacă par „rotunjori”. Mulţi dintre ei îşi dezvoltă musculatura, iar odată ce creşte în vârstă, ceea ce se numea „surpuls”, va dispărea.

Cei mai mulţi dintre bebeluşi ajung să aibă o greutate mai mare decât cea normală pentru că mănâncă mai mult decât are nevoie organismul. Dacă sugarul are surplus de greutate, numai medicul poate stabili dacă cel mic trebuie să mai slăbească. Aşadar, nu îţi înfometa bebeluşul fără opinia specialistului.

Mâncăcioşii trebuie potoliţi (şi nu prin înfometare), iar mofturoşii, să aibă din ce să aleagă. Este bine să ştii care sunt alimentele de bază preferate de copil, să le mixezi şi să i le prezinţi pe farfurie într-un mod interesant. Într-un final, cu toţii trebuie să fiţi mulţumiţi de alimentaţia copilului, chiar dacă are câteva sute de grame în plus sau în minus, faţă de standardele impuse.