Start diversificare

Articolele au fost realizate de redacția Creative Art Copywriting și verificate de următorii specialiști:

Articol redactat de Cristina Daniela Roşu și verificat de Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Sumar:

  1. Când începem diversificarea
  2. Tipuri de diversificare
  3. Cu ce începem diversificarea
  4. Introducerea alimentelor în funcție de vârstă
  5. Alimente recomandate pentru bebelușii cu vârsta între 6 și 8 luni
  6. Alimente recomandate pentru bebelușii cu vârsta între 8 și 9 luni
  7. Alimente recomandate pentru bebelușii cu vârsta între 9 și 12 luni
  8. Alimente cu potențial alergen
  9. Concluzii
  10. Resurse despre „Diversificarea alimentației la bebeluși”

Când începem diversificarea

Asociația Americană de Pediatrie recomandă ca până la vârsta de 6 luni, singura hrană a bebelușului să fie constituită din lapte matern sau formulă de lapte praf. Începând cu vârsta de 6 luni, poți începe să introduci în alimentația copilului și alimente solide, cu mențiunea că alăptarea continuă în paralel până la vârsta de cel puțin 12 luni.

Nu există un termen fix pentru începerea diversificării alimentației, fiecare copil având un ritm propriul de dezvoltare, însă există câteva semne care îți spun că el este pregătit pentru această nouă etapă din viața sa.

Iată care sunt acestea:

  • Copilul își poate ține singur capul sus și să stea în fund, deci este capabil să stea într-un scaun pentru a fi hrănit.
  • Începe să ceară singur mâncare, vă urmăresc atunci când sunteți împreună la masă și mâncați și chiar deschide gura ca și cum ar cere și el din mâncarea voastră.
  • Poate să prindă mâncarea cu mânuța și să o înghită – dacă scuipă mâncarea înseamnă că nu are încă capacitatea de a o muta înspre cerul gurii și a o înghiți, motiv pentru care ar trebui să încerci să diluezi mai mult alimentele pasate până se obișnuiește treptat cu textura lor.
  • Au greutatea potrivită – în general, sugarii care își dublează greutatea de la naștere, pot fi pregătiți pentru alimente solide.

Trebuie să fii conștientă că introducerea alimentelor solide poate fi un proces destul de anevoios și vei avea nevoie de răbdare pentru ca bebelușul să accepte treptat un nou produs alimentar. Diversificarea alimentației este o etapă nouă pentru cel mic, una de explorare și de învățare în care descoperă din ce în ce mai multe gusturi, culori, arome și texturi.

„Indiferent că alegeți să începeți diversificarea prin metoda clasică sau autodiversificare, e esențial să urmăriți starea fizică și psihică a bebelușului pentru a vedea dacă e pregătit să înceapă a experimenta diversitatea culinară de care va avea parte de acum înainte. Astfel că, dacă are chiar și o simplă răceală, ar fi bine să amânați puțin momentul începerii diversificării.” Dr. George Dejeu

Tipuri de diversificare

Există două tipuri de diversificare: diversificarea clasică și autodiversificarea, fiecare având propriile avantaje și dezavantaje. Diversificarea clasică presupune hrănirea copilului prin introducerea treptată a unor alimente recomandate de medici și nutriționiști, în funcție de etapa de dezvoltare a copilului. Autodiversificarea presupune lăsarea copilului să aleagă ce alimente vrea, să se hrănească singur și să experimenteze alimentele solide în propriul ritm.

Diversificarea clasică

Diversificarea clasică este cea adoptată de majoritatea părinților. Pediatrii recomandă începerea diversificării la 4 – 6 luni (4 luni pentru bebelușii care consumă formula de lapte praf și 6 luni pentru cei alăptați), iar alimentele se introduc treptat, pe săptămâni. Se introduc mai întâi mâncărurile cu o textură mai fină pentru a face trecerea mai ușoară de la lapte la alimentele solide. În cadrul diversificării clasice, copilul poate sta la masă cu întreaga familie și este hrănit cu lingurița. Despre alimentele care trebuie introduse treptat, cum trebuie introduse și sub formă, veți afla în cele ce urmează.

Autodiversificarea

Autodiversificarea este o formă de diversificare condusă de copil, în care el singur apucă bucățile de mâncare cu mâna și încearcă să le mestece. Copilul va alege ce alimente vrea să consume în funcție de cele puse la dispoziție și este încurajat să descopere singur texturi și gusturi. În cadrul procesului de autodiversificare, copilul nu este hrănit cu lingurița, ci mănâncă singur cu mâna. Autodiversificarea nu este indicată înainte de vârsta de 6 luni, este un proces mai dezordonat decât diversificarea clasică și necesită o supraveghere mai atentă pentru că riscul de înec sau sufocare cu alimente este mai mare.

Cu ce începem diversificarea

Începutul diversificării alimentației poate fi o provocare destul de mare pentru că toți copiii sunt diferiți, unii acceptă texturile și gusturile noi mai repede decât alții, iar acceptarea unui aliment nou poate dura mai mult timp. Tocmai din acest motiv, trebuie să te înarmezi cu răbdare și să îi permiți bebelușului să testeze alimentele în propriul ritm și să îi urmărești reacțiile.

Poți începe diversificarea cu fructe sau legume. Este important să faci tranziția de la un aliment la altul ușor și să le introduci treptat. Se recomandă să începi mai întâi cu fructe și legume pe care mama le mănâncă frecvent pentru că bebelușul este familiar cu ele din perioada sarcinii și a alăptării. Din categoria legumelor, poți începe cu morcovii pentru că sunt bogați în beta-caroten și vitamina A și sunt mai ușor de acceptat de către bebeluși datorită gustului ușor dulce.

Din categoria fructelor, poți începe cu merele pentru că sunt ușor de digerat, iar fibrele solubile pe care le regăsim în mere ajută la prevenirea constipației. Poți încerca și introducerea cerealelor în alimentația bebelușilor la început, iar cea mai bună alegere este orezul special pentru bebeluși pentru că nu conține gluten și nu poate provoca alergii alimentare. În plus, orezul pentru bebeluși este ușor de digerat și ajută la ușurarea trecerii copilului de la o dietă bazată doar pe lapte la una care conține și alimente solide.

Toate fructele sau legumele ar trebui servite copilului sub formă pasată cu o textură cât mai fină, cum ar fi piureurile. Dacă textura este mult mai densă, mai poți adăuga un pic de apă pentru a-l face mai moale și mai ușor de înghițit. Pe măsură ce bebelușul începe să accepte cât mai multe alimente solide, poți trece și la testarea unor texturi diferite.

În prima perioadă a diversificării alimentației la bebeluși, ar fi bine să ții și un jurnal pentru a vedea exact ce alimente ai introdus, când le-ai introdus, care a fost reacția bebelușului și dacă au apărut anumite reacții adverse.

Iată câteva recomandări pe care ar trebui să le ai în vedere la începutul diversificării:

  • Permite-i copilului să se hrănească singur folosind degetele imediat ce arată interes față de mâncare pentru că în acest fel va accepta mai repede alimentele noi.
  • Dacă bebelușul refuză un aliment nou, continuă să încerci după câteva zile sau chiar o săptămână pentru că introducerea unui aliment nou necesită uneori mai mult timp.
  • Nu forța bebelușul să mănânce dacă nu este interesat, încearcă să îi dai mâncarea la o altă masă.
  • Dacă folosești o linguriță pentru a-l hrăni, așteaptă să deschidă gura înainte de a-i oferi mâncarea.
  • Începe diversificarea prin a-i oferi doar câteva lingurițe de mâncare, o dată pe zi, până se obișnuiește cu gustul și textura alimentelor.
  • Nu adăuga sare sau zahăr în mâncărurile preparate pentru bebeluș până după vârsta de 12 luni.

La baza procesului de diversificare stă așa numita regulă de 4 zile, care este de fapt un test de verificare a posibilelor reacții alergice sau sensibilități digestive pe care le poate manifesta copilul odată cu introducerea unor alimente noi în meniu. Practic, această regulă presupune să aștepți patru zile între fiecare aliment nou introdus. Spre exemplu, dacă introduci mărul în alimentația copilului, regula spune că timp de patru zile consecutiv să îi oferi copilului doar mese cu măr pentru a vedea exact cum reacționează organismul său. Dacă vei introduce un alt aliment în paralel și cel mic va dezvolta o eventuală reacție alergică sau indigestie, nu vei ști exact de la ce aliment a apărut.

Introducerea alimentelor în funcție de vârstă

Alimentele solide se introduc treptat în dieta bebelușului în funcție de vârstă. Nu se schimbă doar alimentele, ci și modul de preparare și servire. Dacă în prima lună de diversificare a alimentației, mâncărurile sunt pasate, în jurul vârstei de 12-13 luni, deja îi poți da copilului bucățele mici de alimente pe care el le poate lua cu mâinile sau cu lingurița și le poate explora mai bine.

Alimente recomandate pentru bebelușii cu vârsta între 6 și 8 luni

Am văzut deja că diversificarea alimentației ar trebui să înceapă cu fructe și legume introduse pe rând, pe măsură ce bebelușul se adaptează cu gusturile și texturile noi. În această perioadă, poți introduce în alimentația bebelușului cereale pe bază de orez, dar evită cerealele din comerț cu adaos de zahăr. Din categoria fructelor, poți introduce mere, pere, banane, avocado, caise, piersici, nectarine sau mango, iar din categoria legumelor poți alterna între morcovi, țelină, ardei, cartof dulce sau dovlecei. În luna a șaptea sau a opta, poți începe treptat să introduci și proteine, cum ar fi gălbenușul de ou. Toate aceste alimente vor fi pasate pentru a putea fi înghițite cât mai bine de copil. Ultimele studii recomandă ca până la vârsta de 7 luni să se introducă în alimentația bebelușului alimentele care conțin gluten (cereale ce conțin grâu, orz, ovăz) pentru a reduce riscul apariției de boală celiacă, deși în trecut se introducea abia după 10 luni.  breastfeeding.ie

Alimente recomandate pentru bebelușii cu vârsta între 8 și 9 luni

În această perioadă, cel mai probabil bebelușul va avea deja trei mese pe zi și va putea să apuce singur alimentele și să le ducă la gură, acesta fiind și primul pas spre folosirea linguriței. Poți începe și să schimbi treptat textura mâncărurilor, să treci de la piureurile foarte fine la alimente pasate cu furculița sau tăiate foarte fin, care sunt ușor de mestecat și nu prezintă pericol de înecare. La vârsta de 8-9 luni, poți adăuga pe lângă fructe și legume, cereale, orez, paste, cartofi, carne, pește, ouă și produse lactate, cum ar fi iaurtul.

Alimente recomandate pentru bebelușii cu vârsta între 9 și 12 luni

Odată cu depășirea vârstei de 9 luni, bebelușii deja se hrănesc singuri apucând cu degetele, pot folosi lingurița, mușcă și mestecă singuri mâncarea. Textura alimentelor va fi în continuare moale, dar pot fi introduse și alimente uscate care se înmoaie sau se dizolvă în gură. Poți începe să dai copilului și sucuri din fructe naturale, dar nu ar trebui să faci din asta un obicei și în niciun caz sucul nu ar trebui să înlocuiască fructele propriu-zise, pentru că fructele conțin fibre și ajută la digestie. La această vârstă, bebelușul ar trebui să aibe trei mese pe zi și 2-3 gustări, dar alăptarea nu ar trebui să fie întreruptă. După vârsta de 1 an, copilul poate încerca majoritatea alimentelor, însă odată cu această etapă a diversificării, s-ar putea să apară și alergiile la anumite produse alimentare.

Alimente cu potențial alergen

Există câteva alimente ce prezintă un risc mai mare de alergii, iar Academia Americană de Pediatrie recomandă ca aceste alimente să fie introduse pe rând și neapărat cu o pauză de 48 h între ele pentru a putea observa reacția copilului și o eventuală alergie. Poți recunoaște o alergie la un anumit aliment după următoarele simptome: respirație șuierătoare, tuse, răgușeală, dureri abdominale, vărsături, diaree, mâncărimi, urticarie, pete roșii sau diverse umflături. A nu se confunda alergia alimentară cu intoleranța alimentară din cauza simptomelor similare. Intoleranța apare în momentul în care organismul nu poate digera o substanță dintr-un anumit aliment, cum ar fi lactoza.

Iată care sunt cele mai comune alimente care pot provoca alergii:

  1. Laptele: una dintre cele mai frecvente alergii în cazul copiilor este alergia la proteina din laptele de vacă. În momentul în care copilul bea lapte, organismul său crede ca aceste proteine sunt periculoase și începe să lupte împotriva lor, provocând o reacție alergică.
  2. Ouă: aproximativ 2% din copii sunt alergici la ouă, dar din fericire, majoritatea dintre ei reușesc să scape de această alergie până la vârsta de 16 ani.
  3. Nuci: o altă alergie destul de des întâlnită în rândul copiilor este cea la nuci, migdale, arahide, fistic, caju și altele din aceeași familie. Reacțiile la nuci sunt și cele mai periculoase pentru că pot cauza șocul anafilactic.
  4. Soia: alergia la soia este mult mai des întâlnită în cazul bebelușilor și a copiilor decât în cazul adolescenților sau adulților. Reacțiile alergice la soia nu sunt chiar atât de severe cum sunt cele la nuci.
  5. Grâu: una dintre alergiile mai puțin cunoscute este cea la grâu. Cu toate acestea, nu ar trebui să facem confuzie între alergia la grâu și intoleranța la gluten, cea din urmă fiind asociată mai mult cu boala celiacă.
  6. Pește: alergia la pește poate fi declanșată în orice moment, iar copiii pot reacționa diferit. Unele reacții pot fi mai blânde, în timp ce altele pot fi destul de severe. Există două categorii de alergii: alegiile la pește cum ar fi ton sau cod și alergiile la fructe de mare cum ar fi alergiile la homari. O persoană cu alergie la pește poate să nu dezvolte o alergie la fructe de mare.

Din momentul în care începi să introduci în dieta copilului alimente cu un potențial alergen, trebuie să urmărești reacțiile pentru a observa din timp orice simptom al vreunei potențiale alergii.

Concluzii

Diversificarea alimentației bebelușului este o etapă importantă în dezvoltarea sa, iar modul în care ei sunt hrăniți în primii ani de viață se va reflecta și asupra stării lor de sănătate pe viitor. Această etapă ar trebui discutată cu medicul pediatru și doar acesta poate spune dacă este sau nu pregătit pentru diversificare. Atât Organizația Mondială a Sănătății, cât și Asociația Americană de Pediatrie recomandă ca începerea diversificării să se facă după 6 luni, iar alăptarea să continue în tot acest timp.

Introducerea alimentelor solide se va face ținând cont de vârsta bebelușului. Există scheme întregi cu alimentele care ar trebui să fie introduse în fiecare lună de diversificare sau alimentele pe care trebuie să le eviți până la o anumită vârstă. Un lucru important pe care nu trebuie să îl uiți este faptul că fiecare copil este diferit și reacționează diferit în această perioadă. În timp ce unii acceptă ușor alimente solide noi, alții le resping de câteva ori până ajung să se obișnuiască cu ele. În plus, s-ar putea ca și procesul de acceptare să difere de la un aliment la altul, tocmai din acest motiv este nevoie să observi copilul și pentru a vedea exact ce îi place și ce nu. Nu uita să consulți cu mare atenție lista cu alimente cu potențial alergen și să scoți temporar din alimentație toate acele produse care nu îi fac bine copilului.

Resurse

  1. healthychildren.org
  2. nhs.uk
  3. one.be
  4. babycentre.co.uk
  5. parents.com
  6. kidshealth.org
  7. breastfeeding.ie

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Prima zi de diversificare. Cu ce să începi?

Articol redactat de Cosmina Florescu și verificat de Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Sumar:

  1. Despre diversificare   
  2. Când este pregătit bebeluşul pentru  diversificare
  3. Ce fructe să îi oferi în prima zi de diversificare
  4. Ce legume să mănânce în prima zi de diversificare
  5. Apa, piureul şi alte alimente în prima zi de diversificare
  6. Concluzii
  7. Resurse despre „ Prima zi de diversificare, cu ce să începi”

Despre diversificare

Primele luni de viaţă ale bebeluşului reprezintă perioada de acomodare a mamei şi copilului, deprinsul cu alăptatul şi primii paşi în dezvoltarea celui mic. După primele şase luni, în viaţa bebeluşului începe diversificarea, una dintre cele mai importante etape din creşterea şi dezvoltarea copilului.

Medicii pediatri recomandă ca diversificarea să înceapă la vârsta de şase luni. Până la această vârstă, cel mic a fost hrănit exclusiv cu lapte, fie pe cale naturală, la sân, fie cu formule de lapte praf. Acesta este momentul în care micuţul este pregătit fizic şi psihic să pornească  în explorarea  gusturilor. Atunci când se vorbeşte despre diversificare, cea mai importantă este sănătatea celui mic, fapt care impune anumite reguli legate de succesiunea şi calitatea alimentelor, dar şi de gradul de dezvoltare al micuţului şi de starea acestuia. Urmând tabelul de diversificare, rezultatul va fi cel dorit, copilul putând să se bucure de gusturi şi să-şi asigure resurse pentru o dezvoltare fizică şi psihică normală.

Diversificarea alimentară a celui mic se va face după reguli exacte. Se va începe diversificarea când bebeluşul este sănătos. Nu se vor introduce mai multe alimente noi într-o zi, ci se va introduce un aliment nou la un interval de câteva zile, tocmai în ideea de a putea fi sesizate eventuale reacţii şi de a putea fi stabilită cu uşurinţă cauza.

În ceea ce priveşte cantitatea de alimente, orice nou aliment se va administra  treptat, pornind de la două-trei linguriţe, fiind administrat cu linguriţa.

Diversificarea vizează înlocuirea treptată a unei mese de lapte cu o masă formată exclusiv din  mâncare solidă. Această înlocuire se va produce crescându-se progresiv cantitatea alimentului introdus şi scăzându-se concomitent cantitatea de lapte.

În mod normal, mesele nu vor fi înlocuite haotic, ci prima masă înlocuită va fi cea de la ora 10, a doua masă va fi la ora 13, iar a treia masă înlocuită va fi cea de la ora 17. Mama poate decide dacă ar fi mai bine pentru ea şi pentru micuţul ei să înceapă înlocuirea unei mese de la o altă oră, şi nu neapărat cu cea de la ora 10, în funcţie de orarul şi caracteristicile celui mic.

În diversificare, alergiile şi intoleranţa alimentară reprezintă două probleme care impun o atenţie specială. Este foarte important a se urmări  toleranţa digestivă a micuţului la fiecare aliment nou, motiv pentru care nu trebuie introduse mai multe alimente noi într-o zi. Alimentele cu potenţial  alergen, care sunt incluse în alimentaţia unui bebeluş sunt laptele, ouăle, citricele, produsele care conţin gluten, seminţele de orice tip şi peştele. Alimente alergene sunt şi fructele de pădure, mierea, alunele, nucile sau căpşunele, însă acestea nu ar trebui să fie incluse în alimentaţia celui mic, până la vârsta de 1, respectiv 3 anişori. Copilului cu vârsta sub un an, nu i  se vor administra  căpşune, zmeură, fragi, afine, mure, smochine, miere, maioneze, creme cu ou crud, prăjituri din comerţ,  iar sub trei anişori nu va consuma carne de miel, ied sau vânat.

Dacă se sesizează anumite reacţii, mici bubiţe pe piele, scaune moi sau vărsături, se va decide întreruperea administrării noului aliment şi va fi informat medicul pediatru. Dacă unul dintre părinţi are un fond alergic accentuat, atunci va fi informat medicul pediatru, impunându-se prudenţă în administrarea oricărui nou aliment pentru a se putea interveni asupra eventualelor reacţii.

Spre vârsta de un anişor, cel mic ar trebui să aibă în meniul lui carne, ouă, fructe şi legume, peşte, lapte, iaurt, cereale; va trebui să consume lichide, să se bucure de o prăjiturică făcută în casă.

nhs.uk

wholesomebabyfood.momtastic.com

„Este important să respectăm preferințele copilului și să nu îl forțăm să mănânce tot din farfurie, să îl încurajăm să mănânce în același timp cu restul familiei, iar astfel, în timp, va învăța să mănânce singur.” Dr. George Dejeu

Când este pregătit bebeluşul pentru  diversificare

Fiecare copil are ritmul său de creştere şi dezvoltare, prezentând anumite particularităţi, anumite înclinaţii sau refuzuri în faţa a ceva nou. Însă chiar şi aşa, începutul diversificării presupune îndeplinirea anumitor condiţii. Astfel, diversificarea se va face ţinând cont de anumite reguli. Pe lângă faptul că fiecare mamă va simţi când este timpul ca micuţul ei să înceapă diversificarea, ţinând cont, instinctiv, de comportamentul şi gradul de dezvoltare neurologică şi corporală  al acestuia, diversificarea nu se va începe mai devreme de şase luni, şi nu mai târziu de nouă luni. Este foarte important ca micuţul să poată sta în poziţia şezut şi să-şi susţină  bine căpuşorul. Mai sunt şi alte semnale de care o mamă poate ţine cont atunci când trebuie să decidă dacă este sau nu momentul pentru începerea diversificării. Atunci când cel mic îşi roade pumnişorii când vede pe cineva mâncând, dacă îşi manifestă interesul pentru ceea ce are mama în farfurie sau atunci când manifestările lui demonstrează că este pregătit să înceapă diversificarea.

Conform American Academy of Pediatrics-AAP, atunci când se începe diversificarea, trebuie ţinut cont de nivelul de dezvoltare al copilului. Şi AAP susţine aceleaşi aspecte. Micuţul trebuie să-şi controleze bine căpuşorul, astfel încât să poată fi pus într-un scăunel special pentru masă într-o poziţie corectă. Un alt aspect punctat de AAP este comportamentul celui mic în faţa unei linguriţe cu mâncare. Deschide guriţa atunci când linguriţa se apropie de el? Este atent la o farfurie cu mâncare pusă în faţa lui? Pare nerăbdător să guste? Dacă da, atunci mama poate considera că diversificarea poate începe. De asemenea, conform AAP este foarte important ca micuţul să poată transfera conţinutul unei linguriţe în guriţă fără a avea tendinţa de a împinge mâncarea afară. Aici va fi foarte importantă şi consistenţa mâncării, fiind indicat ca mâncarea să nu fie foarte densă ca textură.

O altă regulă recomandată de AAP este greutatea copilului. În general, copilul este pregătit pentru diversificare atunci când şi-a dublat greutatea de la naştere.

Este foarte important ca diversificarea să înceapă atunci când micuţul este sănătos, evitând începerea acesteia chiar dacă cel mic se confruntă cu o răceală. De asemenea, mama va asigura micuţului ei un mediu plăcut, confortabil şi liniştitor, masa fiind astfel asociată cu un episod relaxant şi vesel.

AAP recomandă ca mamele care alăptează să continue să-şi hrănească micuţii la sân, cel puţin până la vârsta de un anişor, chiar dacă s-a început diversificarea. De asemenea, foarte important este ca medicul pediatru să stabilească şi să recomande suplimentarea de vitamina D şi de fier, mai cu seamă în primul an de viaţă.

nhs.uk, healthychildren.org

Ce fructe să îi oferi în prima zi de diversificare

Odată stabilit împreună cu medicul pediatru că diversificare poate începe, mama se poate înarma cu răbdare şi dedicare, cu linguriţe şi castronele, mixer şi blender, storcător de fructe, aparate de gătit cu abur, dar şi cu multă iubire şi încredere. Se poate ca cel mic să nu accepte ceea ce vrea mama să-i dea şi să fie mult mai fericit cu lăpticul lui obişnuit. La fel de bine  se poate ca micuţul să se bucure foarte mult de noile gusturi şi să se manifeste plin de bucurie atunci când vede castronelul. Mama va învăţa să gestioneze fiecare situaţie, va jongla cu alimentele astfel încât să descopere ceea ce acceptă micuţul ei şi va ţine cont de regula conform căreia copilul nu va fi niciodată forţat să manânce. Mai bine se schimbă ingredientul neprietenos şi se  reîncearcă după o perioadă de timp. Se spune că dacă micuţul refuză un aliment de 10 ori, indiferent la ce distanţă îi este administrat, atunci sigur nu îl  va accepta şi ar fi bine să nu i se mai introducă în meniu.

Pe acelaşi principiu, dacă cel mic manifestă un interes special pentru un anumit aliment, atunci mama nu trebuie să ezite în a i-l administra.

Prima zi de diversificare nu va conţine carne, ouă, peşte sau alte ingrediente recomandate mult mai târziu.

În principiu, prima zi de diversificare va fi bazată pe fructe sau legume sub formă de piure. Se va începe diversificarea alegând un singur ingredient administrat o dată pe zi. După două-trei zile, se va putea adăuga un ingredient nou până când meniul celui mic devine tot mai variat şi mai gustos. Însă pentru prima zi, mama se va rezuma la un fruct sau la o legumă, după cum decide împreună cu medicul pediatru.

Astfel, pentru prima zi de diversificare, în materie de fructe sunt recomandate merele, perele sau  piersicile. Indiferent de fructul ales, acesta trebuie să fie unul pe care chiar mama îl consumă în mod frecvent, fiind familiar micuţului încă din timpul vieţii intrauterine. Nu sunt recomandate fructele provenite din  zone cu altă cultură alimentară, existând posibilitatea ca organismul micuţului să nu îl accepte. Se va acorda o foarte mare atenţie îndepărtării seminţelor şi cojilor. Fructele vor fi foarte bine spălate, putând  fi administrate crude, coapte în cuptor sau pregătite pe baie de abur.  Indiferent de modalitatea aleasă, acestea vor fi administrate sub formă de piure. În stare crudă, fructele vor fi rase pe răzătoarea din sticlă sau plastic specială pentru bebeluşi sau vor fi mixate bine în blender. Fructele coapte sau fierte vor fi pasate foarte  bine. Se va începe cu trei linguriţe de piure la o masă, administrate puţin câte puţin, pentru ca cel mic să descopere gustul şi să poată înghiţi. Piureul rămas nu îi va mai fi administrat mai târziu, în primul rând pentru că în prima zi de diversificare are o singură masă solidă, iar în al doilea rând pentru că şi-ar schimba proprietăţile. Ceea ce a rămas, poate consuma mama sau un frăţiorul mai mare.

cookingformbaby.com, one.be

Ce legume să mănânce în prima zi de diversificare

Prima masă solidă a bebeluşului poate fi constituită dintr-o legumă. Legumele alese pentru a fi administrate celor mici, în special în acestă perioadă atât de importantă, plină de gusturi şi texturi noi, în care burtica trebuie să se obişnuiască şi să accepte un nou fel de hrană, ar trebui să fie în stare proaspătă, cel mult congelate. Legumele conservate prin alte mijloace presupun un aport de sare, ceea ce nu este indicat în cazul copiilor până într-un anişor, cu atât mai mult în debutul diversificării. Legumele ar trebui alese din producţia specifică locului de unde este copilul, legume de sezon, pentru a nu se produce refuzul în faţa unui aliment care nu a fost folosit în istoricul familiei. Ca şi în cazul fructelor, mama va alege o legumă pe care ea însăşi a consumat-o frecvent pe timpul sarcinii. Pentru prima zi, cele mai indicate legume sunt  morcovii sau  dovleceii. Se pot alege şi rădăcina de păstrunjel sau păstârnac, deşi sunt cam aromate, sau  cartoful dulce. Legumele vor fi bine curăţate şi spălate, după care vor fi fierte, fie în apă, fie pe baie de abur. Se vor pasa foarte bine şi se vor administra trei linguriţe de piure, puţin câte puţin. Aceeaşi legumă va fi administrată micuţului timp de trei zile, după care meniul se va mai îmbogăţi cu o legumă nouă.

Spre deosebire de fructe, legumele pot fi acceptate mai greu de către micuţ. Nu se va insista şi nu se va forţa. Atât cât mănâncă, va fi suficient pentru prima lui masă. Ulterior, mama va descoperi împreună cu bebeluşul ei de ce gusturi este mai atras.

cookingformbaby.com, one.be

Apa, piureul şi alte alimente în prima zi de diversificare

Mititeii alăptaţi până la momentul diversificării se poate să nu fie familiarizaţi cu băutul apei, deşi din când în când, mama poate le-a administrat câteva linguriţe de apă. Odată începută diversificarea, micuţii trebuie să fie şi hidrataţi. Vor consuma puţină apă administrată cu linguriţa sau cu un păhărel special, fiecare masă solidă fiind însoţită şi de apă. Se va administra doar apă plată, de calitate. Zahărul şi sarea sunt total interzise în prima zi a diversificării și până în jurul vârstei de un an. Prima zi a diversificării ar trebui să se rezume doar la piureul fie dintr-un fruct, fie dintr-o legumă. Formulele de cereale cu lapte pentru mititei vor fi administrate doar la prescripţia medicului pediatru, însă nu ar trebui să fie prezente în prima zi de diversificare, chiar dacă sunt fără gluten.

Astfel, prima zi de diversificare a bebeluşului va cuprinde lăpticul obişnuit, o masă constituită din piure proaspăt dintr-un fruct sau o legumă, apă şi multă încântare în descoperirea unui noi gust şi a unui nou fel de alimentaţie.

one.be

Concluzii

Prima zi de diversificare este foarte importantă, micuţul descoperind noi gusturi şi un mod nou de a-şi linişti burtica pofticioasă. Prima masă solidă se va administra atunci când bebeluşul este sănătos, când nu este foarte obosit sau prea înfometat. Mama va administra primele trei linguriţe de piure cu multă răbdare şi înţelegere în faţa posibilelor refuzuri din partea celui mic. Primul piure al copilului va fi pregătit dintr-un singur fruct sau o singură legumă, urmând ca după două-trei zile să  experimenteze un gust nou. Prima masă înseamnă trei linguriţe de piure, administrate puţin câte puţin, cu răbdare şi dragoste. Unii dintre bebeluşi se vor arăta foarte încântaţi, alţii, din contră, vor refuza noul mod de hrană. Cu răbdare şi cerând sfatul medicului pediatru, chiar şi pentru aceştia din urmă se va găsi o cale de a accepta noi gusturi şi de a mânca cu bucurie şi plăcere, asigurându-şi astfel necesarul de nutrienţi pentru a creşte mari şi sănătoşi.

Resurse despre „Prima zi de diversificare, cu ce să începi”:

  1. nhs.uk
  2. cookingformbaby.com
  3. one.be
  4. healthychildren.org
  5. wholesomebabyfood.momtastic.com
  6. health.gov.il

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Diversificarea pe luni

Articol redactat de Livia Şandru și verificat de dr. George Dejeu, specialist în chirurgie.

Sumar:

  1. Despre diversificare şi introducerea alimentelor în funcţie de vârstă
  2. Meniu diversificare la 6 luni
  3. Meniu diversificare la 7 luni
  4. Meniu diversificare la 8 luni
  5. Meniu diversificare la 9 luni
  6. Meniu diversificare la 10 luni
  7. Meniu diversificare la 11 luni
  8. Meniu diversificare la 1 an
  9. Meniu diversificare la 2 ani
  10. Concluzii
  11. Resurse „Diversificarea pe luni”

„În momentul în care ne pregătim să începem diversificarea copilului, e bine să ne înarmăm cu dragoste și răbdare, să nu forțăm copilul să mănânce un anumit aliment dacă nu e interesat de el și să citim sau chiar să facem un curs de prim ajutor necesar în situația în care copilul se îneacă cu diverse alimente.” doctor George Dejeu

Despre diversificare şi introducerea alimentelor în funcţie de vârstă

Laptele matern are o compoziție unică și asigură toate substanțele nutritive necesare copilului în primele 6 luni, rămânând principala sursă nutritivă până la un an. Diversificarea nu înseamnă încetarea alăptării sau a administrării formulei de lapte, ci doar o sursă în plus de elemente nutritive, conform nevoilor de dezvoltare ale  bebeluşului. În rezoluţia Adunării Generale a OMS din 2011 era prevăzută recomandarea ca diversificarea să înceapă după 6 luni, iar alăptarea să continue până la 2 ani, în paralel cu diversificarea.

Avantajele diversificării după vârsta de 6 luni se datorează reducerii riscului de infecţii acute la copil, datorită anticorpilor prezenți în laptele matern. Se reduce astfel riscul bolilor cronice infantile, se împiedică deshidratarea în caz de boală şi se asigură necesarul nutritiv în perioadele de convalescenţă. Se reduce pericolul dezvoltării obezităţii la vârsta adultă. Conţinutul substanţial al acizilor graşi din laptele matern creşte dezvoltarea cognitivă a bebeluşului. Aceleaşi avantaje le prezintă alăptarea cu lapte matern şi după vârsta de un an.

Chiar dacă s-au stabilit nişte reguli în legătură cu vârsta la care este recomandată începerea diversificării, acestea rămân oarecum aleatorii. Fiecare bebeluş este unic, având ritmul propriu de creştere şi dezvoltare şi nu trebuie grăbit acest proces important până nu se constată că bebeluşul este pregătit pentru trecerea la hrană solidă. Observarea atentă, zi de zi, a bebeluşului de către mamă şi sfaturile autorizate ale medicului pediatru sunt de mare ajutor.

În procesul diversificării se va ţine cont de câteva principii obligatorii:

  • bebeluşul trebuie să fie perfect sănătos când se începe diversificarea;
  • se începe administrarea cu cantităţi mici de alimente (1-2 linguriţe), apoi se creşte treptat cantitatea, în funcţie de acceptarea alimentului de către bebeluş;
  • se va creşte gradual varietatea şi consistenţa alimentelor odată cu creşterea bebeluşului;
  • numărul meselor nu trebuie să depăşească 2-3/zi la sugarii până în 8 luni şi 3 – 4 mese, plus 1-2 gustări, la cei până într-un an;
  • alimentele care se dau bebeluşului să fie călduţe sau la temperatura camerei şi să nu fie condimentate;
  • se vor oferi alimente agreate de copil şi cantitativ se vor respecta cantităţile recomandate pentru vârsta respectivă;
  • se va păstra o igienă strictă în procesul de pregătire a alimentului, precum şi a manipulării lui:
  • în perioadele de boală ale copilului sau în perioada dezvoltării dentiţiei, se vor oferi mai multe lichide pentru hidratare, iar alimentele trebuie să fie moi.

Alimentele nu se pot combina la întâmplare. Dacă îi oferi bebeluşului două alimente asociate nepotrivit, se încetineşte sau chiar se opreşte digestia şi apar dureri de stomac, balonări şi perturbări de tranzit.  Se va ţine cont de cele cinci categorii de alimente: proteine (carne, brânză, ouă), carbohidraţi (pâine, cereale, făinoase), grăsimi (ulei, unt, gălbenuş de ou), acizi (oţet, murături, fructe) şi dulciuri (zahăr, miere, dulceaţă, fructe uscate, dulciuri cu zahăr concentrat).

Nu se vor combina proteine cu carbohidraţi pentru a evita balonarea; nu se vor combina carbohidraţi cu acizi, pentru că apar tulburări digestive; nu se vor combină proteine cu acizi şi nici carbohidraţi cu dulciuri. Fructele se consumă singure la distanţă de 1 h de masă pentru a nu produce fermentare şi balonare.

Pentru ca diversificarea să se desfăşoare normal, fără probleme supărătoare pentru bebeluş şi pentru mamă, se vor introduce alimentele în funcţie de vârstă:

  • 0 – 4 luni – alăptare exclusivă cu lapte matern, care are suficiente resurse nutriţionale, precum şi resurse de protecţie împotriva bolilor şi a alergenilor;
  • 4 – 6 luni – suc de legume (rădăcinoase) şi fructe (măr, banană), fără pulpă, oferite imediat ce au fost preparate;
  • de la 6 luni – supă de legume cu legumele pasate şi piureuri din mere, banane, persici;
  • de la 7 luni – caise sau supe strecurate din morcov, cartof, pătrunjel, spanac, dovlecel, roşii, ardei gras, ceapă, fasole verde;
  • de la 8 luni – supe groase şi piure din legume cu unt şi puţin lapte integral; carne fiartă (de pui sau vită), apoi tocată şi adăugată în supe şi piureuri; brânză dulce şi iaurt preparate în casă; ficat de pasăre, gălbenuş de ou;
  • de la 10 luni – produse făinoase; carne de peşte alb (şalău, păstrăv, ştiucă);
  • de la 1 an – struguri, zmeură, căpşuni, cacao, citrice, albuş de ou (se impune prudenţă din cauza unei posibile alergii).

Modul de preparare a alimentelor trebuie să fie cât mai simplu şi natural, recomandându-se a se folosi alimente proaspete, fierte la aburi.

Supa de zarzavat deschide diversificarea.

De la 4 luni se poate servi supă strecurată de rădăcinoase (morcov, păstârnac, pătrunjel, ţelină). Schema introducerii legumelor în supă trebuie să ţină cont de felul în care bebeluşul acceptă fiecare legumă în parte, după care se va prepara supă cu toate felurile de rădăcinoase. În perioada de testare şi acomodare cu supa de zarzavat, laptele matern va fi în continuare hrana de bază. De la 7 luni, supa se va îmbogăţi şi cu alte legume, iar legumele fierte în supă pot fi pasate şi oferite sub formă de piureuri. În acest stadiu, supa va fi alimentul de completare al meniului, iar laptele matern nu se va mai oferi la mesele principale, ci la restul meselor. Supa de legume se prepară la fel, doar ingredientele pot fi diferite.

Pentru o ceaşcă (300 ml) de supă de zarzavat, se folosesc 500 ml apă, un morcov mic, un păstârnac, un pătrunjel, o jumătate ţelină, un cartof potrivit, jumătate ceapă albă, uscată, puţin praz, frunze de salată verde sau de spanac. Legumele se curăţă şi se spală sub jet de apă, apoi se fierb la foc mic circa 2 ore. Se strecoară supa. Se lasă la răcit şi se serveşte bebeluşului. Această cantitate de supă este suficientă pentru două mese. La această vârstă, nu se adaugă diferite tipuri de paste în supă, deoarece există riscul ca bebelușul să se înece cu ele.

Piureul de legume se prepară din legumele fierte în supă, dar poate avea şi altă compoziţie, în funcţie de vârsta bebeluşului şi a legumelor admise la vârsta respectivă. Astfel, poate fi preparat din legumele din supă la care se pot adăuga dovlecei, gulie ori roşie. Se vor evita conopida şi fasolea uscată, care sunt mai greu digerabile, dar se poate folosi ardei gras şi fasole verde. Legumele (pentru supă sau pentru piure) se fierb sub capac sau la aburi pentru a păstra cât mai multe vitamine, minerale, gustul şi culoarea lor naturală.
În sezonul rece, când lipsesc legumele proaspete, se pot folosi legume congelate, deshidratate sau conservate, pe cât posibil, pregătite în casă, încă din sezonul cald. Roşiile se pot înlocui cu suc de roşii preparat în casă. Sugarilor de 6 luni li se va administra cel mult 10 g piure, diluat cu supa în care au fiert legumele. Bebeluşilor de peste 6 luni li se poate oferi o cantitate suficientă de piure pentru a acoperi întreaga masă.

De la vârsta de 8 luni, se poate introduce în supă şi în piure, carne de pui (piept sau copan) sau carne de vită.

La început, carnea fiartă se toacă mărunt sau se mixează şi se adugă în piure câte o linguriţă la 2-3 zile, la masa de prânz. Se creşte treptat granulaţia şi  cantitatea de piure până se va ajunge la 50 – 80 gr la vârsta de 1 an.
Fructele sunt introduse în meniul bebeluşului între 5 – 6 luni. Se începe cu o linguriţă de măr copt sau compot de mere. Se administrează înainte de masa principală sau la distanţă de 2 h după masă. Testarea acceptării fructelor de către bebeluş durează câteva zile până când se constată că nu există probleme de intoleranţă, după care se măreşte cantitatea de fructe administrate. Se introduc şi alte fructe: piersici zdrobite (curăţate de pieliţă), căpşune, frăguţe, afine. Acestea se oferă simple sau amestecate cu 1-2 linguriţe de biscuiţi măcinaţi ori brânzică de vaci. De la vârsta de 6 luni, se mai pot oferi bebeluşului fructe sub formă de chisel. Nu se vor administra produse ce conțin zahăr decât după vârsta de 1 an.

Meniu diversificare la 6 luni

În meniul de diversificare pentru vârsta de 6 luni, se vor introduce următoarele alimente!

  • legume: morcov, rădăcină de pătrunjel, rădăcină de păstârnac, cartof dulce, dovleac plăcintar, fasole verde, ardei, gogoşar, kapia, fenicul, sfeclă roşie, ceapă, praz, usturoi;
  • fructe: măr, pară, banană, caisă, piersică, nectarină, avocado;
  • cereale: mei, orez;
  • altele: făină de mei, făină de orez, frunze de pătrunjel, pudră de roşcove, drojdie inactivă, tapioca, unt ghee, chimen (chimion).

Propunem în continuare câteva reţete de meniu pentru diversificare la vârsta de 6 luni.

Piure de morcov şi pătrunjel

Legumele (de mărime medie) curăţate şi spălate sub jet de apă se fierb într-o cantitate de apă cât să le acopere circa 30 de minute la foc mic. Când sunt bine fierte, se pasează, se amestecă cu puţin unt (sau ulei de măsline) şi se serveşte bebeluşului. În loc de pătrunjel, se poate folosi păstârnac.

Se poate prepara şi piure numai din morcov amestecat cu puţin ulei de măsline.

Piure de cartof dulce
Se curăţă un cartof dulce potrivit ca mărime, se taie cubuleţe şi se pune la copt într-un castronel rezistent termic. Coacerea nu durează mai mult de 40 minute. Se încearcă din când în când dacă este gata copt. Când este gata, se presează cu furculiţa sau se pasează prin sită, se amestecă bine cu puţin unt sau ulei de măsline şi se serveşte copilului. Bebeluşul va aprecia foarte mult gustul dulceag al piureului.

Piure de avocado
Fructul de avocado trebuie să fie bine copt. Se taie pe jumătate, se îndepărtează  sâmburele şi cu ajutorul unei linguriţe se scoate pulpa. Se presează bine cu furculiţa şi se serveşte bebeluşului. Piureul nu are nevoie de adaos de unt sau ulei deoarece conţine suficientă grăsime vegetală.

Piure de fructe

Se aleg două fructe din lista fructelor admise la această vârstă. Fructele trebuie să fie compatibile la gust, de exemplu: pară cu avocado, caisă cu piersică, banană cu nectarină etc. Se curăţă de coajă, se îndepărtează seminţele sau sâmburii şi pulpa fructelor se procesează în blender sau se zdrobeşte bine cu furculiţa până la consistenţa unui piure. Se serveşte imediat bebeluşului pentru a păstra cât mai bine vitaminele şi mineralele conţinute de fructe.

Piure de măr

Fiind mai acid, mărul se coace la cuptor sau se fierbe în puţină apă până se înmoaie apoi se prepară sub formă de piure. Se prepară cu puţin timp înainte de a fi servit.

Din grupa de cereale, la această vârstă, se preferă cerealele de orez. Astfel, pentru diversificare, se adaugă la 200 ml apă clocotită, 2 linguri de făină de orez, în ploaie, amestecând repede şi continuu pentru a nu se forma cocoloaşe. Se fierbe circa 10 minute, amestecând până capătă consistenţa unui terci. Se lasă la răcorit şi se serveşte copilului ca atare sau împreună cu piure de fructe.

Meniu diversificare la 7 luni

În meniul de diversificare pentru vârsta de 7 luni, se pot introduce următoarele alimente:

  • legume: morcov, rădăcină de pătrunjel, rădăcină de păstârnac, cartof dulce, dovleac plăcintar, fasole verde, ardei, gogoşar, kapia, fenicul, sfeclă roşie, ceapă, praz, usturoi;
  • fructe: măr, pară, banană, caisă, piersică, nectarină, avocado, prună;
  • cereale: mei, orez, bulgur, cuşcuş, mei, ovăz, orz;
  • altele: făină de mei, făină de orez, frunze de pătrunjel, pudră de roşcove, drojdie inactivă, tapioca, unt ghee, chimen (chimion) seminţe de in, seminţe de susan, făină integrală de grâu, borş de casă, lapte vegetal, curcuma (turmeric), scorţişoară;
  • proteine: brânză dulce, carne de pui, carne de curcan, galbenuş de ou, iaurt.

Ce este şi cum se prepară untul ghee?
Ghee (originar din India) este un unt limpede, clarificat, adică fără apă, cu un gust delicios şi uşor digerabil.

Cum se prepară?

Untul clasic din lapte este încălzit până când părţile solide conţinute ajung pe fundul tigăii, apoi se strecoară lichidul limpede care are aspect de ulei. După ce se răceşte, se solidifică căpătând aspectul şi consistenţa untului. Acesta este untul ghee. Se utilizează de regulă la sotarea legumelor deoarece păstrează gustul, calitatea nutritivă şi uşurinţa digerării lor.

Oferim câteva sugestii de meniu diversificat pentru vârsta de 7 luni.
Piure de cartof dulce cu pui

Se căleşte o lingură de ceapă tocată şi o jumătate căţel de usturoi zdrobit în puţin ulei de măsline (sau unt ghee) şi două linguri de apă. Când ceapa s-a înmuiat, se adaugă 70 g piept de pui tocat şi se călesc împreună 5 minute, amestecând permanent. Se adaugă apoi un cartof dulce (de mărime mijlocie) tăiat cubuleţe, jumătate pahar de apă şi se fierb împreună până când ingredientele sunt bine pătrunse. După ce se răcoresc puţin, se procesează în blender până capătă consistenţa unui piure. Se serveşte apoi bebeluşului.

Piure de măr copt cu brânză dulce

Se coace un măr în cuptor, apoi cu o linguriţă se scoate pulpa şi se amestecă în blender cu o lingură de brânză dulce de vacă. Se serveşte ca atare sau se mai poate adăuga fie o felie de avocado, fie jumătate caisă bine coaptă.

Piure de măr, piersică, pară cu iaurt
Se curăţă un măr, o piersică şi o pară de coajă, se taie cubuleţe, se acoperă cu apă şi se  fierb câteva minute la foc mic până devin moi. Se lasă apoi la răcit şi se procesează în blender până se trasformă în piure. Se adaugă puţin iaurt şi se serveşte bebeluşului.

La vârsta de 7 luni, se face diversificarea gălbenuşului de ou, începând cu un sfert, continuând cu jumătate, trei sferturi şi apoi se asimilează gălbenuşul în întregime. Procedura durează 10-15 zile până se constată că bebeluşul l-a acceptat fără probleme şi se poate include în diferite preparate.

De exemplu, Piure de legume cu gălbenuş de ou:

Se fierbe oul tare, se curăţă de coajă şi se scoate gălbenuşul deoparte. (Albuşul nu se oferă bebeluşului decât după vârsta de 12 luni.). Separat, se fierb legumele (un morcov potrivit, 4-5 păstăi de fasole verde şi un căţel de usturoi), în apă cât să le acopere. Când sunt bine pătrunse, legumele se strecoară şi se procesează în blender împreună cu gălbenuşul  de ou, până se transformă în piureu. Se serveşte apoi bebeluşului.

Pui cu legume şi cereale

Se căleşte o ceapă mică cu puţin ulei de măsline şi 2 linguri de apă până când se înmoaie. Se adaugă un dovlecel curăţat de coajă, un morcov mic tăiate cubuleţe, 50 gr carne de pui fiert şi mărunţit. Se adaugă un pahar de apă şi se lasă să fiarbă la foc mic până când legumele şi carnea sunt bine pătrunse. Între timp, se clocotesc 300 ml apă, se lasă să se răcorească puţin şi se adaugă 50 gr cuşcuş. Se amestecă cu o furculiţă pentru a nu se lipi bobiţele între ele şi se lasă acoperit 5-10 minute pentru hidratare. Când legumele sunt fierte, se procesează în blender împreună cu cuşcuş şi 2 – 3 fire de pătrunjel verde. Piureul obţinut se serveşte bebeluşului.

Meniu diversificare la 8 luni

Alimentele introduse în meniul de diversificare pentru vârsta de 8-9 luni sunt următoarele:

  • legume: cartof alb, mazăre, conopidă, broccoli, gulie, castravete, ţelină, bame, salată verde, linte roşie şi verde;
  • fructe: cireşe, vişine, pepene, mango, papaya, curmale, stafide, kaki, struguri;
  • cereale: griş integral, faină de porumb, secară, grâu, hrişcă, chia, quinoa, amaranth, paste;
  • altele: leuştean, cimbru, oregano, mărar, sirop de arţar, păstăi de vanilie, unt de cocos, unt de migdale, ulei de cocos, ulei de sâmburi de struguri;
  • proteine: ficat, carne de vită, carne de iepure, smântână, unt, cod, păstrăv, merluciu, macrou, chefal, şalău.

Spre exemplificare, propunem câteva reţete!

Supă cremă de legume
Se curăţă un cartof, o jumătate de morcov, o rădăcină de pătrunjel şi o ceapă mică. Separat, se coc 2 ardei graşi şi se curăţă de pieliţă şi seminţe. Se toacă toate legumele mărunt şi se fierb împreună în puţină apă (cât să le cuprindă) până când sunt bine pătrunse. După ce se răcoresc puţin, se procesează în blender, până se transformă în piure. Se diluează cu supa în care au fiert legumele şi se serveşte dreasă cu smântână dulce şi pătrunjel verde tocat mărunt.

Pui cu legume şi mango

Se curăţă un morcov şi un păstârnac, se spală sub jet de apă şi se fierb împreună cu jumătate piept de pui până sunt bine pătrunse. După ce se răcoresc puţin, se procesează în blender. Separat, se curăţă fructul de mango şi se taie mărunt. Piureul de legume şi carne se serveşte bebeluşului împreună cu bucăţele de mango natur.

Griş cu lapte

Se pune la fiert o ceaşcă de lapte (250 ml) la care se adaugă o bucăţică păstaie de vanilie şi opţional o bucăţică baton de scorţişoară. Când laptele clocoteşte se toarnă în ploaie două linguri de griş, amestecând cu un tel pentru a nu se forma cocoloaşe. Se continuă fierberea încă 10 minute, amestecând mereu, apoi se lasă la răcorit. Se serveşte ca atare sau cu piure de fructe.

Orez cu fructe şi lapte

Se fierb 2 linguri de orez în apă, aproximativ 10 minute, apoi se adaugă jumătate de măr, tăiat cubuleţe sau ras, o bucăţică păstaie de vanilie, o caisă curăţată de pieliţă şi fără sâmbure. Se mai fierb 10 minute împreună până când orezul şi fructele sunt bine pătrunse. Se scoate vanilia şi se adaugă un pahar de lapte călduţ. Se continuă fierberea încă 10 minute, amestecând ca să nu se prindă pe fundul cratiţei. Se lasă la răcorit şi apoi se serveşte bebeluşului.

Piure de mazăre
Se coace la cuptor un cartof dulce şi, când este gata, se zdrobeşte şi se păstrează cald. Separat, se fierb 4 linguri de mazăre (proaspătă sau congelată) şi jumătate morcov ras. Se adaugă o lingură de ulei de măsline sau o linguriţă de unt ghee şi se fierb împreună până când toate legumele sunt bine pătrunse. Se procesează în blender, se amestecă cu cartoful dulce şi se serveşte călduţ.

Meniu diversificare la 9 luni

Bulgăraşi din legume

Se curăţă un cartof, un dovlecel şi un morcov, se dau pe răzătoarea mică şi se storc bine de zeamă. Se amestecă într-un castron cu un gălbenuş, o lingură de ulei de măsline şi o jumătate linguriţă de pătrunjel tocat mărunt. Din această compoziţie, se modelează mici bulgăraşi care se coc la cuptor până sunt gata. După ce se mai răcoresc puţin, se servesc cu iaurt.

Piure de broccoli şi cartof dulce
Se curăţă de coajă un cartof dulce, se spală şi se taie cubuleţe. Broccoli se desface în bucheţele şi se spală sub jet de apă. Se acoperă cu apă şi se fierb până când legumele sunt bine pătrunse. După ce se răcoresc puţin, se procesează în blender până devin piure. Se subţiază cu 2 linguri de lapte şi se serveşte bebeluşului.

Gulii umplute

Se fierb 3 gulii mici până sunt bine pătrunse. Se lasă la răcorit şi apoi se taie fiecare gulie în jumătate, se scobesc de miez cu ajutorul unei linguriţe şi se lasă deoparte. Separat, se căleşte cu o lingură ulei de măsline jumătate ceapă tocată mărunt, un morcov mic ras, miezul de gulie zdrobit şi 100 gr piept de pui tocat. Se amestecă continuu până când carnea este bine făcută. Se adaugă jumătate pahar suc de roşii (făcut în casă) şi se lasă la fiert până scade lichidul. Cu această compoziţie se umplu jumătăţile de gulie şi se servesc bebeluşului cu puţin iaurt deasupra.

Meniu diversificare la 10 luni

Alimentele care pot fi introduse în schema de diversificare la vârsta de 10-12 luni sunt următoarele:

  • legume: roşie, spanac, vinete;
  • fructe: smochine, gutui, kiwi, castane;
  • cereale: griş integral, faină de porumb, secară, grâu, hrişcă, chia, quinoa, amaranth, paste;
  • altele: mozzarella, sana, chefir;
  • proteine: ficat, carne de vită, carne de iepure, smântână, unt, cod, păstrăv, merluciu, macrou, chefal, şalău, năut, seminţe/muguri de pin.

Iată şi câteva reţete pentru exemplificare!

Supă de pui

Se dă în fiert un copan de pui, se aruncă apa şi se pune din nou la fiert împreună cu un morcov, o rădăcină de pătrunjel, un păstârnac, o felie de ţelină tăiate bucăţele, o ceapă mică întreagă şi 3-4 frunze de spanac proaspăt. Se lasă să fiarbă la foc mic până când carnea şi legumele sunt bine pătrunse. Când este gata, se aruncă ceapa, se zdrobesc legumele, se amestecă cu carnea tăiată mărunt şi se servesc cu supă. Se poate adăuga şi puţin iaurt.

Curcan cu paste

Se toacă 150 gr piept de curcan, se căleşte cu puţin unt (sau ghee) şi o lingură de apă, până când este bine pătrunsă. Se ia de pe foc. Se adaugă jumătate fruct de mango tăiat bucăţele şi se asezonează cu puţin suc de lămâie. Separat, se clocoteşte o ceaşcă de apă, se ia deoparte de pe foc şi după ce se răcoreşte puţin se adaugă 3 linguri de cuşcuş. Se aeriseşte cu o furculiţă pentru a nu se lipi bobiţele de cuşcuş între ele. Se acoperă cu un capac şi se lasă să se hidrateze circa 10 minute. Se servesc bebeluşului împreună.

Budincă de morcovi şi cartofi dulci

Se pun la fiert un morcov şi un cartof dulce de mărime potrivită. Când legumele sunt bine fierte, se procesează în blender şi piureul obţinut se pune într-o crăticioară. Se toarnă peste el un pahar de lapte bătut în prealabil cu un gălbenuş de ou. Se adaugă şi o jumătate păstaie de vanilie şi se lasă să fiarbă la foc mic, amestecând continuu până se îngroaşă. Se serveşte bebeluşului călduţ.

Dovlecei cu orez

Se căleşte 2-3 minte o ceapă tocată mărunt cu o lingură ulei de măsline şi 2 linguri de apă. Se adaugă un dovlecel mic curăţat de coajă, tăiat cubuleţe şi se continuă călirea încă 5 minute. Se adaugă 2 linguri de orez, o ceaşcă de apă fierbinte şi se fierbe sub capac circa 15 minute. Se ia deoparte de pe foc şi se lasă în continuare cu capac ca să se umfle orezul. Se serveşte cald ca atare sau presărat cu brânză.

Meniu diversificare la 11 luni

La vârsta de 11 luni se introduc următoarele alimente:

  • legume: roşie, spanac, vinete;
  • fructe: smochine, gutui, kiwi, castane;
  • cereale: griş integral, faină de porumb, secară, grâu, hrişcă, chia, quinoa, amaranth, paste;
  • altele: mozzarella, sana, chefir;
  • proteine: ficat, carne de vită, carne de iepure, smântână, unt, cod, păstrăv, merluciu, macrou, chefal, şalău, năut, seminţe de pin.

La 11 luni, bebeluşul are deja personalitate. Are preferinţe culinare. Nu-i mai plac piureurile, preferă mâncărurile cu gust şi textură normală, adică mâncarea tăiată bucăţi. În plus, nu mai vrea să fie hrănit de mami, dorind să mânuiască singur linguriţa. Sigur că trebuie să i se facă pe plac, în mare măsură, pentru a fi cooperant la ora mesei. I se vor oferi alimente pe care să le poată mânca singur cu mâna şi i se va da o linguriţă pentru a experimenta această abilitate, chiar dacă pe hăinuţe şi în jurul lui va fi numai mâncare!

Cât despre meniu, mâncarea oferită copilului va fi puţin mai elaborată. Sigur, nu în detrimental acceptării de către copil, ci cu alimente mai apropiate de meniul părinţilor. Vor fi gătite legume, proteine animale şi brânzeturi noi care să le stârnească nu doar curiozitatea, ci să le satisfacă şi gustul.

Iată şi reţete propuse spre exemplificare!

Musaca cu cartofi

Se prepară un piure de cartofi (din 2 cartofi potriviţi, o lingură de unt şi puţin lapte) şi se păstrează cald. Separat, se căleşte o jumătate ceapă tocată fin cu o lingură ulei de măsline şi 2 linguri de apă. Când ceapa este fiartă, se adaugă un morcov mic ras, continuându-se călirea încă 5 minute. Se adaugă 150 gr carne de vită tocată şi se continuă călirea, amestecând continuu până se rumeneşte uşor. Se adaugă o ceaşcă de supă de legume sau de vită în care s-au dizolvat 2 linguri de făină şi o linguriţă piure de tomate. Se adaugă o frunză de dafin şi se presară puţin cimbru, apoi se lasă să fiarbă totul circa 20 de minute sub capac la foc mic. La sfârşit, când carnea este bine pătrunsă, se aruncă frunza de dafin. Se aşază jumătate din piureul de cartofi într-o tavă, se pune deasupra compoziţia cu carne şi se acoperă cu restul de piure. Se pune tava la cuptor pentru circa 20 de minute până când se rumeneşte frumos deasupra.

Supă de pui cu avocado

Se prepară o supă de pui cu rădăcinoase, urmând reţeta publicată mai sus, se strecoară şi se lasă la răcit. Între timp, se scoate pulpa de la două fructe de avocado şi se striveşe cu furculiţa. Se amestecă cu supa de pui rece, 100 ml iaurt şi 2 linguriţe suc de lămâie. Se serveşte ca atare, dar se mai pot adăuga 2 linguri de carne tăiată cubuleţe şi pătrunjel verde tocat mărunt.

Brioşe cu scorţişoară şi ghimbir

Se amestecă într-un bol 250 gr făină, jumătate linguriţă bicarbonat de sodiu, jumătate linguriţă scorţişoară măcinată şi jumătate linguriţă ghimbir măcinat. Separat, în alt bol, se amestecă 4 gălbenuşuri, 4 linguri ulei de măsline, jumătate măr ras, jumătate morcov ras fin şi o linguriţă de stafide hidratate în prealabil şi tocate mărunt. Se amestecă conţinutul celor două boluri până devin un aluat. Aluatul se pune în formele de brioşe tapetate cu hârtie de copt şi se coc în cuptorul încins circa 25 de minute. Brioşele se pot servi cu sirop de arţar.

Meniu diversificare la 1 an

La vârsta de 1 an, sistemul digestiv al copilului este suficient dezvoltat pentru a procesa şi alte alimente:

  • legume: ciuperci, praz, usturoi;
  • fructe: pere, smochine, banane, lămâi, curmale, fragi, mure, kiwi, pepene, ananas, căpşune, prune, struguri;
  • lactate: lapte de vacă, brânză de burduf, caş, caşcaval, mascarpone.

Iată şi o reţetă potrivită pentru vârsta de 1 an!

Dovlecei umpluţi

Trei dovlecei (tineri, fragezi) se curăţă de coajă şi se taie pe jumătate. Se scobeşte fiecare bucată de dovlecel cu o linguriţă şi se scoate pulpa, având grijă să se păstreze pereţii dovlecelului şi unul din capete întregi. Se pun la scurs într-o strecurătoare. Separat, se călesc 2 cepe mici tocate mărunt cu 2 linguri ulei de măsline şi 2 linguri de apă, circa 3-4 minute. Se adaugă un morcov ras fin, un ardei tăiat mărunt, pulpa de dovlecei scoasă şi 300 gr ciuperci tăiate cubuleţe. Se fierb sub capac fără adăugare de apă circa 8-10 minute. Se poate adăuga un praf de sare. Când legumele sunt aproape fierte, se adaugă 3 linguri de orez spălat în prealabil şi se mai continuă încă 5 minute fierberea amestecând constant, ca să nu se ardă. Cu această compoziţie, se umplu dovleceii şi se aşază vertical unul lângă altul într-un vas încăpător. Peste dovlecei, se toarnă o ceaşcă suc de roşii, o crenguţă de cimbru şi o foaie de dafin. Se acoperă cu capac şi se fierbe la foc mic circa 1 h. Dacă scade prea mult zeama, se mai poate adăuga puţină apă.

Meniu diversificare la 2 ani

La vârsta de 2 ani, copilul are trei mese principale şi două gustări. Toate aceste mese trebuie să includă alimente din cele cinci grupe alimentare:

  • în grupa întâia sunt lactatele;
  • în grupa a doua sunt carnea, peştele, ouăle;
  • în grupa a treia găsim grăsimi de origine animală şi vegetală, care furnizează organismului acizi graşi esenţiali;
  • în grupa a patra sunt cerealele (grâu, secară, porumb, orz, ovăz), care oferă copilului energie;
  • în grupa a cincea intră fructele (maximum 150 grame/zi) şi legumele (până la 300 grame/zi).

Iată cum ar putea arăta programul meselor oferite copilului de 2 ani!

  • Pentru micul dejun, se poate prepara un piure de avocado. Acest fruct este o sursă minunată de grăsimi vegetale sănătoase şi este foarte agreat de copii. Pentru prepararea lui, este nevoie de circa 10 minute. Se îndepărtează sâmburele şi coaja, iar pulpa este zdrobită bine cu furculiţa. Se serveşte pe feliuţe de pâine prăjită sau biscuiţi.
  • La gustarea de dimineaţă se poate oferi un iaurt grecesc, care este recomandat pentru prevenirea şi tratarea constipaţiei sau a diareei. Este de preferat ca iaurtul să fie preparat în casă.
  • Pentru masa de prânz, se poate oferi o supă-cremă de legume şi musaca cu cartofi sau alt preparat din legume şi carne.
  • Pentru cea de a doua gustare, se poate oferi copilului cereale (fără gluten) sub formă de biscuiţi.
  • Pentru cină, se vor alege alimente uşoare pentru a nu îngreuna digestia pe perioada nopţii.

Copiii adoră pastele. În funcţie de ingredientele folosite, se pot prepara tot felul de mâncăruri delicioase, care se pot servi la oricare dintre mesele principale ale zilei.

De exemplu, pentru prânz se pot prepara Paste cu carne şi sos de roşii, Musaca de paste cu carne ori Paste cu legume. Sigur că imaginaţia şi priceperea mămicilor pot combina tot felul de ingrediente pe care le vor alătura pastelor.

Pentru cină, se pot prepara Paste cu brânză, fie că este dulce sau puţin sărată. Dar se pot prepara şi Paste cu lapte sau Paste cu fructe.

Concluzii

Despre diversificare se pot scrie foarte multe studii. Dar, cu siguranţă, reuşita diversificării depinde foarte mult de cunoaşterea copilului cu toate problemele lui, necesităţile ce se impun pentru o dezvoltare sănătoasă şi armonioasă. Acest lucru revine în primul rând mămicilor, dar şi medicului pediatru pentru sfaturile lui.

Hrănirea copilului este nu doar o necesitate, ci şi multă iubire şi talent. „Meseria” de mamă se învaţă şi se profesează nu doar la vârsta de bebeluş, ci toată viaţa.

Resurse despre „Meniu diversificare”

  1. cookingformybaby.com
  2. cookingformybaby.com
  3. food-for-babies.blogspot.com
  4. wholesomebabyfood.momtastic.com
  5. whattoexpect.com
  6. babyboxco.com
  7. parents.com
  8. wholesomebabyfood.momtastic.com
  9. parents.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați doctor George Dejeu.

Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Spitalul Pelican Oradea

www.spitalpelican.ro

www.drdejeu.ro

dejeu.george@drdejeu.ro

0741 039931

0731 2122

Orarul meselor

Articol redactat de Brândușa Dan și verificat de farmacist Raluca Catana.

Sumar:                                                 

  1. Despre orarul meselor – importanța acestuia
  2. Orarul la 6 luni
  3. Orarul la 7 luni
  4. Orarul la 8 luni
  5. Orarul la 9 luni
  6. Orarul la 10 luni
  7. Orarul la 11 luni
  8. Orarul la 12 luni
  9. Orarul după 1 an
  10. Concluzii
  11. Resurse despre „Orarul meselor”

Una din cele mai mari probleme ale părinţilor care au un bebeluş este legată de alimentaţie, ei având o mulţime de dileme legate de acest subiect încă din primele clipe de viaţă ale copilului. Cât de curând se poate pune bebeluşul la sân, cat de des îi dăm să sugă şi la ce interval, cât timp ar trebui să dureze masa bebeluşului? Toate acestea sunt doar un mic exemplu din mulţimea de întrebări care mistuie liniştea noilor părinţi şi sunt doar începutul, devenind cu mult mai multe atunci când începe şi diversificarea alimentaţiei la bebeluşi sau atunci când sugarul are o mică afecţiune şi e deranjat la burtă. Prin informațiile oferite, ne dorim să oferim părinţilor un ghid minim legat de orarul meselor, defalcat pentru fiecare lună de viaţă a bebeluşului. Oricum, medicul pediatru ar putea să ajute în orice moment cu sfaturi pertinente în acest domeniu.

„Alimentația este un subiect foarte dezbătut în rândul părinților. Este foarte important ca odata cu începerea diversificării să i se dea micuțului alimente cât mai naturale și mâncăruri cât mai sănătoase, de preferat pregătite în casă. Toate acestea contribuie la dezvoltarea armonioasă a micuțului.” farmacist Raluca Catana.

Despre orarul meselor – importanţa acestuia

Orarul meselor pentru sugari este un fel de program de masă defalcat pe luni, pe zile si chiar pe ore, pentru bebeluşul dumneavoastră. Menirea lui este să ajute părinţii să nu mai fie stresaţi în ceea ce priveşte alimentaţia sugarului – pentru că dacă vor şti exact ce au de făcut, ei se vor putea relaxa bucurându-se mai mult de experienţa de părinte, dar şi să ajute sugarul – care, pentru o dezvoltarea corespunzătoare, are nevoie de un program riguros de mese. Orarul meselor este foarte util, mai ales în perioada în care se începe diversificarea, pentru că va ajuta părinţii să ţină cât mai obiectiv evidenţa alimentelor introduse deja în alimentaţia sugarului, dar şi a celor care urmează să fie introduse. În stabilirea acestui orar alimentar, este important să se țină cont de programul de somn al copilului.

Orarul sau programul de masă se poate realiza în colaborare cu medicul pediatru, care stabileşte orele de masă ale bebeluşului, când se dau fructe bebeluşului, cât de des şi în ce cantitate, când se dau alimente solide bebeluşului, cât de des şi în ce cantitate, care este ora cea mai potrivită pentru biberonul cu lapte de seară sau pentru cel de dimineaţă etc. Astfel, părinţii vor învăţa pas cu pas tot ce trebuie ştiut despre o alimentaţie sănătoasă şi un program regulat de mese pentru bebeluşi, iar cei mici se vor deprinde cu obiceiuri şi alimente sănătoase – deprinderi care îi vor urma toată viaţa.

O primă regulă de bază în diversificarea alimentaţiei la bebeluşi este aceea că trebuie să treacă cel puţin 4 zile între alimentele nou introduse pentru a da timp bebeluşului să se obişnuiască cu ele şi a putea observa dacă sugarul dezvoltă vreo alergie sau reacţie nedorită la acel aliment. A doua regulă, foarte importantă, este aceea de a introduce un singur aliment nou la o masă, de obicei sub formă de piure. Copilului i se dă inițial o cantitate mică din noul aliment introdus. În caz de refuz, acesta nu trebuie forțat. De asemenea, foarte important este ca atunci când sugarului i se introduce un nou aliment, să fie perfect sănătos., conform whattoexpect.com

Orarul la 6 luni

Dacă până la vârsta de 6 luni bebeluşului îi este suficient doar laptele matern sau formula de lapte, după 6 luni, părinţii trebuie să înceapă diversificarea şi introducerea alimentelor solide. Deseori, prima hrană solidă o reprezintă cerealele fără gluten, cum ar fi orezul sau meiul, acestea fiind puntea perfectă între lapte şi alte alimente solide. Important este ca acestea să nu i se dea combinate copilului. Ele se vor amesteca cu lapte, la început în cantităţi mici, masa fiind mai lichidă. Treptat se va creşte cantitatea de cereale amestecată cu lapte, masa devenind tot mai groasă – astfel bebeluşul este pregătit pas cu pas cu textura pentru piureurile de legume şi fructe. Dacă bebelușul refuză acest tip de aliment, este bine să nu să se sară peste cereale şi să se treacă direct la piureuri sau supe-creme. Cerealele sunt recomandate acum nu numai pentru consistenţă, ci şi pentru aportul de fier, zinc, cupru cu care vin şi de care bebeluşul are nevoie. În primele două săptămâni, se va da copilului doar o masă de cereale cu lapte, apoi se va creşte la două astfel de mese pe zi.

Apoi se pot introduce și legumele şi fructele portocalii şi galbene, cum sunt morcovii, cartofii, bananele, avocado etc. Ele se vor administra sub formă de piureuri. Nu trebuie uitată carnea care se poate introduce în alimentație încă de la 6 luni., conform healthline.com

Orarul la 7 luni

La 7 luni, bebeluşii trebuie să mănânce cât mai multe alimente solide, pentru că laptele matern sau formula de lapte nu le mai sunt suficiente şi le este foame. Foamea le afectează somnul, starea de spirit, dar şi dezvoltarea. Se va continua cu alimentele solide introduse deja la 6 luni şi cu care bebeluşul deja s-a obişnuit şi se vor introduce altele noi, totul sub formă de piureuri. Se pot introduce în alimentație peștele (păstrăv sau șalău), brânza de vaci, iaurt, unt (la prepararea piureului de cartofi). De acum, se pot face şi combinaţii de câte două legume – de exemplu cartofi cu morcovi – şi se pot lăsa şi bucăţele mai mari pe care bebeluşul să le poată mesteca cu gingiile sau chiar cu dinţişorii, dacă au apărut. Începând cu luna a 7-a, sugarul ar trebui să îşi prelungească somnicul de noapte pentru că va avea un somn mult mai liniştit dacă a fost hrănit corespunzător pe tot parcursul zilei. Este momentul perfect pentru a face un orar şi pentru orele de somn. Dacă totuşi bebeluşul nu doarme toată noaptea, trezindu-se plângând de foame, vă recomandăm o masă de lapte pe care să i-o daţi între ora 10 şi 11 seara. Aceasta ar trebui să ajute bebeluşul să doarmă o perioadă mai lungă şi, în cele din urmă, până dimineaţă. După câteva săptămâni în care bebeluşul a dormit fără să se mai trezească până dimineaţa, se va putea renunţa la această masă târzie. De acum sugarul va dormi toată noapte şi părinţii vor putea răsufla uşuraţi – au mai făcut un pas!

conform amotherfarfromhome.com

Orarul la 8 luni

La 8 luni, programul de hrănire include deja mai multe gusturi şi texturi, trei mese pe zi de alimente solide şi patru de lapte. Se poate continua cu alăptatul, dacă bebeluşul cere, aproximativ 700 – 950 ml în 24 h. Nu vă faceţi probleme dacă odată cu creşterea aportului de alimente solide, scade aportul de lapte. Acum este cel mai bun moment pentru înţărcarea bebeluşului şi trecerea la alimentaţia cu linguriţa. Bebeluşul poate avea la trezire un biberon cu lapte formulă sau 120 ml de lapte matern, apoi un mic dejun format din piure de banane cu bucăţi de kiwi (sau terci de ovăz cu mere și piure de caise), un pic mai târziu poate să mai primească o porţie de aproximativ 120 ml -200 ml de lapte, la prânz i se poate da carne de vită tocată cu morcovi şi cartofi moi (sau peşte mediteranean cu bucăţele de cartofi fierţi), după – amiază din nou 120 – 200 ml de lapte, apoi un gălbenuș de ou amestecat cu roşii tăiate şi fasole verde gătită (sau legume înăbuşite cu castraveţi), înainte de culcare o altă masă de lapte – din nou 120 – 200 ml. Albușul de ou se introduce după vârsta de un an, deoarece prezintă un potențial alergizant crescut. Ideal ar fi acum ca bebeluşul să ia masa împreună cu familia, ba chiar i se poate da o linguriţă ca să încerce să se hrănească singur cu alimente cum ar fi iaurt sau terci de ovaz. La 8 luni, se pot introduce şi alimente cum ar fi mango, banane, carne de vită, ficat, cuşcuş şi brânză dulce.

conform madeformums.com

Orarul la 9 luni

La 9 luni, bebeluşul poate trece la alimentele pasate cu furculiţa şi chiar la alimente cu bucăţi mari. El are nevoie acum de trei mese consistente pe zi şi de alte trei mese de lapte. Este perioada în care alimentele solide devin sursa principală de hrană. Nu uitaţi că fiecare copil are propria individualitate şi adoptaţi o rutină care să i se potrivească. Ca sugestie, orarul unui bebeluş de nouă luni poate fi astfel: la trezire o porţie de lapte formulă sau lapte matern (120 ml), la micul dejun un ou fiert tocat şi pâine prajită (sau prăjitură şi fructe), apoi o altă masă de lapte (120 ml), la prânz poate primi brânză cu spanac, bucăţele de cartofi fierţi şi piure de fructe (sau spaghete Bolognese şi iaurt), după amiază i se poate da o altă masă de lapte (120 ml) şi gustări mici cum ar fi prăjiturele din orez, seara bebeluşul poate primi o supică cu paste făinoase (sau pâine, brânză, castraveţi, roșii, cireşe şi căpşuni), înainte de culcare o altă porţie de lapte (120 ml). La 9 luni, se pot introduce în alimentaţia bebeluşului fructe (pepene roșu sau galben, vișine, căpșuni), somonul bine gătit, roşiile cherry, broccoli etc. Tot acum se pot introduce şi alimentele prăjite, totul fiind tăiat cu cuţitul în bucăţele mici care pot fi mestecate de bebeluş sub supravegherea atentă a părinţilor., conform madeformums.com.

Orarul la 10 luni

La această vârstă, bebeluşul are nevoie de trei mese solide şi doar două mese de lapte – se va renunța la masa de lapte din timpul zilei şi se vor păstra doar masa de dimineaţă şi cea de seară. Iată un exemplu de orar pentru un bebeluş de 10 luni: dimineaţa o masă de lapte (120 ml); la micul dejun biscuiţi de grâu cu felii de mere, apoi o gustare opţională cum ar fi o prăjiturică de orez; la prânz – plăcintă cu felii de morcov fiert şi salată de fructe proaspete; după – amiază brânzică şi biscuiţi; la cină – sandviciuri cu brânză şi iaurt; seara o masă de lapte (120 ml). Mâncarea va fi tăiată în bucăţi mici, masticabile şi se pot introduce alimente noi ca: prăjiturile din cereale, mazărea fiartă, afine tăiate în două, spanac şi fasole., conform madeformums.com.

Orarul la 11 luni

La vârsta de 11 luni, bebeluşul va fi implicat cât mai mult în rutina de masă a familiei, ba chiar poate primi aceleaşi mâncăruri ca şi adulţii, dar bucățile trebuie să fie tăiate mărunt. Se va înlocui biberonul cu o cană specială pentru copii. Se va continua cu trei mese consistente pe zi şi două de lapte. La micul dejun, bebeluşul poate primi pâine neagră cu iaurt, apoi o gustare formată dintr-un biscuite simplu şi o ceașcă cu lapte (120 ml); la prânz pui cu brocoli şi iaurt; după – amiază o banană pasată; la cină – peşte cu ardei şi cartofi; seara – o masă de lapte (120 ml). În această perioadă, se pot introduce în alimentaţie budinca de orez, boabele de strugure tăiate în două, pâinea prăjită. Copilul poate beneficia de mici deserturi formate din fructe, biscuiţi sau prăjiturele coapte în casă. Se vor evita alimentele care pot conţine aditivi alimentari şi alte substanţe dăunătoare cum ar fi: mezelurile, pateurile, margarina, băuturile acidulate şi sucurile din comerţ. Toate se pot înlocui cu produse sănătoase făcute în casă chiar de părinţi. Sfaturile sunt valabile şi pentru alimentaţia părinţilor care vor constata curând că nu pot cere unui copil să facă ceea ce ei înşişi nu sunt dispuşi să facă. Deci, dragi părinţi, dacă doriţi un suc, renunţaţi la sucurile din comerţ şi achiziţionaţi un strocător de fructe şi legume! Niciun suc din comerţ nu este mai sănătos şi mai gustos decât un pahar de suc proaspăt stors din mere şi morcovi! Şi ce poate fi mai recomandat pentru un bebeluş de 11 luni pentru care ne dorim tot ce este mai bun?!, conform madeformums.com.

Orarul la 12 luni

Am ajuns la vârsta la care toţi bebeluşii pot dormi noaptea fără a mai avea nevoie de hrană. La 12 luni, bebeluşul va fi alimentat ca la 11 luni, singura diferenţă fiind aceea că se vor da cantităţi mai mari, conform noilor necesităţi ale copilului care are acum nevoie de mai multă hrană solidă. Copilul este mult mai mobil la această vârstă şi are un consum caloric mult mai mare, ceea ce explică nevoile lui mai crescute. Bebeluşul are nevoie zilnic de lactate (lapte, iaurt, brânzică de vaci sau brânză telemea), apă, 2 porţii de cereale (pâine, biscuiţi, paste integrale), 2 porţii de fructe, 2 – 3 porţii de legume, proteine. Bebeluşul va lua masa cu familia, permiţându-i-se să se hrănească singur cu tacâmuri speciale pentru vârsta lui. El poate mânca aceeaşi mâncare ca şi restul familiei, doar că mâncarea se va tăia în bucăţi pe care el să le poată mesteca., conform babysleepsite.com.

Orarul după un an

După un an, poate fi mai dificil să se stabilească un program de alimentaţie, aceasta fiind aleatorie şi imprezivibilă, depinzând în mare măsură de obiceiurile din familie. La 11 şi la 12 luni s-a făcut tranziţia completă de la alimentele specifice doar bebeluşului la alimentele pe care le mănâncă toată familia, copilul fiind chiar înţărcat. Copiii au acum momente în care mănâncă foarte puţin şi momente în care pot mânca chiar mai mult decât un adult. Totul depinde şi de starea de surescitare în care se află. Este normal, iar părinţii nu ar trebui să se îngrijoreze şi nici să forţeze copilul să mânânce dacă el nu vrea. Nicio grijă! La masa următoare îi va fi foame şi va recupera! De cele mai multe ori, imediat ce pofta de mâncare a micuțului scade, părinții se îngrijorează și cred că acesta are un deficit de substanțe nutritive în organism, apelând la tot felul de suplimente alimentare speciale. Pentru luarea unei astfel de decizii, este bine să se consulte medicul pediatru.

O rutină a orelor de masă este utilă şi părinţii ar trebui să ia masa cu copilul la ore cât mai regulate.. Părinţii ar trebui să recurgă la o alimentaţie cât mai sănătoasă atât pentru ei, cât şi pentru copil., conform yourkidstable.com.

Concluzii

În tot ceea ce fac, părinţii nu trebuie să uite că cel mai bun mod de a deprinde copilul cu obiceiuri alimentare sănătoase şi cu un program de mese regulat este propriul exemplu, mai ales după vârsta de un an când copilul începe să copieze tot ce vede în jur şi este ca un burete avid de informaţii şi de modele noi. Obiceiurile alimentare se consolidează şi îi vor fi prieteni sau duşmani toată viaţa. Deci, dragi părinţi, corectaţi-vă alimentaţia şi programul de mese şi nu veţi avea nicio problemă în a deprinde copilul trecut de un an cu obiceiuri sănătoase de masă şi chiar de viaţă!

Resurse despre „Orarul meselor”

  1. pregnancybirthbaby.org.au
  2. www.babycenter.com
  3. whattoexpect.com
  4. parents.com
  5. whattoexpect.com
  6. healthline.com
  7. madeformums.com
  8. madeformums.com
  9. madeformums.com
  10. madeformums.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați pe farmacist Raluca Catana.

Farmacist Catana Raluca

e-mail: catanaraluca1206@yahoo.com

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0