Diversificarea la un an

Alimentația copilului de un an va include alimente noi, care până acum aveau un risc mare de intoleranță. Cel mic va ști mult mai bine ce să îți ceară, când i se face foame. Procesul de fortifiere a oaselor continuă, iar fierul din organism trebuie atent observat. Iată ce trebuie să faci din punct de vedere alimentar atunci când ai acasă un copil de un an.

Diversificarea la un anCopilul tău a crescut! Are un an acum, iar dorinţele sale încep să se contureze, putând să se impună în faţa părinţilor slabi de înger… Vor exista multe refuzuri, mai ales la masă, însă NU trebuie să te laşi învinsă de „micul manipulator”. Se poate ca unele alimente sau chiar cele care îi plăceau să nu îi mai placă.

Sfaturi la masă

Timpul dintre mese trebuie respectat, în aşa fel încât cel mic să vrea să mănânce, să aibă timp să i se facă foame (însă nu trebuie înfometat). Farfuria trebuie să fie mai mult goală, să vrea mai mult, iar hrana trebuie să fie aranjată frumos, să stimuleze vizual bebele să mănânce.

Dacă tu crezi că vei avea succe, poţi să îi distragi atenţia celui mic pe parcursul mesei, pentru a mânca alimente noi, pe care nu le agrea: vorbeşte cu el despre desenele animate preferate sau despre timpul liber pe care îl veţi petrece împreună.

De asemenea, fă-l să ia parte din procesul de gătire a mâncării. Arată-i alimentele de bază, spune-i să te ajute, făcându-l să îţi dea uleiul sau chiar făina. În bucătărie, ai mare grijă la cuţite sau la răzătoare! Obiectele periculoase trebuie ţinute departe de cel mic, în dulapurile suspendate, la care ai acces doar tu.

Încurajează-l să aleagă singur ce gustare va vrea şi dă-i mereu alternative ca răspuns: „Astăzi avem budincă de căpşuni sau de zmeură. Ce preferi?”.

Când copilul mănâncă nu îi distrage atenţia cu altceva – televizor, tabletă sau telefon. Ora mesei trebuie să se desfăşoare în tihnă, fără prea multe bătăi de cap, fără „ispite” în jur. Altfel, rişti să îi dai să mănânce un timp îndelungat şi fără succes.

Copilul nu trebuie lăsat singur la masă: se poate răni, se poate îneca, poate să cadă de pe scaun, să împrştie mâncarea peste tot sau să se rănească.

Ce trebuie să mănânce și la ce are interzis

Mesele vor respecta numărul, ca şi până acum. Vor fi trei mese principale şi două gustări. Însă, fixarea alimentației se va face în funcție de fiecare copil în parte. Unii pot deveni mai mâncăcioși, alții, mai mofturoși. Dacă unii abia mănâncă de 2-3 ori pe zi, alții pot ajunge chiar și la 4-6 gustări.

Porțiile vor fi mici, pentru a stimula vizual copilul, pentru a reuși să atingă nivelul de ”farfurie goală” și de ”mai vreau”. Cantitatea mare de mâncare îl va instiga la mofturi, refuzul de a mânca și poate ajunge chiar să se joace cu ce are în farfurie.

În al doilea an de viaţă, copilul va lua în greutate de la 1,5, la 3,5 kg. De aceea, mesele trebuie să fie gândite în aşa fel încât să aducă un aport de hrană corespunzător, să aibă toţi nutrienţii necesari pentru dezvoltarea şi transformarea dintr-un bebluş, într-un copil sănătos şi mai apoi într-un adult responsabil din punct de vedere alimentar. Şi ar fi bine să nu îl obligi să mănânce nimic din ce nu îi place, pentru că va deveni mai mofturos, nu va vrea sub nicio formă anumite alimente, nici măcar când se va face mare.

Alimentaţia copilului de un an trebuie să cuprindă, mai nou: lapte de vacă, citrice sau sucuri de citrice, albuş de ou bine fiert, miere negătită, suc de roşii, căpşuni, zmeură, afine şi alte fructe de pădure, tăiate în bucăţi mici. Tot acu, celui mic i se vor da chifteluțe de carne pregătite în ulei.

Laptele va rămâne una din sursele principale de vitamina D, pentru oase puternice. Este indicat să îi dai până la 700 ml sau 3 căni de lapte, iaurt sau brânză, zilnic. Atenţie! Copilul va putea să bea lapte de vacă acum. De aceea, trebuie să respecţi regula celor 4 zile* şi dacă observi orice intoleranţă, alimentul nu i se va mai da. Cel mai bine ar fi să consulți medicul pediatru înainde de a-i introduce laptele de vacă în alimentaţie. Acum, îi mai poţi da copilului şi lapte de capră.

Carnea de pui, de vită sau chiar ficatul de pui, rămân surse esenţiale pentru aportul de fier. Mulţi pici au probleme cu lipsa fierului în organism la aceste vârste. De aceea, este bine să întrebi pediatrul dacă ar fi indicat să îi dai suplimente de fier copilului tău.

Încă de la 10 luni, copilul poate să mănânce și carne de pește alb, adică de șalău, știucă și păstrăv. Mare atenție la oase! Peștele alb are un conținut scăzut de grăsime și foarte multe proteine, fiind ușor de mestecat de către cel mic. Peștele va fi tăiat fâșii, acoperit cu făină, cu ou bătut și fulgi de porumb pisați și se va auri în tigaie. Poți introduce masa de pește de două ori pe săptămână.

Preparatele industriale (borcănelele care sunt în supermarketuri) pot exista în alimentaţia copilului de un an, având avantaje, precum: economie de timp, comoditate, posibilitate de stocare sau preparare instant. Aceste alimente au avizele internaționale, sunt sigure pentru copilul tău, pot fi digerate ușor, au foarte puțină sare, conțin puțin zahăr, nu au în compoziție gluten, sunt securizate bacteriologic, toxic și oncologic. Însă trebuie să fii atentă ce tip de preparat cumperi, să te uiți la vârsta recomandată și la ceea ce conține, în conformitate cu necesitățile și toleranțele celui mic.

Alimentația copilului de un an trebuie să devină consistentă, cu legumele și carnea nedate prin blender sau mixer, ci tăiate bucăți foarte mici. Hrana poate fi dacă atât cu lingurița, însă poate fi luată de cel mic, cu mâinile. Nu trebuie să îl lași să se joace cu mâncarea, însă dacă el bagă în gură, în loc să arunce, atunci îi poți permite să mănânce cu mâinile. Ușor-ușor, vă va vedea pe voi, cei din familie, că nu vă murdăriți pe mâini la masă și nu va mai dori nici el să facă asta.

Dieta zilnică minimală pentru copilul de peste un an. Este bine să îi dai: 480 ml de lapte sau 2 căni sau echivalentul în brânză ori iaurt; 60 g de alimente cu proteine şi fier (carne sau ou) sau cereale cu un plus de fier; 30 ml de suc de protocale sau orice alt fel de suc proaspăt; eventual, multivitamine pentru acoperirea deficitului din lipsa consumului suficient de legume (la indicaţia pediatrului). (T. Berry Brazelton, Touchpoints, 1992)

Alimente ce trebuie consumate cu precauție

Copilul poate mânca orice, excepţie făcând: alimentele care provoacă înec, preparate sărate, picante, care conţin zahăr mult sau unt, alimentele de la fast-food. Nu mânca de faţă cu el acele lucruri pe care nu vrei să i le dai. Mâncarea nu va deveni recompensă pentru ceea ce face cel mic.

În alimentația copilului de un an trebuie evitate alimentele: cafea, carne tocată cumpărată, salam, orice tip de grăsime, pește afumat ori legume murate. Sarea în mâncare – nu este obigatorie la vârsta asta și este bine să nu o dai copilului mic. Experții spun că sarea ar putea duce la apariția hipertensiunii la adult. Dulciurile, mai ales cele care au zahăr în exces, nu sunt recomandate acum. Excesul de dulciuri duce la apariția cariilor dentare.

Ce ne facem cu copiii mofturoşi?

Pentru ca cel mic să mănânce şi legumele din supă, este bine să strecori supa după ce ai făcut-o, să îi dai doar legumele, sub formă de masă principală, iar zeama limpede se poate bea direct din cană.

De asemenea, s-ar putea să te confrunți cu un copil care mănâncă foarte încet sau care vrea un singur fel de mâncare mult, mult timp. Într-un fel trebuie să te conformezi, sunt multe lucruri pe care copilul le descoperă și ritmul său poate diferi de la o masă la alta. Așadar, cu răbdarea treci și marea!

Impune totuși niște reguli: explică-i că mâncarea nu se aruncă, că hrana nu trebuie să fie consumată decât la masă și că nu e voie să scuipe. Trebuie să existe o disciplină, iar dacă regulile sunt încălcate, vei fi nevoită să iei măsuri: ia-i mâncarea din față, explică-i ce regulă a încălcat și înarmează-te cu fermitate, dar și cu blândețe (trebuie să știe că te-ai supărat, însă nu este cazul să începi să țipi la el, să îl pedepsești după masă).

Este bine să fii tu exemplul lui în viață, pentru că cel mic imită comportamentul tău. Așadar, mâncați cu toții la masă, arată-i că nu trebuie nici să arunce cu mâncarea și nici să scuipe cu ea, dacă nu îi place.

Care sunt porțiile de mâncare în alimentația copil de un an?

Din grupul cerealelor fac parte – cerealele, produsele de panificație, sau pastele. Ele pot fi consumate până la 250 g zilnic.

Din grupul leguminoaselor, îi poți da copilului boabe de fasole, nuci sau semințe. Se pot da până în 200 g zilnic.

Din grupul lactatelor fac parte: lapte de vacă, de capră, lapte praf (pentru copiii cu deficit de vitamine și pentru cei mofturoși), brânză proaspătă sau iaurt. Toate acestea trebuie să însumeze până în 720 ml zilnic.

Oul întreg poate fi consumat acum de cel mic, fie fiert, fie omletă foarte bine gătită. Se dă o dată la două zile sau de 3-4 ori pe săptămână.

Carnea de pui sau de vită se va da zilnic, la masa de prânz, iar în locul acesteia mai poate fi preparată carnea de pește alb, proaspătă!

Obezitatea la copiii de un an. Unii copii se pot îngrăşa excesiv, mult peste media de mai sus. Totuşi, nu toţi sunt obezi, chiar dacă par „rotunjori”. Mulţi dintre ei îşi dezvoltă musculatura, iar odată ce creşte în vârstă, ceea ce se numea „surpuls”, va dispărea.

Cei mai mulţi dintre ajung să aibă o greutate mai mare decât cea normală pentru că mănâncă mai mult decât are nevoie organismul. Dacă cel mic are surplus de greutate, numai medicul poate stabili cum ți cât trebuie să mai slăbească. Aşadar, nu îţi înfometa copilul fără opinia specialistului.

Alimentația copilului de un an nu trebuie să aducă mari schimbări în stilul său de viață. Întotdeauna există o linie spre care trebuie să tinzi când îi vei da de mâncare. Ai grijă să nu fii sub ea și nici peste ea, prea des! Noile alimente introduse, precum zmeura, căpșunile sau mierea îi vor îndulci mai mult mâncarea și o vor face mai apetisantă. Este simplu să fii mamă de copil ”măricel”. 🙂

*Regula celor 4 zile. Regula este valabilă încă de la începutul diversificării la bebeluși: orice aliment nou, trebuie introdus constant, timp de 4 zile, în așa fel încât sistemul digestiv al micuțului să se obișnuiască cu noul aliment. Acum, se poate depista intoleranța celui mic la diverse ingrediente de bază.

Cu un Like vezi tot ce publicăm: