Supă, piure, bucăţi – evoluția mâncării în farfurie, în funcție de dezvoltarea bebeluşului

Comandă Ghidul complet despre Bebeluși

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist.

Articol redactat de Livia Şandru și verificat de doctor Gabriela Albu, medicina de familie, homeopat și specializare în ecografii.

Sumar:

Hrănirea bebelușului cu alimente solide în funcție de vârstă
Supă – cantitate și tipul acesteia în funcție de dezvoltarea bebelușului
Piure – cantitate și tipul acestuia în funcție de dezvoltarea bebelușului
Bucăți – cantitate și tipul acestora în funcție de dezvoltarea bebelușului
Alte alimente – cantitate și tipul acestora în funcție de dezvoltarea bebelușului
Concluzii
Resurse despre „Supă, piure, bucăți – evoluția mâncării în farfurie în funcție de dezvoltarea bebelușului”

Hrănirea bebeluşului cu alimente solide în funcţie de vârstă

Laptele matern sau formula de lapte este hrana principală a bebeluşului până la vârsta de 6 luni. Laptele oferă bebeluşului vitaminele şi mineralele de care are nevoie, mecanismele naturale de apărare împotriva bolilor şi întărirea sistemului imunitar.

După această vârstă, bebeluşul primeşte şi alte alimente prin diversificare. Introducerea alimentelor noi se face treptat cu multă grijă şi atenţie, în funcţie de vârstă, de dezvoltarea sistemului digestiv şi de reacţia bebeluşului la noutăţile alimentare.

În primul rând, copilul trebuie să fie „pregătit” pentru a începe diversificarea, să-şi poată ţine singur capul, să stea bine în şezut, să facă gesturi de mestecare, folosind limba pentru a muta mâncarea în interiorul gurii, să manifeste interes pentru mâncare, să poată închide gura în jurul unei linguriţe şi să aibă o greutate dublă faţă de cea cu care s-a născut.

La început, laptele este alternat cu alimentele solide care se introduc. Se vor introduce cu atenţie noutăţile pentru a evita alergiile. Chiar dacă copilul nu vorbeşte încă, el îşi exprimă prin grimase sau plâns admiterea sau respingerea unui aliment nou. În plus, trebuie urmărită cu atenţie calitatea scaunului care spune fără greş dacă ceva nu merge bine şi dacă se impun alte măsuri. În cazul alergiilor alimentare, pot apărea pe pielea copilului bubiţe şi în acest caz trebuie cerut sprijinul pediatrului.

Diversificarea începe după vârsta de 6 luni cu supă de legume strecurată introdusă treptat de la 1 linguriţă până la aproximativ 150 ml în aproximativ două săptămâni.

Deoarece stomacul bebeluşului este mic şi sistemul digestiv nu este suficient dezvoltat, nu poate digera încă mâncarea solidă, legumele din supă se vor procesa la blender sub formă de piure, care se subţiază mult cu supă de legume şi apoi se oferă copilului, începând cu 1 linguriţă până la o masă completă. Treptat, după ce bebeluşul se obişnuieşte cu piureul şi legumele conţinute de acesta, piureul se va subţia mai puţin.

Se pot face piureuri şi din fructe care trebuie să fie moi (bine coapte), fierte sau coapte la cuptor. Efortul copilului de masticare nu trebuie să fie prea mare, mai ales că bebe nu are încă dinţi să le mestece.

Fructele cu care se poate începe diversificarea sunt: avocado, banane (cu măsură deoarece constipă!), mere, nectarine, pere. Legumele recomandate sunt: morcov, dovlecel, păstârnac, țelină, ardei, conopidă, cartofi dulci. Se va evita laptele de vacă deoarece este greu digerabil și poate da alergii.

Între 6 – 8 luni, se pot introduce cerealele fără gluten (orez, ovăz, orz), se vor introduce şi alte fructe în plus, caise, piersică, prune, mango, afine, stafide pasate şi legumele: fasole verde, ceapă, praz, mazăre, păstârnac, dovlecel. Tot acum se pot oferi copilului proteine animale: carne de pui, de curcan, dar şi produse din lapte preparate în casă (lapte – iaurt şi brânză de vaci).

Între 8 – 10 luni, se introduc în diversificare cereale şi făinoase: paste, biscuiţi graham, pâine prăjită, germeni de grâu, secară, mei. Se vor suplimenta fructele cu: coacăze, pepene verde, pepene galben, cireşe, merişor, smochine, grepfrut, kiwi, papaya. Legumele pot fi suplimentate cu: sparanghel, spanac, broccoli, conopidă, ardei, praz, vinete. Lista alimentelor cu proteine poate fi îmbogăţită cu gălbenuş de ou şi ficat de pasăre (de curte), produsele lactate se vor îmbogăţi cu cremă de brânză.

Între 10 – 12 luni, bebeluşul poate primi în plus faţă de cerealele cu care este deja obişnuit, cereale din grâu, chiflă. La lista de fructe se pot adăuga citricele şi ananasul, struguri, iar la lista de legume, sfeclă roşie, castravete şi anghinare. Acum se poate oferi bebeluşului şi albuşul de ou, peşte şi carne slabă. Bebeluşul poate consuma acum fructe şi legume crude, dar se îndepărtează coaja.

Supă – cantitate şi tipul acesteia în funcţie de dezvoltarea bebeluşului

Supa este alimentul cu care se începe practic diversificarea. Fie că supa se oferă copilului la 5 luni sau spre 6 luni, diversificarea va avea aceeaşi schemă de preparare şi administrare.

La 5 luni, se prepară o supă simplă din apă în care se fierbe un morcov sau o rădăcină de pătrunjel. Copilului i se oferă 2 linguriţe de supă strecurată, fără legume, iar a doua zi i se oferă 4 linguriţe de supă. Se procedează la fel în continuare, a treia zi i se oferă 6-8 linguriţe de supă strecurată. În cea de a patra zi, se introduce un alt aliment nou, spre exemplu, un cartof şi se urmăreşte aceeaşi schemă de administrare, mărind cantitatea cu câte 2-3 linguriţe de fiecare dată. În completare, se oferă lapte matern sau formulă de lapte. Dacă bebeluşul tolerează fiecare aliment nou, se procedează ca mai sus, introducând câte o legumă nouă (rădăcină de pătrunjel, ardei, ţelină, dovlecel, broccoli), din 4 în 4 de zile şi se măreşte cantitatea de supă oferită bebeluşului până se ajunge la o masă completă (150 ml).

În toată această perioadă, se observă cu atenţie scaunul bebeluşului pentru a descoperi dacă diversificarea este tolerată fără probleme. Dacă scaunele prezintă modificări de culoare, miros sau consistenţă, se cere sfatul sau ajutorul medicului pediatru.

După 4 săptămâni de la începerea diversificării, se poate adăuga în supă 1 ceapă mică întreagă şi 2-3 păstăi de fasole verde.

După o lună de diversificare, se reia procesul de diversificare de la început, cu sucul de fructe (stors cu ajutorul unui storcător de fructe) sau cu ajutorul unei răzătoare de plastic sau sticlă, folosind aceeaşi schemă de preparare şi administrare. Deoarece fructele se oxidează foarte uşor, sucul se prepară de fiecare dată exact în momentul în care trebuie dat bebeluşului.

În a doua lună de diversificare, se prepară supa folosind legumele testate deja. După ce au fiert legumele, în supa strecurată se adaugă o linguriţă de lapte praf şi o linguriţă de făină de orez sau porumb şi se va servi bebeluşului. În ziua următoare, se adaugă la supa servită copilului câte o linguriţă dintr-o legumă zdobită sau mixată, continuându-se în zilele următoare în aceeaşi formulă cu alte legume. Supa nu va mai fi atât de diluată ca la începutul diversificării, dar nici prea deasă. Cantitatea de supă oferită bebeluşului va creşte zilnic cu câte 2-3 linguriţe până va ajunge la o masă completă (125 – 150 ml). În completare la masa bebeluşului se va da lapte matern sau formulă.

Reţetele pentru prepararea supei sunt foarte simple, dar pentru buna sănătate a bebeluşului, trebuie respectat programul de diversificare. Prezentăm două reţete de supă pentru exemplificare şi pentru a veni în sprijinul mamelor mai ezitante.

Supă de legume pentru primele zile de diversificare

În 400 ml apă clocotită, se pun la fiert 1 morcov şi o rădăcină de pătrunjel sau un cartof mic. Legumele trebuie să fie tăiate bucăţi. Se lasă la foc mic până când legumele sunt bine pătrunse. Se strecoară supa şi se oferă bebeluşului urmând schema de diversificare.

În următoarele zile se prepară aceeaşi supă, adăugându-se la fiecare 3-4 zile alte legume pe lângă cele testate. Dacă acceptarea este deplină, după o lună, se trece la alt gen de supă, cu toate legumele testate.

Supă de legume pentru lunile 2, 3, 4, 5

În 600 ml apă clocotită, se pun la fiert 1 cartof mic, un morcov mic, un bucheţel de broccoli, ½ dovlecel mic fără coajă şi seminţe, o felie de cartof dulce, rădăcini de păstârnac şi ţelină, opţional, ½ ardei roşu. Legumele se taie felii sau cubuleţe. După ce legumele sunt bine pătrunse, se strecoară supa, se mixează legumele şi se amestecă cu supa treptat începând cu o linguriţă şi adăugând din 4 în 4 zile câte 1-2 linguriţe în plus. Se subţiază cu supa de legume, la început mai mult şi în continuare supa e mai concentrată. În felul acesta, bebeluşul se pregăteşte pentru introducerea piureului.

Începând cu luna a 6-a, se dau bebeluşului proteine animale (carne de pui, curcan). Carnea se fierbe separat de legume, iar apa în care a fiert se aruncă. Se mixează împreună cu legumele şi se adaugă treptat în supă, respectând schema diversificării.

Tot acum, între luna a 6-a până în luna a 8-a se introduc produsele din lapte preparate în casă: lapte/iaurt, brânză de vaci.

Brânza de vaci se prepară după o reţetă foarte simplă. Se prepară în casă din lapte de vacă proaspăt (3,5 – 3,8% grăsime) la care se adaugă calciu lactic (la 1litru de lapte, se adaugă 8 tablete de calciu lactic de 500g/tb sau zeamă de lamaie, se încălzește laptele într-un vas, iar cand apar “grunji” se ia de pe foc amestecând până se separă lactoserul. Se pune la scurs într-un săculeţ de pânză albă, după care se poate servi singură sau în combinație cu fructe, biscuiți fără zahăr sau cereale.

Iaurtul se poate administra simplu sau cu adaos de biscuit fără zahăr, fructe, cereale, semințe. Conținutul de grăsimi al iaurtului trebuie să fie mare 4 – 6%, sistemul nervos care se afla într-un continuu proces de maturare are nevoie de astfel de grăsimi. Nu se administrează iaurturile cu fructe din comerț.

Piure – cantitate şi tipul acestuia în funcţie de dezvoltarea bebeluşului

Conform indicaţiilor pediatrului şi a evoluţiei copilului, mâncarea bebeluşului trebuie să fie mai consistentă începând cu luna a 6-a. Supa de legume nu mai este subţiată ca la început pentru că legumele fierte în supă se mixează şi se dau copilului fie în supă, fie în amestec cu brânză de vaci preparată în casă, fie ca fel de mâncare de sine stătător. Copilul începe acum să se preocupe de mancare, începe să mestece alimentele şi chiar îşi manifestă preferinţele în legătură cu alimentele oferite.

În afară de piureul de legume, bebeluşul primeşte tot mai multe şi variate fructe, bineînţeles aflate în schema de diversificare.

Fructele recomandate sunt: avocado, nectarine, mere, pere, piersici. Piureul de fructe se dă bebeluşului, de regulă, la masa de dimineaţă. Fructele trebuie să fie bine coapte pentru a fi dulci, nu acide. La această vârstă nu este indicată folosirea zahărului sau a mierii de albine. Mărul şi gutuia coapte în cuptor, în amestec cu puţină brânză de vaci preparată în casă poate constitui un desert delicios pentru bebe.

Aşadar, meniul unei zile poate fi alcătuit din: piure de fructe dimineaţa, supă la prânz sau piure de legume şi lapte la cerere. Seara, bebeluşul poate primi lapte cu cereale pentru copii (orez, ovăz sau orz).

Carnea, care poate fi oferită copilului spre sfârşitul lunii a 6-a sau în lunile 7 şi 8, trebuie să fie de bună calitate, respectiv pui, curcan crescuţi la curte. Trebuie să se evite ficatul de pasăre din comerţ din cauza toxinelor pe care le conţine datorită hranei nesănătoase primite la ferme.

Pentru introducerea în piureuri, carnea se fierbe separat de legume, se mixează în blender şi se adaugă la supă. Nu se dă carne în fiecare zi, ci se alternează cu brânzica de casă, o zi carne, o zi brânză de vaci.

În schema de diversificare, cantitatea de piure de legume oferită bebeluşului creşte treptat, cu câte 2 linguriţe zilnic. Totuşi, apetitul copilului şi modul de asimilare a noilor alimente este de fapt cel care hotărăşte această cantitate.

La început, piureul este mai moale, dar treptat el îşi schimbă consistenţa în funcţie de alimente şi de preferinţele copilului.

În paralel cu piureul de fructe, se introduc în alimentaţia bebeluşului cerealele. Este vorba de cerealele speciale pentru bebeluşi, fortificate cu fier. Se începe cu cerealele clasice pentru bebeluşi, pe bază de orez, dar se pot oferi şi cereale pe bază de hrişcă, orz, ovăz, care au un număr sporit de fibre.

Cerealele se prepară cu lapte matern sau formulă şi se oferă copilului cu linguriţa, nu cu biberonul.

Bucăţi – cantitate şi tipul acestora în funcţie de dezvoltarea bebeluşului

În jurul vârstei de 10 luni, copilul manifestă interes crescut pentru mâncarea din castronaş şi are tendinţa de a se autoservi, dar abia pe la 12 luni, bebeluşul va fi capabil să se hrănească cu bucăţi de alimente, aşa-zisele „degeţele”. „Degeţelele” sunt bucăţi de alimente de dimensiunea unei înghiţituri a unui copil mai mare (un „dumicat”) pe care o poate lua copilul şi o poate mânca fără ajutor. Mâncarea acestor „degeţele” este şi amuzantă pentru copil, dar contribuie foarte mult la dezvoltarea capacităţilor de coordonare motorie, fiind un pas important pentru independenţa micuţului.

Oricum, copilul trebuie supravegheat cu mare atenţie pentru că există pericolul de a se îneca cu aceste bucăţele de alimente.

Nu trebuie împiedicată iniţiativa bebeluşului, ci doar supravegheat şi încurajat, deoarece acest demers poate dezvolta abilitatea copilului în procesul de hrănire, precum şi cunoaşterea gustului şi a preferinţelor pentru alimente. Chiar dacă acest experiment înseamnă mizerie la locul de hrănire, copilul trebuie lăsat să se bucure de importanta lui experienţă cu mâncarea.

Iată şi o listă cu alimente care pot fi servite ca „degeţele”:

cereale de ovăz, în formă rotundă, prăjite sau cereale fără adaos de zahăr;
pâine sau chiflă uşor prăjite, presărate cu puţin piure de legume;
fructe foarte bine coapte curăţate de coajă şi mărunţite (mango, banană, prună, pară, piersică, pepene galben sau roşu, fără seminţe);
mici bucăţele de brânzică sau cuburi de tofu;
paste spirale bine pătrunse, tăiate în bucăţele;
bucăţele de ou fiert tare (după vârsta de 12 luni);
boabe de struguri (fără sâmburi) tăiate bucăţele, caise uscate şi înmuiate, prune din compot;
bucăţele de legume bine pătrunse (morcov, mazăre, dovlecel, cartof sau cartof dulce);
mici bucheţele de broccoli sau conopidă, bine fierte;
bucăţele de carne de pui (sau altă carne fragedă) de mărimea unui bob de mazăre;
bucăţele de budincă de orez sau de biscuiţi.

Dacă la 12 luni, bebe se descurcă bine cu aceste „degeţele”, se pot introduce treptat alimente mai complexe, cum ar fi paste, bucăţele de carne fără grăsime şi o serie de condimente. Tot acum se poate oferi copilului lapte de vacă.

Pentru a avea un reper în plus legat de consumul unor alimente care pot provoca alergii, există o serie de interdicţii de care mamele trebuie să ţină seamă:

Cele mai susceptibile de a produce alergii sunt căpşunele şi fructele cu sâmburi mici (zmeură, mure, fragi, kiwi).
Albuşul de ou, zahărul, mierea de albine, nucile, alunele (sunt interzise până la 3 ani, de asemenea ciocolata cu alune, untul de arahide), soia, fructele de mare.
Până la 1 an, nu se adaugă sare în mâncarea copiilor şi până la 3 ani, doar în cantitate foarte mică.
Mezelurile, margarina, conservele și sucurile din comerț.
Cerealele cu gluten (griş, biscuiţi, pâine) sunt interzise până la 6 luni.
Carnea de porc este interzisă sub 3 ani, dar este permisă carnea de pui, curcan, vită.
Copilul se va alăpta cel puţin până la 1 an deoarece alimentele solide nu pot înlocui cu succes nutrienţii care se găsesc în lapte şi în plus, laptele (matern sau formulă) oferă fier, vitamine şi proteine într-o formă uşor digerabilă.
Trecerea de la lapte la alimente solide începe cu cereale semilichide (amestecate cu lapte), continuă cu fructe (suc de măr, morcov) şi legume pasate şi se termină cu mâncare (carne sau alte surse de proteine) tăiate bucăţele foarte mici.
Dacă se optează pentru piureurile gata preparate ce se găsesc la borcan în magazine, trebuie să se aibă în vedere că piureul conţinut într-un borcan nu are valabilitate decât maximum 2 zile, după ce a fost deschis borcanul. Nu se foloseşte aceeaşi linguriţă pentru a scoate piureul din borcan şi pentru a-l hrăni pe copil. Porţia care trebuie consumată se scoate într-un castronel din care se hrăneşte copilul. Acest lucru este important pentru a preveni infestarea piureului cu germeni şi bacterii.

Alte alimente – cantitate şi tipul acestora în funcţie de dezvoltarea bebeluşului

Sănătatea şi ritmul de dezvoltare ale copilului sunt influenţate de alimentele pe care le primeşte în primii ani de viaţă. Este important ca un copil să primească alimente naturale şi proaspete în detrimentul celor ambalate sau prelucrate, care conţin conservanţi şi alte substanţe chimice. Mâncarea preparată în casă special pentru vârsta şi nevoile lui este cea mai bună şi sigură alegere.

În plus, alimentele pe care le primeşte copilul trebuie să fie curate, sănătoase şi bine preparate din punct de vedere al igienei alimentelor. Vasele în care este servită mîncarea trebuie, de asemenea, să fie perfect curate, mâinile mamei şi ale copilului să fie spălate cu apă şi săpun pentru a împiedica apariţia şi proliferarea germenilor şi ale bolilor.

Alimentele noi pe care le primeşte copilul trebuie să corespundă tuturor nevoilor nutriţionale şi să cuprindă toată gama necesară de nutrienţi: carbohidraţi (piure de cartofi, orez, pâine), proteine (ouă, carne, legume), vitamine şi minerale (fructe şi legume), dar şi lactate pentru calciu, uleiuri vegetale pentru lipide şi altele.

Este necesară o alimentaţie variată pe toată durata diversificării pentru a-i oferi micuţului experienţa unor gusturi cât mai variate, pentru obişnuinţa unei diete echilibrate şi sănătoase ce va reprezenta un bun start în viaţă a copilului.

Pentru exemplificare, notăm în continuare lista alimentelor ce pot fi introduse pentru fiecare lună de diversificare, până la vârsta de 12 luni:

La 6-7 luni

Legume – morcov, rădăcină de pătrunjel, rădăcină de păstârnac, cartof dulce, dovleac plăcintar, fasole verde, ardei, gogoşar, kapia, fenicul, ceapă, praz, usturoi;
fructe – măr, pară, banană, caisă, piersică, nectarină, avocado, prună;
cereale – mei, orez, bulgur, cuşcuş, ovăz, orz;
diverse – făină de mei, făină de orez, frunze de pătrunjel, pudră de roşcove (carob), drojdie inactivă, tapioca, ghee, chimen/chimion, seminţe de in, seminţe de susan, făină integrală de grâu, borş de casă, lapte vegetal, curcuma, scorţişoară;
proteine – brânză dulce, carne de pui, carne de curcan, gălbenuş de ou, iaurt;

La 8-9 luni

fructe – cireşe, vişine, pepene, mango, papaya, curmale, stafide, kaki, struguri;
legume – cartof alb, mazăre, conopidă, broccoli, gulie, castravete, ţelină, bame, salată verde, linte roşie şi verde;
cereale – griş integral, făină de porumb, secară, grâu, hrişcă, chia, quinoa, amaranth, paste;
diverse – leuştean, cimbru, oregano, mărar, sirop de arţar, păstăi de vanilie, unt de cocos, unt de migdale, ulei de cocos, ulei de sâmburi de struguri, seminţe de dovleac, tărâţe de psyllium;
proteine – ficat, carne de vită, carne de iepure, smântână, unt, cod, păstrăv, merluciu, macrou, chefal, şalău.

La 10-12 luni:

fructe – smochine, gutui, kiwi, castane;
legume – roşie, spanac, vinete;
cereale – toate cele introduse până acum;
diverse – mozzarella, sana, chefir;
proteine – năut, bicarbonat de sodiu în diverse preparate, seminţe/muguri de pin

Concluzii

Creşterea unui copil sănătos este o problemă care preocupă în mod foarte serios, în special pe mame, deoarece ele sunt cele care se ocupă permanent de copil. De aceea, mamele trebuie să fie bine informate şi pregătite pentru a trece cu multă răbdare peste toate problemele ce pot apărea. Dragostea nemăsurată pentru puiului ei îi va da răbdarea şi puterea necesare.

Dincolo de toate acestea, sănătatea copilului şi dezvoltarea lui armonioasă depind de felul în care este hrănit în primele luni de viaţă şi mai apoi în primii ani de dezvoltare. Procesul de diversificare care se îmbină şi completează alăptarea trebuie să fie perfect sincronizat cu cerinţele impuse, dar mai ales cu personalitatea copilului, deoarece fiecare copil se manifestă diferit.

Trebuie respectate regulile ce se impun în legătură cu introducerea alimentelor noi în meniul copilului pentru a-l feri de disfuncţiile ce pot apărea.

Cu toate greutăţile care stau în faţa unei mame (mai ales, a celor care sunt la primul lor născut!), bucuria reuşitei depline şi frumuseţea „meseriei” de mamă sunt cele care domină.

Resurse

Pentru mai multe detalii despre subiect, vă rugăm să consultaţi medicul dumneavoastră sau să contactaţi pe doctor Gabriela Albu.

Doctor Gabriela Albu

cmiberceni@gmail.com

Mariana Nicolae

O recomandă experiența în funcția de Redactor-Șef al revistelor Planul Casei Mele și Casa Mea.