Pâinea în alimentaţia bebeluşului

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

Articol redactat de Cosmina Florescu și verificat de farmacist Ioana Dejeu.

Sumar:

  1. De când poţi să îi dai bebeluşului pâine
  2. Ce tip de pâine poate să  mănânce
  3. Cât de des poate să mănânce pâine
  4. Semne că bebeluşul are alergie la pâine, la gluten
  5. Ce tip de pâine să nu îi dai bebeluşului
  6. Reţete  de pâine pentru bebeluş
  7. Concluzii
  8. Resurse despre „Pâinea în alimentaţia bebeluşului”

De când poţi să îi dai bebeluşului pâine

Diversificarea alimentară reprezintă una dintre cele mai importante etape din dezvoltarea şi creşterea unui bebeluş. Până la vârsta de 6 luni, cel mic a fost hrănit exclusiv cu lapte, fie alăptat, fie a primit formule de lapte praf, iar de la această vârstă va începe să se bucure de o nouă formă de hrană plină de gusturi noi şi de nutrienţi.

Diversificarea începe în momentul în care bebeluşul este apt din punct de vedere fizic şi psihic să accepte o nouă formulă de hrană, dar să o şi poată mesteca şi înghiţi. Este etapa când cel mic poate sta în şezut şi îşi poate susţine căpuşorul, când nu va mai împinge cu limbuţa linguriţa cu mâncare, ci o va accepta şi o va mesteca plimbând-o iniţial prin guriţă în mişcări sus-jos, urmând ca ulterior să-şi dezvolte şi mişcarea stânga-dreapta. Este etapa descoperirii şi dezvoltării reflexului de masticaţie, atât de important în alimentaţie.

Acest proces va dura până la vârsta de 2 anişori, urmând ca până la vârsta de 4 ani să-şi însuşească toate mecanismele mestecatului corect. Desfăşurarea diversificării, respectiv primii ani de viaţă, este hotărâtoare pentru sănătatea celui mic, pentru o bună dezvoltare, dar şi pentru siguranţa acestuia. Acum se deprinde cu gusturi şi obiceiuri alimentare, însă toate acestea impun reguli bine stabilite.

Diversificarea presupune un anume mod de administrare, dar impune şi reguli în ceea ce priveşte alimentele care sunt permise. Deoarece sistemul digestiv şi cel imunitar sunt încă nematurizate, riscul ca bebeluşul să manifeste în primul an reacţii alergice sau intoleranţe este mare. Din acest motiv, există o serie de alimente nerecomandate până la vârsta de 1 an, sau care presupun atenţie mărită din partea părinţilor în vederea sesizării oricărui tip de reacţie.

Printre alimentele care pot provoca intoleranță se află şi glutenul, pâinea albă şi toate produsele de panificaţie care conţin griş, orz sau ovăz.

Sistemul digestiv al bebeluşului nu va accepta cu uşurinţă glutenul, astfel că se va aştepta momentul când va fi pregătit să digere această proteină vegetală, nu înainte de 6 luni, dar nici mai târziu de 8 luni deoarece crește riscul apariției colii Celiace. Boala Celiacă este o boală autoimună gravă care apare la persoanele cu o predispoziție genetică în care ingestia glutenului duce la deteriorarea intestinului subțire. Se presupune că afectează 1% din populația întregii lumi., conform celiac.org.

Introducerea pâinii în alimentaţia unui bebeluş se va face ca în cazul oricărui aliment nou. I se va da câte puţin, pentru a se putea constata dacă cel mic tolerează bine glutenul. Pâinea în sine nu reprezintă un aliment, ci este un suport pentru administrarea altor alimente, deci trebuie să facă parte dintr-un meniu echilibrat şi variat, ţinând cont de faptul că are un aport important de fibre şi nutrienţi.

Bebeluşul va putea primi pâine atâta timp cât nu manifestă intoleranţă sau alergie la gluten, iar varietatea de sortimente de panificaţie oferă părinţilor posibilitatea de a alege pentru cel mic cea mai sănătoasă variantă., conform canigivemybaby.com.

Ce tip de pâine poate să mănânce

Nutriţioniştii şi pediatrii nu recomandă excluderea totală a pâinii din meniul unui copil, ci o recomandă aducând beneficii şi fiind un suport pentru hrana celui mic. Pâinea reprezintă un aport energetic foarte bun, este sursă de fibre, conţine vitamine şi oligoelemente, calciu, magneziu şi fosfor, acizi graşi esenţiali. În acelaşi timp, pâinea este sursă de carbohidraţi, care în exces pot provoca dezechilibre la nivelul colesterolului, crescând în timp riscul apariției unei boli cardiace.

Sortimentele de pâine sunt foarte variate, astfel că un părinte poate alege ce consideră că este mai bun pentru copil, însă doar după ce s-a asigurat că cel mic acceptă ingredientele şi nu are reacţii de intoleranţă sau alergie la gluten sau la oricare dintre ingredientele cuprinse în produs.

Nutriţioniştii recomandă pentru cei mici pâinea integrală sau cea din diverse amestecuri de cereale. Pentru copii, pâinea de secară pare să fie una dintre cele mai sănătoase variante. De asemenea, se recomandă pâinea graham, cât şi cea neagră. Pâinea integrală conţine o cantitate mare de fibre, acestea având rolul de a uşura funcţionarea tranzitului intestinal. Pe de altă parte, pâinea integrală, cât şi cea din secară, neagră sau graham conţin mult mai multe vitamine şi oligoelemente faţă de pâinea albă. Fiind fabricată din făină nerafinată, pâinea integrală are un indice glicemic scăzut, ceea ce îi conferă un plus pentru consumul în cazul copiilor.

Atunci când alege pâinea pentru bebeluşul lui, un părinte trebuie să ţină cont de câteva reguli. Ingredientele folosite ar trebui să fie cât mai puţine, iar termenul de valabilitate cât mai scurt. Astfel, pentru un bebeluş, cea mai bună pâine este cea care are în compoziţie făină, aici alegându-se sortimentul, apă, sare şi drojdie. Cu cât numărul ingredientelor creşte şi aditivii sunt mai numeroşi, cu cât termenul de valabilitate este mai lung (deci conservanţii mai puternici), cu atât pâine nu este recomandată unui copil.

Pentru cei mici, este recomandată pâinea cu un adaos mic de zahăr şi sare, fără coloranţi alimentari. Este foarte important ca părinţii să se asigure de ingredientele folosite în prepararea pâinii.

Nici pâinea albă nu trebuie exclusă din alimentaţia celui mic, având un aport de calciu, însă trebuie administrată cu moderaţie.

Astfel, cel mic va consuma pâine după vârsta de 7 luni însă doar dacă organismul acceptă glutenul şi celelalte ingrediente folosite în procesul de fabricare. Indicat ar fi ca bebeluşul să se bucure de o alternanţă în produsele de panificaţie, consumând atât pâine albă, cât şi sortimente de pâine integrală, neagră sau cu diferite tipuri de seminţe., conform newwaysnutritions.com.

„Boala Celiacă poate apărea la orice vârstă după ce oamenii încep să consume alimente sau medicamente ce conțin gluten. Dacă nu se iau măsurile necesare pentru a ține sub control această boală, poate afecta sănătatea, chiar ajungând la moarte. De cele mai multe ori, boala Celiacă este ereditară, ceea ce înseamnă că persoanele care au rude de gradul întâi care manifestă boala Celiacă, au un risc de 1 la 10 în a dezvolta această boală autoimună.” farmacist Ioana Dejeu

Cât de des poate să mănânce pâine

Pâinea reprezintă un aport energetic foarte mare. Din acest motiv, este recomandată consumului în special dimineaţa furnizând energie pentru întreaga zi.

În cazul bebeluşilor, imediat ce părinţii s-au asigurat că aceştia nu manifestă alergie sau intoleranţă la gluten, se va administra pâinea cu moderaţie, indiferent de sortimentul ales. Pâinea reprezintă sursă importantă de fibre, calciu, fier, magneziu, fosfor, deci va fi un aport nutritiv masiv care trebuie combinat cu grijă cu alimente din alte grupe.

Cel mic poate mânca la micul dejun pâine cu brânzeturi, find o combinaţie plăcută şi hrănitoare. Bebeluşul se poate bucura şi de o felie de  pâine cu unt şi gem/dulceaţă făcute în casă și fără zahăr dacă e posibil până la vârsta de 1 an. De asemenea, se pot face combinaţii foarte hrănitoare de iaurt cu bucăţele de pâine, foarte  apreciate de micii pofticioşi.

Pe parcursul zilei, la următoarele mese, se recomandă prudenţă în administrarea pâinii. Nu se va combina carnea cu pâinea şi se va ţine cont şi de alte alimente de panificaţie consumate pe durata unei zile. La vârsta de 2 ani, un copil ar trebui să consume aproximativ 50 – 60 grame de pâine pe zi.

Astfel, bebeluşul poate mânca pâine zilnic, în special la micul dejun, primind  pâine de diverse sortimente, alternându-se pâinea albă cu cea integrală sau cu seminţe., conform healthpages.org.

Semne că bebeluşul are alergie la pâine, la gluten

Alergia la gluten este una dintre cel mai des întâlnite tipuri de alergii, reprezentată printr-o sensibilitate a intestinului subţire care se manifestă după ce s-a consumat proteina vegetală, denumită gluten. Organismul care manifestă astfel de alergie se comportă ca şi cum glutenul este un intrus, astfel că va intra în luptă cu el, provocând leziuni la nivelul intestinului subţire, plus alte manifestări anexe.

Ca în cazul oricărei alergii, încă nu se cunosc realele cauze care generează aceste reacţii de respingere.

Bebeluşul alergic la gluten va manifesta o serie de semnale care vor indica părintelui şi medicului faptul că există un fond alergic manifestat prin reacţia la anumite alimente, în cazul de faţă, la gluten. Tocmai din cauza toleranţei scăzute a organismului în faţa glutenului, nutriţioniştii recomandă introducerea pâinii în meniul copilului după vârsta de 8 – 9 luni, spre  1 an, dar medicii pediatri și neonatologi recomandă introducerea glutenului în alimentația bebelușului în jurul vârstei de 7 luni, tocmai pentru a elimina riscul apariției bolii Celiace.

Dacă cel mic este alergic la gluten, va putea manifesta scaune moi şi apoase, crampe abdominale, balonare. Reacţiile pot fi şi la nivelul pielii, apărând iritaţia la care se pot adăuga dificultăţi de respiraţie.

Cel mic va deveni iritat şi plângăcios, stare generată de disconfortul general, de durerile musculare şi osoase.

Pe lângă aceste semnale imediate, o alergie la gluten conduce la anemie, la pierderea densităţii osoase şi la încetinirea creşterii sau pierderii în greutate.

Toate aceste semnale vor conduce către medicul alergolog, care, pe baza testelor de sânge, va stabili dacă este vorba despre alergie la gluten sau la un alt aliment.

Dacă acesta este diagnosticul, atunci micuţului nu i se vor administra alimente care conţin grâu, orz, ovăz, griş, implicit, nu va mânca pâine şi produse de panificaţie. Se vor impune măsuri în alimentaţie, existând variante şi pentru cei alergici la gluten. Există pe piață o gamă mai restrânsă de produse ce nu conțin gluten, de la diverse paste, biscuiți și până la făină specială din care se poate face pâine acasă., conform health.wa.gov.au.

Ce tip de pâine să nu îi dai bebeluşului

În primul rând, bebeluşul nu va primi pâine mai devreme de 7 luni. Odată ce s-a constatat faptul că poate consuma gluten fără a manifesta reacţii alergice sau intoleranţă, se impune totuşi moderaţie. Pâinea aduce un aport masiv de nutrienţi, astfel că se va administra în cantităţi mici la vârsta de 2 ani, cel mic putând să consume 50-60 grame de pâine într-o zi.

Nutriţioniştii recomandă ca un copil să consume pâine din toate sortimentele. Însă în cazul pâinii albe, se impune moderaţie, deoarece aduce un aport foarte mare de carbohidraţi. Pâinea integrală, de secară sau cu seminţe reprezintă o sursă foarte mare de vitamine şi oligoelemente, astfel că şi aici se impune moderaţie, evitând solicitarea excesivă a sistemului digestiv.

Nu i se va administra unui bebeluş pâine cu termen foarte mare de valabilitate. De asemenea, se vor evita produsele care au o listă foarte lungă de ingrediente, printre care aditivi, conservanţi şi coloranţi. De asemenea, pâinea adminitrată nu ar trebui să aibă un aport mare de zahăr şi sare.

Celui mic nu i se va administra pâine caldă sau foarte proaspătă pentru a evita problemele la nivel digestiv.

Astfel, se va evita administrarea unui singur tip de pâine, se vor alterna pâinea albă, sursă de calciu, cu sortimente de pâine integrală, neagră sau cu seminţe, care asigură un aport mărit de fibre şi oligoelemente., conform newwaysnutritions.com.

Reţete  de pâine pentru bebeluş

Pentru cei mici, se poate adopta varianta cea mai sigură şi sănătoasă de a prepara în casă sortimente diferite de pâinică. Mama va jongla cu ingrediente deja acceptate de către micuţ, va avea control total asupra tuturor elementelor introduse în pâinică, va şti câtă sare, zahăr, drojdie să pună, ce seminţe să adauge şi nu va folosi aditivi şi coloranţi. Apelând la câteva reţete, mama va asigura celui mic necesarul de calciu, fibre şi fier, alternând sortimente dintre cele mai diferite. Va prepara pâinici delicioase care se pot transforma în tartine gustoase şi foarte sănătoase, îmbogăţite cu dulceţuri, gemuri şi sortimente de brânzică.

Pâinică albă de casă

Va fi nevoie de 500 grame de făină, 7 grame de drojdie deshidratată, 300 ml apă călduţă, un praf de sare, 2 linguri de ulei de struguri.

Se va amesteca făina cu praful de sare şi cu drojdia deshidratată. Se face în mijloc o gropiţă în care se va adăuga uleiul. Se toarnă jumătate din cantitatea de apă călduţă, se începe frământarea şi se adaugă treptat toată cantitatea de apă. Aluatul obţinut se frămână aproximativ 10-15 minute, după care se lasă 30 de minute la crecut.

Se unge cu ulei o tavă rotundă, se pune aluatul dospit şi se coace în cuptorul bine încălzit, timp de 30 minute. Se scoate din tavă şi se lasă la răcit.

Pâinică de secară cu seminţe

Pentru a obţine o pâinică gustoasă şi sănătoasă, va fi nevoie de 200 grame făină de secară, 200 grame făină albă, 200 ml apă călduţă, 2 linguri ulei de măsline, 10 grame drojdie deshidratată, un praf de sare şi un mix de seminţe.

Se amestecă cele două tipuri de făină împreună cu sarea şi drojdia. Se face o adâncitură în mijloc, se adaugă uleiul de măsline şi cantitatea de apă. Se începe frământarea, iar dacă mai este nevoie se mai adaugă apă. Pe timpul frământării, se vor  adăuga seminţe de in, de floarea soarelui sau de dovleac. Se lasă la crescut, după care se pune într-o tavă unsă cu ulei. Se unge pâinea cu ulei şi se presară cu un mix de seminţe. Se coace 45 de minute la foc moderat., conform jennahelwig.com.

Concluzii

Pâinea este un aliment necesar în alimentaţia copiilor, reprezentând o sursă importantă de fibre, vitamine, oligoelemente  şi acizi graşi. Pentru a i se putea administra pâine, cel mic trebuie să nu prezinte intoleranţă la gluten, lucru de care părinţii şi medicul pediatru se vor asigura în jurul vârstei de 7 luni.

Nutriţioniştii recomandă un echilibru în consumul de pâine, cel mic primind atât pâine albă, bogată în calciu, cât şi pâine integrală, neagră sau cu seminţe, bogată în fibre, magneziu şi fier. De asemenea, consumul de pâine trebuie monitorizat, astfel încât cel mic să nu mânânce foarte multă la vârsta de 2 ani, un copil putând să consume în jur de 50-60 grame de pâine într-o zi.

Resurse despre „Pâinea în alimentaţia bebeluşului”

  1. canigivemybaby.com
  2. newwaysnutritions.com
  3. healthpages.org
  4. health.wa.gov.au
  5. jennahelwig.com
  6. celiac.org

Ioana Dejeu

farmacist

doctorand în științe farmaceutice

ioana.dejeu@gmail.com

DrGeoMEDSRL@gmail.com

0745 542867

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *