Putem avea un bebeluș vegetarian?

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

Articol redactat de Livia Şandru  și verificat de dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Sumar:

  1. Despre alimentația vegetariană
  2. De când poate bebelușul să mănânce vegetarian?
  3. Cum poți să ai un bebeluș vegetarian
  4. De unde își poate lua bebelușul proteinele
  5. De unde își poate lua bebelușul grăsimile
  6. Alte lucruri de care să ții cont dacă vrei un bebeluș vegetarian
  7. Există riscuri pentru un bebeluș vegetarian?
  8. Concluzii
  9. Medicul chirurg George Dejeu ne oferă câteva sfaturi despre creșterea unui bebeluș vegetarian.
  10. Resurse despre „Putem avea un bebeluș vegetarian?” 

Despre alimentaţia vegetariană

Despre un vegetarian se ştie, în general, că în alimentaţia lui nu sunt incluse alimentele de origine animală, respectiv, carne, ouă, lapte şi produse derivate (brânză, iaurt). Dieta unui vegetarian conţine legume, fructe, cereale.

Pentru persoanele care au fost crescute în stil tradiţionalist, alimentele de origine animală aduc organismului aportul necesar de proteine şi calciu. Dar, s-a dovedit că, spre exemplu, seminţele de susan conţin de 10 ori mai mult calciu decât orice tip de lapte, deci există alternative pentru înlocuirea laptelui şi a produselor derivate din lapte cu alte produse. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu aportul de proteine.

Nutriţioniştii recomandă ca în alimentaţia omului să existe zilnic o proporţie de 12 – 13 % proteine, 25 – 30 % lipide şi 55 – 60 % glucide. Pentru copii, necesarul de proteine trebuie să fie de 15 – 16 % zilnic, aceştia fiind în creştere.

În dietele vegetariene, aportul de proteine este asigurat prin alimente, precum cereale cu bob întreg (fasole, năut, soia), seminţe, nuci, tofu şi lapte din soia. Cel mai complicat pare a fi aportul de fier necesar consumului zilnic. De exemplu, 100 g spanac conţin 3 mg fier, iar necesarul de fier pentru o persoană adultă este 20 mg fier. Ar însemna ca un vegetarian să consume aproximativ 1 kg spanac/zi, ceea ce este imposibil. Dar această cantitate de fier necesară bunei funcţionări a organismului poate fi asigurată prin alimente îmbogăţite, cum ar fi cereale cu adaos de vitamine şi minerale sau prin suplimente alimentare specifice.

Pentru aportul de calciu, lactatele se pot înlocui cu legume şi fructe bogate în calciu, cum ar fi seminţele de susan, laptele din soia, precum şi suplimente alimentare specifice.

Două dintre cele mai importante vitamine necesare organismului uman sunt B12 şi vitamina D. Acestea există doar în alimente de origine animală sau în alimente îmbogăţite cu acest compus (lapte de soia, cereale).

Beneficiile alimentaţiei vegetariene asupra corpului uman stabilite prin studii de specialitate sunt: un risc scăzut de obezitate; un risc scăzut de a dezvolta o boală cardiacă; un nivel normal de colesterol în sânge; risc scăzut de a dezvolta cancer de colon şi de prostată; risc scăzut de a dezvolta diabet.

Ar fi de preferat ca înainte de a adopta dieta vegetariană, să se consulte cu un nutriţionist pentru a fi personalizată dieta vegetariană în funcţie de stilul de alimentaţie la care se renunţă, la vârstă şi la stilul de viaţă ce va fi adoptat. Este indicată păstrarea unui echilibru în alimentaţie şi în viaţă, în general.

Alimentaţia vegetariană este doar o parte dintr-un stil de viaţă sănătos. Beneficiile complete vor veni dacă se asociază cu un mod de viaţă sănătos, adică, mişcare fizică, respectarea ritmului somn-veghe, renunţarea la obiceiuri dăunătoare (abuz de alcool, fumat, droguri). Nesocotirea unor asemenea sfaturi poate face ca dieta vegetariană să devină periculoasă pentru sănătate.

De când poate bebeluşul să mănânce vegetarian?

Alimentaţia vegetariană la copii este destul de problematică. Aceasta se datorează faptului că proteinele din carne sunt esenţiale pentru dezvoltarea copilului. La fel de importante pentru dezvoltarea copilului sunt şi proteinele provenite din alimentele de origine animală (carne, lapte, ouă). Primii patru ani de viaţă sunt cei mai importanţi pentru a asigura copilului un start sănătos şi bun în viaţă. Pe parcursul acestor patru ani se pun bazele unei bune dezvoltări cognitive, asigurarea dezvoltării normale a musculaturii şi sistemului osos. De asemenea, dezvoltarea normală a creierului are nevoie de nutrienţi care se găsesc numai în alimente de origine animală. Ele pot fi înlocuite cu alimente vegetale, dar este nevoie de un consum foarte mare de alimente pentru a asigura dozele zilnice de proteine şi nutrienţi vitali necesari copilului. Acest lucru este dificil la vârsta mică a copilului şi adevărul este că proteinele de calitate provin numai din surse animale.

Avantajele unei alimentaţii vegetariene la bebeluşi şi la copiii mici este consumul crescut de cereale, fructe şi legume, ceea ce face ca şi mai târziu, în adolescenţă şi la maturitate să-şi păstreze acest obicei în beneficiul sănătăţii lor, desigur.

În ce priveşte consumul alimentelor de origine vegetală, este bine să amintim că sistemul digestiv al bebeluşului nu este suficient de bine dezvoltat pentru a le digera. În schimb, proteinele de origine animală sunt mai uşor digerabile şi asimilabile.

Dar cea mai dificilă problemă în abordarea dietei vegetariene la vârsta primilor patru ani de viaţă este aportul vitaminei B12, care nu se găseşte decât în alimentele de origine animală.

Pentru a hotărî dacă un bebeluş va fi sau nu vegetarian, este o mare responsabilitate pentru părinţi şi o astfel de decizie poate duce la creşterea unui copil anemic sau cu distrofie musculară şi osoasă. Desigur, peste ani, părinţii vor înţelege că au greşit, dar nu se mai poate face nimic.

Sunt şi situaţii în care dieta vegetariană poate fi adoptată la bebeluşi cu succes. Pentru aceasta, este necesară consultarea permanentă a medicului şi respectarea indicaţiilor lui.

Se vor oferi ca hrană legume cât mai diverse, de la morcov şi albituri până la sparanghel, frumos asortate ca gust, prezentare şi culoare. Copilul va fi supus la un interval de 6 luni la analize complete pentru a depista din timp o posibilă anemie sau alte carenţe de vitamine şi minerale. Dacă se depistează acestea, se va întrerupe dieta vegetariană.

Deficitul de vitamina B12 este o mare problemă pentru vegetarieni în general şi chiar pentru nevegetarieni, dar la copii este cu atât mai importantă cu cât ea contribuie la buna funcţionare a organismului în primii patru ani de viaţă şi chiar mai târziu. Vitamina B12 se găseşte numai în ficat, carne, lactate şi ouă, alimente care nu fac parte din dieta vegetariană. Acelaşi lucru se întâmplă cu lipsa de fier care duce la anemie. Pentru a rezolva aceste deficite, se vor da copilului, începând cu vârsta de 5 – 6 luni suplimente, conform indicaţiilor medicului pe o perioadă de minimum 6 luni. Administrarea se va continua dacă analizele de sânge indică necesitatea lor. Există şi tratamentul preventiv al anemiei prin administrarea zilnică de supliment de fier timp de 3 luni. Prin analize, se va hotărî dacă tratamentul continuă sau nu.

Medicul pediatru susţine necesitatea alăptării la sân a bebeluşului până la 12 luni, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea până la 2 ani, subliniind faptul că laptele matern rămâne alimentul cel mai complet pentru dezvoltarea bebeluşului, lucru valabil mai cu seamă la copiii vegetarieni. Se poate înlocui cu lapte de soia, dar se va avea în vedere că la unii bebeluşi se pot dezvolta alergii la soia. Laptele de soia se va fortifica cu vitamine şi minerale pentru a fi mai eficient.

În general dieta ovo-lacto-vegetariană, este mai potrivită pentru bebeluşi în perioada primilor ani de viaţă. Peste vârsta de 5 ani se poate introduce dieta vegetariană la copii, oferind combinaţii de fructe şi legume, fără carne şi lactate.

Pentru a fi absorbit fierul din cereale integrale, se va oferi la aceeaşi masă şi un pahar de suc de portocale care este bogat în vitamina C. Supa de linte poate  fi însoţită de căpşune sau ardei roşu.

În funcţie de vârstă şi de nivelul de activitate, copiii au nevoie de cantităţi diferite de nutrienţi. Copiilor vegetarieni li se va asigura la 2 – 3 ani, între 57 – 113 gr proteine/zi, la 4 – 8 ani, între 85 – 156 gr proteine. La 9 – 13 ani sunt necesare 113 – 184  gr, iar la adolescenţă, între 142 – 189 gr proteine/zi.

Cum poţi să ai un bebeluş vegetarian

Atâta vreme cât alimentaţia este completă şi diversificată, orice femeie poate alege o dietă vegetariană chiar în timpul sarcinii. Lucrul acesta se poate întâmpla şi la copii. Ei se pot dezvolta armonios având o alimentaţie vegetariană. În ţări precum China rurală sau India, alimentaţia este aproape vegetariană şi populaţia din aceste ţări are o speranţă mai mare de viaţă şi o stare mai bună de sănătate.

Totuşi, a creşte un bebeluş în stil vegetarian este o adevărată provocare, un mare curaj şi o mare responsabilitate. Trebuie ca mama să fie foarte bine informată în privinţa necesităţilor nutriţionale ale copilului.

În general, pentru dezvoltarea fizică şi psihică a bebeluşilor este nevoie de calorii. Acestea sunt asigurate prin alimente de origine animală (carne şi lactate). Pentru un bebeluş vegetarian, sunt necesare suplimente care să înlocuiască lipsa acestora: proteine, calciu, fier, vitamina D, vitamina B12, care trebuie să fie controlate ca doză și administrare de medic. Lipsa unuia dintre elementele vitale creşterii şi dezvoltării poate afecta întreg organismul, de la creştere până la dezvoltarea sistemului nervos şi a creierului.

Până la 2 ani, copilul trebuie alăptat la sân, lapte praf sau lapte soia, în combinaţie cu vitamina D. Consumul de cereale şi laptele soia pot aduce un aport de vitamina B12, calciu şi fier. Legumele şi fructele cele mai hrănitoare pentru bebeluşi sunt: cartofii dulci, bananele, avocado, papaya, morcovii fierţi, merele, mazărea şi lintea.

În perioada diversificării, se poate asigura alimentaţie vegetariană pentru bebeluşi după cum urmează:

  • Până la 6 luni, laptele matern sau formula pentru sugari asigură bebeluşului necesarul de nutrienţi;
  • După vârsta de 6 luni, laptele matern sau laptele formulă se poate suplimenta cu cereale speciale pentru bebeluşi, fortificate cu fier şi leguminoase, pentru a acoperi carenţa de fier;
  • De la vârsta de 7 – 8 luni, în afară de piureuri, bebeluşul începe să mestece bucăţele de alimente, respectiv fructe şi legume, în compoturi sau supe;
  • De la 8 – 9 luni, bebeluşii se hrănesc cu alimente moi: cartofi, cartofi dulci, dovleac, morcov, conopidă, broccoli sau dovlecel, avocado, preparate la cuptor sau fierte.
  • La 12 luni, bebeluşul poate să consume aceeaşi mâncare cu restul familiei.

De unde îşi poate lua bebeluşul proteinele

Pentru cei mai puţin avizaţi, meniul vegetarian prezintă o mulţime de întrebări, iar una dintre acestea este legată de sursa de proteine. Studiile de specialitate şi numeroasele exemple a unor renumiţi sportivi vegetarieni cu performanţe deosebite au demonstrat că dieta vegetariană dispune de surse vegetale bogate în proteine care înlocuiesc cu succes consumul de alimente animale.

S-a demonstrat că proteinele vegetale au chiar un avantaj în plus, nu creează aciditate decât în unele situații, unele sunt lipsite de toxicitate, conţin fibre care asigură un tranzit sănătos şi previn depunerile de grăsimi la nivelul vaselor de sânge şi ale organelor.

Preparate în mod cât mai divers şi atractiv, în funcţie de gust şi culori, alimentele vegetale asigură organismului un aport complet de principii nutritive pentru menţinerea unei stări de sănătate optimă.

Proteinele au o importanţă majoră în buna funcţionare a organismului, întrucât ele sunt responsabile de sănătatea masei osoase şi musculare, de întărirea sistemului imunitar şi de îndepărtarea stărilor de oboseală. Proteinele intră în alcătuirea celulelor, ceea ce le face participante directe în metabolism prin valoarea lor energetică sau indirect prin enzime. Aşa se explică procesul de refacere a celulelor după un mare efort fizic. Proteinele intră în constituţia hormonilor, menţin echilibrul hidric, acido-bazic şi electric al corpului.

Pentru ca toate acestea să se întâmple fără greş, bebeluşii au nevoie zilnic de anumite cantităţi de proteine, după cum urmează: până la 6 luni, 2,2 gr/kg masă corp; între 6-12 luni, 1,98 gr/kg masă corp, iar între 1 – 3 ani, 1,77 gr/kg masă corp.

Persoanelor adulte li se recomandă cantităţi de proteine mai scăzute fată de cea a bebeluşilor şi sunt în concordanţă cu efortul depus. Astfel, pentru un adult sedentar sunt suficiente 0,88 gr/kg masă corp; în efortul moderat, 1-1,3 gr/kg masă corp, iar în efortul intens sunt necesare 1,5-2 gr/kg masă corp.

În dieta vegetariană, aceste proteine se extrag din următoarele alimente:

  • nuci uscate – 24,1 gr proteine/100 gr şi 618 calorii;
  • migdale – 21, 2 gr proteine/100 gr şi 579 calorii;
  •  boabe de soia prăjite – 17 g proteine/100 gr şi 177 calorii (aproximativ 29 gr/1 ceaşcă şi 302 calorii;
  • alune prăjite fără sare – 15 g proteine/100 gr şi 646 calorii;
  • linte gătită: 9 gr. proteină/100 gr. și 115 calorii (18gr./1 ceaşcă și 230 calorii);
  • năut gătit fără sare: 8.9 gr. proteină/100 gr. şi 164 calorii;
  • fasole gătită: 5.5 gr. proteină/100 gr. și 155 calorii;
  • mazăre gătită fără sare: 5.4 gr. proteină/100 gr. și 84 calorii; porumb dulce, broccoli, ciuperci, castane, avocado.

Întrucât organismul uman nu poate stoca pe termen lung şi nici crea proteine, trebuie oferită cantitatea de proteine necesare zilnic prin hrană. Hrana se transformă prin digestie în aminoacizi care trec în circuitul sanguin. Această transformare este favorizată de prezenţa vitaminei  B6, a sodiului şi a zincului.

De unde îşi poate lua bebeluşul grăsimile

Până la vârsta de 2 ani, bebeluşul este mare consumator de lapte. În laptele matern are tot ceea ce-i trebuie, inclusiv grăsime. După această vârstă, când bebeluşul este înţărcat,  trebuie să i se ofere alte surse de lapte. Mama trebuie să ştie că laptele are grăsime, în cantităţi diferite (4%, 2%, 1% sau fără grăsime). În primii 2 ani de viaţă, grăsimile saturate sunt necesare pentru dezvoltarea creierului, astfel că bebeluşul trebuie să primească laptele cu cea mai mare cantitate de grăsime.

După vârsta de 2 ani, copilul îşi poate lua grăsimile necesare şi din alte alimente, aşa că putem să-i dăm lapte cu un conţinut mai scăzut de grăsime, respectiv de 1% sau 2%. Mâncarea preparată şi oferită copilului în perioada diversificării conţine o altă sursă de grăsimi prin prezenţa uleiului folosit. Va trebui ales cu mare grijă uleiul cel mai bun, fie că este din floarea soarelui, de porumb, soia sau măsline. Sunt preferate uleiurile presate la rece, nerafinate pentru a nu dezvolta inflamaţii în corp sau dezechilibre metabolice, cum se întâmplă cu uleiurile polinesaturate, procesate sau rafinate care se oxidează repede şi devin râncede.

Este preferabil consumul untului adevărat, dacă se poate, untul ghee, sau clarificat, cum este cunoscut la noi, care este sănătos, are perioadă de valabilitate aproape nelimitată şi nu trebuie păstrat neapărat la frigider (vezi aici cum se poate prepara). Nu sunt indicate pentru hrana nimănui, şi mai ales a copiilor, imitaţiile de unt (margarinele) care conţin tot felul de ingrediente nesănătoase, mai puţin lapte adevărat.

O altă sursă benefică de grăsimi o reprezintă avocado şi se recomandă consumul lui natur, neprelucrat sau amestecat cu diferite alte legume sau sosuri.

În jurul vârstei de 4 luni, se poate administra copilului ulei din ficat de cod, dacă nu are alte deficienţe nutriţionale. Ficatul de cod este o sursă excelentă de acizi graşi omega-3 (DHA şi EPA9, importanţi pentru dezvoltarea creierului) şi de vitaminele A şi D.

După vârsta de 1 an, se poate oferi copilului unt din alune şi nuci (după ce sunt înmuiate şi deshidratate, se procesează în blender până se formează o pastă, aşa-zisul unt).

Alte lucruri de care să ţii cont dacă vrei un bebeluş vegetarian

Decizia de a adopta un regim vegetarian pentru copilul tău este foarte complicată şi impune o mare responsabilitate faţă de viaţa pe care o va duce în viitor copilul, într-o societate în care vegetarianismul este o opţiune unilaterală şi nu este practicat de toată lumea.

Deşi dieta vegetariană capătă tot mai mulţi adepţi, datorită apariţiei pe piaţă a mâncărurilor nesănătoase prin abordarea unui mod de fabricare greşit sau datorită experienţelor aplicate legumelor şi fructelor pentru a spori productivitatea lor şi care au ca rezultat mutaţii genetice nocive pentru sănătatea oamenilor. Dar rămân încă mulţi oameni care nu ţin cont de toate aceste motive şi va dura poate mult până când  vegetarianismul să fie acceptat ca o soluţie a sănătăţii, pe lângă altele.

Aşadar, atunci când se decide abordarea dietei vegetariene ca mod de viaţă, se va ţine cont de anumite aspecte pentru a rezista în faţa opiniei celor care sunt împotriva acestui mod de viaţă. Cu atât mai mult, dacă trebuie să iei hotărârea şi în numele copilului tău.

  • Trebuie să te înarmezi cu multă răbdare, bunăvoinţă, calm şi înţelegere faţă de glumele, uneori răutăcioase, care se vor face pe seama ta pe această temă. Trebuie să rezişti tentaţiilor la care poţi fi supus de „prieteni binevoitori”, la o masă cu familia lărgită sau la ocazii de altă natură. Poţi refuza politicos mâncărurile nevegetariene care ţi se propun, având grijă să explici tuturor cât de important este pentru tine acest regim.
  • Dacă vei fi uneori cuprins de dorul pentru brânzeturi sau pizza, te poţi obişnui destul de repede cu gustul nucilor şi al alunelor şi poţi prepara în casă o pizza vegetariană. Alimentele care nu fac parte din dieta vegetariană se vor elimina treptat din hrana obişnuită pentru a lăsa organismului timpul necesar de adaptare la schimbare.
  • Va trebui să accepţi că un regim vegetarian este mai scump, dar trebuie să te bucuri că aceste cheltuieli suplimentare făcute pentru procurarea alimentelor necesare dietei vegetariene se vor „amortiza” prin scăderea cheltuielilor pentru sănătate de mai târziu.
  • Pentru gătitul mâncărurilor vegetariene, se consumă un timp mai scurt decât pentru mesele obişnuite pentru care se prepară două-trei feluri de mâncare. Unui  vegetarian îi este suficient un castron cu salată ori paste, precum şi legume la grătar sau smoothie-uri.
  • Exemplul tău cu adoptarea dietei vegetariene îi va face pe cei din jur să fie mai atenţi la alimentele pe care le consumă, vor face o selecţie mai riguroasă a lor, chiar dacă nu vor deveni neapărat şi ei vegetarieni, dar tot este un câştig. Cu timpul, vei primi din partea lor întrebări legate de stilul de viaţă vegetarian şi unii chiar îl vor adopta.
  • În principiu, trebuie să te obişnuieşti cu ideea că relaţiile cu prietenii vor suferi schimbări majore, în sensul că invitaţiile la mese comune vor fi tot mai rare, datorită nepotrivirii de diete şi pentru a reduce un stres în plus, preparând mâncare specială pentru vegetarieni.
  • Te vei simţi uneori singur, dat la o parte de societatea în care trăieşti, dar şi pentru aceasta există un remediu. Vei căuta şi vei găsi adepţi ai dietei vegetariene la diverse cluburi sau grupuri alcătuite special şi vei avea noi prieteni cu care să-ţi petreci timpul în mod plăcut, să schimbi impresii, păreri sau sfaturi.
  • Este posibil ca stilul de viaţă vegetarian să-ţi schimbe şi preocupările, orientările şi modul de a gândi, ceea ce îi va face pe cei din jur să te socotească „ciudat”.

Nu trebuie să te laşi copleşit de niciuna din aceste abordări, viaţa are lucruri mai interesante de oferit şi rezolvat decât aceste mici neajunsuri subiective de multe ori.

Și trebuie să te pregătești în cazul în care copilul, de la o vârstă mai mare, va decide că nu dorește un stil de viață vegetarian. Nu îl poți obliga și este chiar contraindicat acest lucru.

Există riscuri pentru un bebeluş vegetarian?

Alăptarea la sân a copilului rămâne după multe secole cea mai importantă sursă naturală de hrănire a sugarului. Laptele matern conţine toate substanţele nutritive necesare dezvoltării sănătoase a copilului, are factorii protectori împotriva bolilor şi tocmai de aceea, un bebeluş alăptat poate accepta orice schimbare mult mai firesc decât un bebeluş hrănit artificial.

Dacă vorbim despre riscurile la care poate fi supus un bebeluş vegetarian, trebuie să vorbim de devieri ale metabolismului care pot apărea în momentul în care organismul este hrănit numai cu vegetale, dar trebuie să menţionăm că se obţine o  creşterea a sistemului imunitar.

Vegetarianismul nu înseamnă doar eliminarea cărnii din hrană şi adoptarea unei diete vegetariene, ci adoptarea unui stil de viaţă deosebit prin admiterea unui întreg ansamblu echilibrat, care duce la o bună sănătate, la alegerea unei diversităţi de alimente şi acoperirea nevoilor normale de substanţe nutritive.

Dacă mama este vegetariană, laptele ei nu va conţine vitamina B12 şi copilul ei va avea această carenţă severă. Sugarii pot remedia acest neajuns prin administrarea vitaminei, dar nu toţi reuşesc să se refacă complet şi unii rămân cu sechele pe viaţă. De aceea se recomandă un aport dietetic adecvat care să conţină această vitamină, atât pentru mamele însărcinate sau care alăptează, cât şi pentru sugarii şi copii în creştere. În afară de alimentele animale unde se găseşte această vitamină, o mamă vegetariană va trebui să dea copilului ei vegetarian lapte de soia sau cereale îmbogăţite cu vitamina B12 sau un supliment de vitamine.

Un alt pericol pentru bebeluşul vegetarian îl reprezintă carenţa de calciu, atât de necesar formării oaselor. Mamele care alăptează trebuie să mărească cantitatea de calciu în modul de hrănire pentru a putea da bebeluşului o parte din el prin alăptare. Ea va mânca alimente îmbogăţite cu calciu, va consuma zilnic fructe, verdeţuri şi legume pentru a asigura necesarul din celelalte vitamine şi minerale, va bea zilnic cantităţi adecvate de apă şi va face zilnic expuneri la soare pentru asimilarea calciului.

Concluzii

Adoptarea stilului de viaţă vegetarian reprezintă o problemă dificilă pentru toţi cei care iau această hotărâre. Cauzele sunt expuse în acest articol şi ele sunt legate de admiterea unui nou program de viaţă, de depăşirea unor prejudecăţi, de găsirea celor mai bune soluţii practice pentru hrănire şi de depistarea celor mai potrivite metode pentru a rezolva lipsa unor vitamine şi minerale.

Dacă un adult alege acelaşi stil de viaţă şi pentru copilul lui, va avea o dublă răspundere, de aceea trebuie să se documenteze serios, să ceară sfatul avizat al nutriţionistului şi pediatrului şi să urmărească reacţiile copilului (indiferent de vârsta lui!) la toate schimbările ivite. Trebuie să-şi asume şi un eventual eşec în demersul lui, dacă copilul nu se poate adapta acestui mod de viaţă.

Medicul chirurg George Dejeu ne oferă câteva sfaturi despre creșterea unui bebeluș vegetarian.

O dietă numai pe bază de plante este mai puțin decât ideală.

Copiii sunt surprinzător de rezilienți. Ei supraviețuiesc în circumstanțe mai puține decât cele ideale. Dar ceea ce dorim cu adevărat este să încurajăm creșterea și dezvoltarea optimă pe baza dovezilor. Bazându-se numai pe alimente pe bază de plante pentru a oferi toate nevoile copilului nu este imposibil, dar este mai puțin decât ideal.

Nu avem încă dovezi suficiente pentru a spune cum practicile vegane actuale afectează sănătatea copiilor la nivel de populație. Dar nu este greu să găsiți exemple de diete vegane care să fie blamate pentru o varietate de probleme de sănătate a copiilor. Cercetările privind faptul că copiii din Țările de Jos au fost hrăniți cu o dietă macrobiotică bazată pe plante au arătat că au suferit deficiențe nutritive și au întârziat creșterea, în special între vârsta de șase și 18 luni. Au existat chiar și incidente ale părinților vegani acuzați de abuzuri legate de creșterea slabă a copiilor lor.

Cu toate acestea, dacă părinții au o atitudine sensibilă și sunt vegani bine stabiliți, nu există niciun motiv pentru care un copil nu poate urma în mare măsură o dietă variată, în principal vegană. Acest lucru ar avea, în mod ideal, cantități limitate de grăsimi întregi voluminoase și unele ouă ocazionale și lapte pentru a completa produsele alimentare pe bază de plante.

Resurse

  1. healthlinkbc.ca
  2. pregnancybirthbaby.org.au
  3. babycentre.co.uk
  4. nhs.uk
  5. fitpregnancy.com
  6. mother.ly
  7. hebump.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie

Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *