Diversificarea la 9 luni

Alimentația copilului de 9 luni nu va suferi schimbări majore față de luna precedentă. Dacă nu ai introdus încă un aliment dintre legume, fructe sau diverse tipuri de carne, o poți face acum, după gusturile sale. Dezvoltarea dorinței de a diversifica mâncarea s-a format deja, dinții au început să îi crească, totul trebuie să se concentreze asupra rețetelor pe care le vei prepara pentru el. În continuare, îți propunem pașii de urmat în diversificare, de ce sunt bune unele alimente în detrimentul altora și ce alimente mai pot fi introduse acum.

Diversificarea la 9 luniFață de vârsta de 8 luni nu există diferențe remarcabile de motricitate. Poate fi activ sau nu, însă, în general el poate sta în șezut, se poate ridica în picioare, este stabil, se deplasează de-a lungul patului.

Copilul se află în momentul în care i se schimbă dorințele: este posibil să nu mai vrea să bea lapte cu biberonul, este posibil să nu vrea nici recipientele de pe piață sub diverse forme, care aduc a ”căni pentru bebeluși”. Dacă încă vrea biberon, lasă-l cu biberonul, iar cana va fi introdusă sub formă de joc: i-o arăți, i-o dai doar lui și după câteva jocuri, este posibil să o și accepte. De asemenea, tot acum îi poți da lingurița în mână ca să poată duce el singur mâncarea la gură. Într-adevăr, este posibil ca mare parte din ceea ce i-ai dat să ajungă pe jos, pe masă, pe el sau pe tine, însă doar așa va învăța cum să utilizeze tacâmurile (trebuie să îl obișnuiești de mic să facă treburi precum un om mare).

Pentru că își poate ține capul și stă în funduleț, hrănirea celui mic se poate face la masă sau pe scăunelul special pentru bebeluși. Și cum pofta vine mâncând, cel mai bine ar fi să mâncați cu toții împreună. Așa, îi vei stârni apetitul și poate chiar vei reuși să îi dai alimentele după care nu era neapărat înnebunit.

Nu îți pierde răbdarea, în niciun fel de circumstanță! Să îți menții calmul este greu, însă nu imposibil. Lasă copilul să se manifeste, dă-i ce mâncare vrea, la ora la care cere (bineînțeles că trebuie respectat un program, însă nu cu strictețe, ci permisiv; este important ca între două mese să fi trecut cel puțin 2 ore). Pe parcursul mesei, copilul poate fi distrat, va vrea să se joace cu mâncarea, să îi simtă textura, să îi observe culoarea. Ar trebui să fii pregătită și pentru momentul în care se va juca excesiv de mult, așa că… fă mai multă mâncare, nu i-o pune în față din prima și încearcă să îl faci nu doar să se joace, ci și să mănânce!

Pentru copiii mofturoși, acum, pot fi introduse diverse jucării (preferate de ei, bineînțeles), ca personaje la masă. Așa, copilul se va juca cu păpușa cea nouă și va deschide gura mecanic, iar tu poți să îi dai mâncarea fără prea mari bătăi de cap și fără dezastru în bucătărie.

Dacă cel mic are dureri provocate de gingii (cauză care împiedică primirea cu plăcere a alimentației), atunci ar fi bine să îl dai cu creme speciale sau să îi dai să mestece alimente reci, precum înghețata făcută în casă.

Care sunt alimentele bune pentru copilul tău?

Alimentația copilului de 9 luni încă mai poate include laptele de la mamă sau laptele formulă, rămânând o sursă de hrană importantă pentru cel mic. Nu uita că el conţine anticopri, calciu și proteine, care ajută la dezvoltarea armonioasă a copilului. Un lucru important de înțeles este faptul că cel mic nu mai are nevoie de lapte ca hrană primară, imperios necesară, ci mai degrabă ca moft, ca plăcere de a-l bea. Acum, stomacul copilului este întru-totul pregătit pentru hrană solidă, de unde își va procura toate vitaminele și mineralele necesare. Doza zilnică de lapte poate rămâne undeva la 500 ml.

Sucurile sunt extrem de bune şi hrănitoare. Poți să îi dai suc de mere, struguri albi sau pere. Sucul poate fi diluat jumătate cu apă şi se dă sub formă de porţii, în jur de o ceşcuţă. Nu trebuie să îl daţi în biberon, pentru că se pot dezvolta bacterii, cauzate de prezenţa substanţelor zaharoase din suc. Bacteriile duc la infecţii ale urechilor sau carii. Atenţie! Nu îi da copilului suc în cantităţi foarte mari, pentru că poate dezvolta obezitate. Cel mai bine ar fi să i-l introduci treptat, de la 30 ml, până la 120 ml pe zi. Sucul poate favoriza apariţia crampelor sau a diareei, deci trebuie dat cu precauţie.

Fructele nu trebuie să aibă sâmburi. Cele mai bune fructe sunt bananele, piersicile sau orice alt fruct ras. Ca să îi potolești copilului durerile gingivale, fructele se vor pasa și vor fi băgate la congelator, în recipiente mici. După câteva ore, pasta se va întări și răci suficient de mult încât să îi poată fi dată copilului ca remediu pentru durerile cauzate de apariția dinților.

Se pot face piureuri din: mere, caise, banane, cireșe, struguri, kiwi, mango, pepene galben, nectarine, piersici, pere sau prune. Nu uita că cele cu sâmburi nu trebuie date în stare naturală (ori le faci piure, ori îndepărtezi toți sâmburii, însă specialiștii nu le recomandă)!

Piureul de legume poate fi îmbogăţit cu unt, însă nu trebuie sărat! Nu toate legumele trebuie să mai fie făcute piure. Acestea nu vor mai fi pasate ca în trecut, ci vor avea un aspect mai brânzos, mai tare, iar în cele din urmă pot fi administrate în starea lor naturală (inițial fierte, apoi crude).

Brânza proaspătă de vaci, făcută în casă, poate fi introdusă acum, în cadrul unei mese pentru bebeluşul tău. Tot acum, îi poţi da copilului perişoare de carne fierte, nu prăjite! De asemenea, mai poţi introduce în alimentaţia copilului ciorbă acrită cu borş sau zeamă de lămâie.

În funcţie de ceea ce îți recomandă şi medicul, de gusturile celui mic şi de greutatea sa, se adaugă cerealele din porumb, grişul, făina de orez, biscuiţii măcinaţi sau preparatele industriale (borcănaşele din supermarketuri).

Acum se va introduce şi făina de grâu sau alte tipuri de produse care conţin gluten, însă doar după ce copilul s-a obişnuit cu făinurile fără gluten. Biscuiţii puţin copţi sau pastele cu lapte pot deveni mâncărurile preferate ale celui mic. Nu uita că făinoasele din grâu, orz sau secară au un puternic factor alergizant pentru mucoasa intestinală a celui mic, dar și o valoare energetică mare, bogate în amidon și vitamine. De aceea, se recomandă ca primele tipuri de făinoase introduse să fie cele fără gluten: făina de porumb sau orez, iar după ce copilul s-a obişnuit cu acestea, poţi introduce şi preparatele din alte tipuri de făinos, însă cu prudenţă, observând dacă cel mic face intoleranţă la gluten!

Carnea trebuie să fie doar de pui sau vită, nu de porc, raţă sau gâscă. Cu toate astea, carnea roșie sau de vită este de preferat, pentru aportul mare de fier conținut. Aceasta se va fierbe și se poate mărunți la robot timp de 30 de minute. De asemenea, gălbenuşul de ou introdus acum trebuie să provină doar de la găină şi să fie procurat din surse sigure. Ficatul trebuie pasat în piureul de legume.

De reţinut! Alimentele vor fi mai mult tocate, date prin blender sau la mixer, asta pentru a-l învăţa să mestece şi să înghită hrană consistentă. Chiar şi sugarii care nu au dinţi pot mesteca mâncarea şi o pot înghiţi. Cu toate că nu pare, copilul are gingiile tari, pregătite pentru morcovii tăiați fâșii, pentru bucăți de fructe, pentru pâine ușor prăjită sau pentru bucățelele de carne. Brânza poate fi rasă, iar morcovul (și alte legume acceptate), tăiat cubulețe.

Pentru a-l obişnui pe cel mic cu hrana de om mare, de la această vârstă îi mai poţi da chiar şi mămăliguţă cu brânză de vaci.

Dacă cel mic refuză unele mâncăruri, nu insista să i le mai dai şi compensează mesele pierdute cu lapte de la sân sau lapte praf.

Introducerea fructelor conservate se poate face la această vârstă. Fructele conservate în casă, precum compotul de mere, compotul de gutui, pasta de mere sau gemul de caise vor fi introduse în alimentaţia copilului tău. O altă opţiune ar fi fierberea fructelor proaspete, făcute pastă, apoi amestecate cu pesmet sau biscuiţi sfărâmaţi şi adăugată brânza de vaci făcută în casă. Compoturile nu trebuie să conţină conservanţi sau zahăr!

Zahărul trebuie administrat cu precauție la această vârstă. Unele mămici preferă să nu dea copiilor lor preparate din zahăr, pentru că dăunează sănătății dinților și a organismului. De preferat ar fi să nu insiști cu doze mari de zahăr în budincile, compoturile sau piureurile de fructe pe care le dai copilului tău. Cel mai bine este să nu îi dai dependență de zahăr încă de la 8-9 luni!

Preparatele industriale (borcănelele care sunt în supermarketuri) pot exista în alimentaţia copilului încă de la 8 luni, având avantaje, precum: economie de timp, comoditate, posibilitate de stocare sau preparare instant. Aceste alimente au avizele internaționale, sunt sigure pentru copilul tău, pot fi digerate ușor, au foarte puțină sare, conțin puțin zahăr, nu au în compoziție gluten, sunt securizate bacteriologic, toxic și oncologic. Însă trebuie să fii atentă ce tip de preparat cumperi, să te uiți la vârsta recomandată și la ceea ce conține, în conformitate cu necesitățile și toleranțele celui mic.

Atenție! Nu îți lăsa niciodată copilul nesupravegheat în timpul meselor! Există riscuri foarte mari de înecare cu alimentele. De aceea, nu trebuie să îi dai încă celui mic fructe care conțin sâmburi, precum zmeura, strugurii sau pepenele. De asemenea, trebuie să încerci intoleranța celui mic la căpșune sau alte fructe puternic alergizante.

Dacă cel mic se îneacă, trebuie să îl poziționezi cu fața în jos, sprijinit pe mâna ta. Capul trebuie să fie mai sus decât pieptul. Cu palma liberă, îi vei da câteva palme (specialiștii spun 5) între umeri, până își revine.

Câte mese sunt recomandate copilului de 9 luni și care sunt cantitățile necesare de hrană?

Acum, copilul trebuie să mănânce 3 mese principale, pe zi, și două gustări (dimineața și după-amiaza).

Specialiștii spun că alimentația copilului de 9 luni cuprinde:

  • Dimineața – lapte;
  • Gustare – un fruct proaspăt;
  • Prânz – piure de legume și carne, fructe pasate sau proaspete;
  • După- amiaza – un fruct, lapte sau brânză de vaci, iaurt cu biscuiți;
  • Seara – porția de cereale cu lapte și/sau lapte matern/praf.

Fructele și legumele vor fi introduse în 4-5 porții într-o zi. Ele trebuie să însumeze 300 de grame zilnic. Legumele verzi sunt bogate în vitamina A, atât de necesară creșterii normale a celui mic. Cerealele vor însuma până la 240 de grame, zilnic. Porția de carne sau orice aliment care conține proteine trebuie să fie undeva până în 180-200 de grame, zilnic. Gălbenușul se poate da de 3-4 ori pe săptămână. Brânza de vaci sau produsele lactate se dau în fiecare zi sau o dată la două zile (jumătate de ceașcă de iaurt, o treime de ceașcă de brânză de vaci sau 30 g brânză naturală).

Alăptarea se va face de 3-4 ori pe zi, însumând până la 1.000 ml; apa se va da până în 120 ml pe zi, iar sucul – 90 ml diluat cu 30 ml de apă.

Creşterea. Între 8 şi 12 luni se va observa o creştere săptămânală mai lentă la cel mic, el va lua în greutate 60-85 de grame pe săptămână, ceea ce înseamnă cam 200-250 g pe lună. Copilul are acum în jur de 9 kg, însă dacă cel mic a luat cu câteva sute de grame mai puţin decât „normalul”, nu trebuie să te sperii, el nu este în niciun caz malnutrit.

Obezitatea la copiii de 9 luni. Unii copii se pot îngrăşa excesiv, mult peste media de mai sus. Totuşi, nu toţi bebeluşii sunt obezi, chiar dacă par „rotunjori”. Mulţi dintre ei îşi dezvoltă musculatura, iar odată ce creşte în vârstă, ceea ce se numea „surpuls”, va dispărea.

Cei mai mulţi dintre bebeluşi ajung să aibă o greutate mai mare decât cea normală pentru că mănâncă mai mult decât are nevoie organismul. Dacă sugarul are surplus de greutate, numai medicul poate stabili dacă cel mic trebuie să mai slăbească. Aşadar, nu îţi înfometa bebeluşul fără opinia specialistului.

Acestea sunt doar sfaturi pentru un echilibru în alimentația copilului de 9 luni. Nu uita că cel mai bine este să îi dai copilului alimente variate, să ții cont de ce preferințe are, de orele la care i se face foame și de necesitățile sale!

Cu un Like vezi tot ce publicăm: